TEMA 10.

Selectarea
proiectelor de investiţii

10.1. Corectarea parametrilor proiectului

expuşi riscului
10.2. Selectarea proiectelor investiţionale
10.1 Corectarea parametrilor
proiectului expuşi riscului
 O formă simplă de estimare a riscului în domeniul
investiţiilor constă în corectarea elementelor luate în
calcule sau direct a rezultatelor obţinute din calcule.
 Pentru a adapta cheltuielile la dimensiunile reale,
impuse de împrejurările viitoare, se recomandă a
elabora un plan de investiţii simplu, flexibil, ceea ce
presupune:
 fie includerea în program a unor proiecte ce pot fi uşor
amânate, atunci când conjunctura devine
defavorabilă;
 fie elaborarea de proiecte adaptabile circumstanțelor,
având echipamente transformabile, capacităţi de
producţie modulate, pentru a face faţă variaţiei cererii.
căile de micşorare a riscului investiţional:
Scurtarea duratei de viaţă a proiectului

 Durata de viaţă a proiectului prezintă o nesiguranţă datorită

rapidelor schimbări ale tehnicilor şi tehnologiilor ce se petrec
permanent. Reducerea duratei de viaţă a obiectivului este o
cale de micşorare a riscului legat de uzura morală a utilajelor.
Acest lucru ar trebui aplicat în următoarele cazuri:
 dacă întreprinderea aparţine unui sector sensibil la schimbările
rapide ale progresului tehnic;
 dacă durata de viaţă stabilită depăşeşte mult orizontul de timp,
care depinde de durata economică a proiectului.
 Această corectare aplicată proiectului nu schimbă prea mult
rezultatele, pentru că tehnica actualizării privilegiază fluxurile de
numerar din primii ani ai perioadei de funcţionare, în timp ce le
estompează pe cele din ultimii ani.
Micşorarea progresivă a fluxurilor
de numerar
 Mărimea fluxurilor financiare depinde de costul forţei de muncă
materiilor prime, preţul de vânzare al produselor etc, elemente
ce sunt afectate de incertitudine şi risc. De aceea, fluxurile
financiare previzionale vor trebui corectate cu nişte coeficienţi
care să reflecte riscul în realizarea lor.
 Pentru a considera elementul de risc în calcule e posibilă
introducerea lui în seria fluxului financiar, prin aplicarea unor
coeficienţi variabili, care să exprime gradul de probabilitate a
realizării lor, în raport cu creşterea în timp a riscului.
 Dacă notăm cu a coeficientul de reducere în timp, t=1,..., n, iar
prin i-rata de actualizare fără risc, formula valorii actuale nete va fi:
VAN= n
Vt  t
 (1  i)
t 1
t
I
 Principala dificultate a acestei metode de
considerare a riscului este stabilirea
coeficienţilor de corectare a fluxurilor
financiare.

 De aceea, adesea este preferată folosirea

ratei de actualizare ce include o cotă de risc.
Estomparea valorii reziduale a
investiţiei
 La expirarea perioadei de viaţă a proiectului, există
unele elemente ale investiţiei care pot fi încă utilizate.
 Valoarea reziduală a acestora este luată în calcule în
ultimul an de funcţionare şi prezintă incertitudine
mărimea prevăzută.
 Vom lua în calcule valoarea reziduală, iar riscul pe
care îl implică mărimea ei aproximativă este adus la
un nivel minim, prin mecanismul actualizării.
 Adică, la o rată de actualizare mai ridicată, mărimile
de la sfârşitul perioadei de actualizare sunt
estompate; actualizarea face ca influenţa lor asupra
rezultatelor să fie minimă, neglijabilă.
Stabilirea şansei de realizare a
randamentului investiţiei
 După ce se determină randamentul investiţiei,
fie valoarea actuală netă, fie rata de
rentabilitate internă, suma obţinută se
corectează cu un coeficient care exprimă
şansa de realizare, ţinând cont de risc.

 Pentru aceasta, trebuie stabilit gradul de risc

în care se încadrează firma sau investiţia pe
care o face.
10.2 Selectarea proiectelor
investiţionale
 Teoreticienii propun selectarea proiectelor de
investiţii conform criteriilor VNAT, RIR şi IP.

 Ordonarea proiectelor după RIR şi VNAT

diferă; se apropie însă ordonarea proiectelor
după RIR şi indicele de profitabilitate.

