Traumatismele abdominale reprezintă leziuni ale viscerelor abdominale

sau ale pereţilor abdominali produse de agenţi traumatici.

Traumatismele abdominale pot fi:
a) contuzii, când tegumentul rămâne intact;
b) plăgi, când tegumentul este rupt. Plăgile pot fi:
 - nepenetrante, când nu pătrund în cavitatea peritoneală;
 - penetrante, când agentul vulnerabil a pătruns în cavitatea peritoneală.
Acestea pot fi:
 fără leziuni viscerale;
 cu leziuni viscerale, când sunt interesate organe parenchimatoase prin
zdrobire pe un plan osos, sau organe cavitare prin explozie sau prin
smulgere.
 Plăgile pot fi produse de arme albe sau de proiectile ale armelor de foc.
Plăgile produse de arme albe se caracterizează prin secţiuni relative
regulate ale ţesuturilor, apar de regulă în urma unor lovituri din faţă, sunt
plasate pe partea stângă a corpului şi sunt frecvent situate în partea
superioară a abdomenului. Plăgile produse de proiectile sunt mult mai
complexe, leziunile produse sunt pluriviscerale şi sunt de obicei diferite.
 Examinarea clinică a bolnavului traumatizat abdominal are
următoarele etape:
 - investigaţie asupra funcţiilor vitale (puls, respiraţie TA);
 - se realizează anamneza completă a pacientului asupra
modalităţii de producere a accidentului şi a agentului
traumatic;
 - se face inspecţia abdomenului: echimoze, escoriaţii sau
plăgi.
 - palparea abdomenului pentru a sesiza punctele dureroase
şi zonele cu bombări, tumefacţie, contractură musculară;
 - ascultaţia abdominală poate indica prezenţa sau absenţa
peristaltismului intestinal;
 - tuşeu rectal şi vaginal pentru a sesiza sângerări.
 Ea constă în:
 - recoltarea de sânge pentru stabilirea grupei sangvine şi a Rh-ului, HLG pentru
detectarea Hb şi Ht, glicemie, uree, creatinină, ionograma (Na+, K+,Cl-);
 - radiografia abdominală pe gol pentru stabilirea prezenţei sau a absenţei
pneumoperitoneului prin ruptura unui segment a tubului digestive, pentru
stabilirea eventualelor fracturi costale, fracturi de bazin;
 - radiografia toracică pentru stabilirea eventualelor fracturi de rebord costal
stâng (ruptură de splină) sau de rebord costal drept (ruptură de ficat);
 - puncţia lavaj peritoneal cu 200-300 ml. ser fiziologic pentru a se vedea
culoarea lichidului extras în scopul stabilirii prezenţei sau a absenţei sângelui în
abdomen;
 - ecografia abdominală evidenţiază leziuni ale capsulei splenice sau , leziuni
renale sau pancreatice;
 - se completează cu investigaţii CT;
 - arteriografie selectivă;
 - urografie
 La traumatizaţii abdominali cu interesare viscerală, de
regulă, apar manifestări clinice prin:
 sindrom de hemoragie internă (intraperitoneală sau
retroperitoneală) manifestat prin hipotensiune, tahicardie,
paloare, transpiraţii reci, cu sau fără pierderea conştiinţei.
Apare în leziunile sângerânde;
 sindrom de iritaţie peritoneală, apare în momentul în care
un organ cavitar s-a rupt în cavitatea peritoneală şi a
deversat conţinutul în aceasta. Clinic se manifestă prin
apărare şi contracţie musculară, durere intensă;
 sindrom mixt, în cazul prezenţei concomitente a semnelor
de hemoragie internă cu cele de peritonită;
 sindromul complex, în cazul cointeresării traumatice şi a
altor segmente ale corpului ce potenţează şi amplifică
simptomatologia abdominală.
 Traumatismul abdominal poate genera şi leziuni viscerale abdominale
cu manifestări clinice târzii. Acestea sunt:
 Hemoragie internă în doi timpi:1- se constituie un hematom mare
hepatic sau splenic;.2-se rupe hematomul provocând hemoragie
internă.
 Peritonită în doi timpi:1- necroză peritoneală;2- deversarea lichidului.
 Ruperea sau dezinserţia mezenteriului, care conduce la necroză,
perforare şi peritonită în doi timpi;
 Ocluzie intestinală în doi timpi, care constă în ruperea mezenteriului
abdominal, hernierea ansei interstiţiale, ştrangulare, ocluzie intestinală
prin eventraţia posttraumatică sau herniere internă;
 Abcese intraperitoneale tardive, manifestate prin sângerare mică,
supra-infectare, abces subfrenic a fundului de sac Douglas
(febră,durere);
Pancreatita acută posttraumatică, când pancreasul este
zdrobit,pacientul are durere foarte mare în bară, greaţă, vărsături,
apărare musculară, creşterea amilazelor din sânge şi urină.
 Tratamentul traumatismelor abdominale constă în:
 reechilibrare volemică cu soluţie perfuzabilă şi sânge;
 reechilibrare hidroelectrolitică;
 oprirea hemoragiei chirurgical în urgenţă;
 se montează sondă pentru aspiraţii nazogastrice
 calmarea durerii;
 profilaxie antitetanică;
 - în cazul indicaţiilor operatorii, tratamentul chirurgical
constă din incizie xifoombilicală mare pentru explorare,
recoltare de lichid intraoperator, efectuarea hemostazei
chirurgicale definitivă, lavaj abundent a cavităţii
peritoneale cu lăsarea tuburilor de dren.
Vă mulţumesc!