 De aceia în analiza proiectelor se recomandă

folosirea simultană a: RIR, VNAT, IP.
metoda utilităţii globale maximale
 Proiectele se vor alege în ordinea priorităţii sale
pentru firmă şi în corespundere cu strategia
investiţională la etapa respectivă.
 Criteriile de ordonare vor fi:
 Criteriul financiar prin:
 Venitul net actualizat total

 Indicele de profitabilitate

 Nivelul de risc

 Criteriul lichidităţii prin:

 Termenul de recuperare

 Criteriul importanţei strategice prin:

 Nivelul importanţei proiectilui
Coeficientul de prioritate a fiecărui
criteriu
 se stabileşte de către specialişti în
corespundere cu obiectivele propuse de
strategia firmei.
 De exemplu, la etapa de viaţă "adolescenţă",
scopul activităţii firmei constă în asigurarea
ritmurilor înalte de creştere a profitului, prin
urmare cea mai mare prioritate o vor avea
criteriile VNAT şi IP.
Tabelul datelor iniţiale

Proiectele
Prioritatea
Criteriile criteriului
PI P2 P3 P...
VNAT (mii $ SUA)

IP (%)

Gradul de risc (%)

Termenul de recuperare
(zile, luni, ani)

Nivelul importanţei proiectului (%)

Indicatorul apreciat Caracteristica Importanţa
indicatorului Balul
flecarei Coefici
posibilităţi %
ent

1 2 3 4 5
Corespunderea Corespunde total 6
strategiei
Parţial corespunde 3 6 0,06
investiţionale a firmei
Nu corespunde 0
Caracteristica pieţei de Piaţa încă nu e formată, dar
7
desfacere a produsului există cerere
preconizat
O piaţă stabilă cu o cerere
3 7 0,07
înaltă
Piaţa se află în declin, cererea
0
este în scădere
Peste hotarele R.M., un climat
7
investiţional favorabil.
Zona liberă (în R. Moldova) 5
Caracteristica regiunii
de realizare a Regiune (din R. M.) cu un 7 0,07
proiectului. nivel înalt al atractivităţii 3
investiţionale.
Regiune cu un nivel jos al
0
atractivităţii investiţionale.
Asigurarea cu materie Toate există în regiunea
10
primă, materiale, respectivă
resurse energetice.
Se produc în alte regiuni ale 40 0,1
5
ţării
Se importă 0
Necesitatea cheltuielilor Vor fi micşorate cheltuielile existente în cadrul firmei 10
suplimentare aferente
Nu vor fi schimbări 7
proiectului ( mărirea calificaţiei
personalului, necesitatea Sunt necesare cheltuieli suplimentare, care vor fi recuperate de
5
schimbărilor structurale etc) proiect
10 0,1
Sunt necesare cheltuieli suplimentare.

Sursele de finanţare a Proprii 15

proiectului
Proprii şi atrase 10
15 0.15
Proprii şi împrumutate 5
Împrumutate 0
Formarea preţului Preţ de monopol 10
Preţ înalt 8
10 0,1
Preţ mediu 3
Preţ scăzut 0
Concurenţa Concurenţi nu sunt 15
Există un concurent potenţial 10 15 0,15
Există mai mulţi concurenţi 0
Durata de realizare a proiectului Până 1 an 10
1 — 2 ani 7
10 0,1
2-3 ani 4
mai mult 3 ani 0
Desfacerea produsului Utilizarea marketingului direct 10
Există deja o reţea de desfacere (proprie sau prin contract) 5 10 0,1
matricea utilităţilor cu elementele xij
 Fiecare element al matricei se calculează
pentru criteriul de maxim cu expresia:
xi  xi min
xij 
xi max  xi min
 Iar pentru fiecare criteriu de minim cu
expresia: xi max  xi
xij 
xi max  xi min
 În care: xi—valoarea indicatorului i asociată
proiectului j, xi min —valoarea minimă a indicatorului
i; xi max— valoarea maximă a indicatorului i.
 Se vor ordona proiectele în descreşterea valorilor
utilităţilor globale maximale.
 În conformitate cu ordinea respectivă se vor alege
proiectele care vor forma portofoliul cu investiţii reale.
 Se vor aprecia proiectele după cum urmează:
 Până la 45% - proiect cu un nivel foarte mic al
importanţei investiţionale.
 45—55% - proiect cu un nivel mic al importanţei
investiţionale.
 55—75% - proiect cu un nivel mediu al importanţei
investiţionale.
 Mai mare de 75% - proiect cu un nivel înalt al
importanţei investiţiopnale, i se va da prioritate.
Exemplu
Criterii Proiectul Proiectul Proiectul Proiectul
1 2 3 4
VNAT, mii 150 155 158 148
Euro
IP 1,65 1,73 1,75 1,66

RIR, % 55 60 58 57

T, ani 1,15 1,1 1,2 1,3

 Tabelul datelor iniţiale
Proiectele
Prioritatea
Criteriile criteriului
PI P2 P3 P4
VNAT (mii $ SUA) 150 155 158 148 0,3

IP (%) 1,65 1,73 1,75 1,66 0,3

Gradul de risc (%) 19 20 23 18 0,1

Termenul de recuperare 1,15 1,1 1,2 1,3 0,2

(zile, luni, ani)

Nivelul importanţei 75 78 80 76 0,1

proiectului (%)
 X11 = (150 – 148)/(158-148) = 0,2
 X12 = (155 – 148)/((158-148) = 0,7
 X13 = (158-148)/(158-148) = 1
 X14 = (148-148)/(158-148) = 0

 X21 = (1,65-1,65)/(1,75-1,65)=0
 X22=(1,73-1,65)/(1,75-1,65)=0,8
 X23=(1,75-1,65)/(1,75-1,65)=1
 X24=(1,66-1,65)/(1,75-1,65)=0,1

 X31=(23-19)/(23-18)=0,8
 X32=(23-20)/(23-18)=0,6
 X33=(23-23)/(23-18)=0
 X34=(23-18)/(23-18)=1

 X41=(1,3-1,15)/(1,3-1,1)=0,75
 X42=(1,3-1,1)/(1,3-1,1)=1
 X43=(1,3-1,2)/(1,3-1,1)=0,5
 X44=(1,3-1,3)/(1,3-1,1)=0

 X51=(75-75)/(80-75) =0
 X52=(78-75)/(80-75)=0,6
 X53=(80-75)/(80-75)=1
 X54=(76-75)/(80-75)=0,2
 Matricea
Proiectele
Prioritatea
Criteriile criteriului
PI P2 P3 P4
VNAT (mii $ SUA) 0,2 0,7 1 0 0,3

IP (%) 0 0,8 1 0,1 0,3

Gradul de risc (%) 0,8 0,6 0 1 0,1

Termenul de recuperare 0,75 1 0,5 0 0,2

(zile, luni, ani)

Nivelul importanţei 0 0,6 1 0,2 0,1

proiectului (%)
 Proiectele
Criteriile
PI P2 P3 P4
VNAT (mii $ SUA) 0,06 0,21 0,3 0

IP (%) 0 0,24 0,3 0,03

Gradul de risc (%) 0,08 0,06 0 0,1

Termenul de recuperare 0,15 0,2 0,1 0

(zile, luni, ani)

Nivelul importanţei 0 0,06 0,1 0,02

proiectului (%)

Utilitatea globală 0,29 0,77 0,8 0,15

 Tabelul datelor iniţiale
Proiectele
Prioritatea
Criteriile criteriului
PI P2 P3 P4
VNAT (mii $ SUA) 150 155 158 148 0,1

IP (%) 1,65 1,73 1,75 1,66 0,1

Gradul de risc (%) 19 20 23 18 0,3

Termenul de recuperare 1,15 1,1 1,2 1,3 0,3

(zile, luni, ani)

Nivelul importanţei 75 78 80 76 0,2

proiectului (%)
 Matricea
Proiectele
Prioritatea
Criteriile criteriului
PI P2 P3 P4
VNAT (mii $ SUA) 0,2 0,7 1 0 0,1

IP (%) 0 0,8 1 0,1 0,1

Gradul de risc (%) 0,8 0,6 0 1 0,3

Termenul de recuperare 0,75 1 0,5 0 0,3

(zile, luni, ani)

Nivelul importanţei 0 0,6 1 0,2 0,2

proiectului (%)
 Proiectele
Criteriile
PI P2 P3 P4
VNAT (mii $ SUA) 0,02 0,07 0,1 0

IP (%) 0 0,08 0,1 0,01

Gradul de risc (%) 0,24 0,18 0 0,3

Termenul de recuperare 0,225 0,3 0,15 0

(zile, luni, ani)

Nivelul importanţei 0 0,12 0,2 0,04

proiectului (%)

Utilitatea globală 0,485 0,75 0,55 0,35