MEDIEREA

CONFLICTELOR
DEFINITIE
DEFINITIE

-MODALITATE DE REZOLVARE A
CONFLICTELOR PE CALE AMIABILA CU
AJUTORUL UNEI TERTE PERSOANE
SPECIALIZATE IN CALITATE DE
MEDIATOR
• MEDIATORUL ESTE UN
FACILITATOR AL COMUNICARII
SI AL DIALOGULUI;
• MEDIATORUL PROMOVEAZA
INTELEGEREA INTRE PARTI;
• MEDIATORUL ASISTA PARTILE IN
VEDEREA IDENTIFICARII
PROBLEMELOR, INTERESELOR;
• MEDIATORUL ASISTA PARTILE SA
EVALUEZE UN IPOTETIC
REZULTAT IN TRIBUNAL SAU LA
INSTANTA ARBITRALA DACA NU
REUSESC SA AJUNGA LA UN
ACORD DE MEDIERE
• Medierea a fost folosita inca din cele mai indepartate timpuri, in cele mai multe state
sub diferite denumiri.

• Mediatorul la romani purta diferite nume.

• In antichitate existau state in care mediatorul era considerat persoana sacra.

• Medierea a castigat teren si a luat amploare in secolul trecut in state ca Anglia, SUA
si Franta.

• In Anglia s-a semnat Actul Concilierii care reglementa relatiile industriale.

• Din 1947 in SUA exista SERVICIUL FEDERAL DE MEDIERE SI CONCILIERE.

• In Franta, in prezent, ADR este promovat de autoritati ca o modalitate de degrevare

a instantelor si de rezolvare a disputelor intr-o modalitate mai simpla, mai rapida si
mai ieftina.
• PRINCIPIILE MEDIERII

1. Caracterul voluntar al procedurii medierii;

2. Confidentialitatea procedurii medierii;
3. Neutralitate/impartialitate din partea mediatorului
4. Autodeterminarea partilor;
5. Informarea prealabila asupra procedurii medierii.
 Caracterul voluntar al
medierii
 Nici o parte nu poate fi obligata sa
participe la o procedura de
mediere;
 Partile au libertatea de a alege
modalitatea de a solutiona disputa.
CONFIDENTIALITATEA PROCEDURII

 Toate aspectele discutate in procedura medierii

sunt supuse principiului confidentialitatii;
 Mediatorul, partile si avocatii acestora trebuie
sa respecte legea aplicabila in materia
dezvaluirii informatiilor si sanctiunile aferente;
 La inceputul procesului mediatorul este obligat
sa prezinte partilor toate informatiile cu privire
la respectarea confidentialitatii;
Mediatorul:
 Nu trebuie sa divulge informatii confidentiale
fara acordul partilor;
 Nu trebuie sa foloseasca informatiile
confidentiale din timpul procesului de mediere
ptr a obtine avantaje personale sau ptr terti
sau ptr a prejudicia interesele altora;
Neutralitatea/Impartialitatea mediatorului

 Mediatorul ramane in afara conflictului dintre

parti;
 Se implica doar in limitele permise de procedura;
 Impartialitatea mediatorului garanteaza ca se afla
intr-o pozitie de mijloc fata de parti;
 Nu favorizeaza nici o parte in timpul procedurii.
Informarea prealabila asupra procedurii

 Partile trebuie sa cunoasca avantajele procedurii

medierii fata de celelalte metode de solutionare a
conflictelor;
 Detalii despre procedura;
 Modul de desfasurare a procesului de mediere;
 Mediatorul trebuie sa se asigure ca partile au
inteles termenii acordului;
 Mediatorul trebuie sa se asigure de valabilitatea
consimtamantului partilor;
 Toate aceste aspecte trebuie sa fie cunoscute
inainte de inceperea procedurii
Mediatorul trebuie sa se abtina de la
furnizarea unei opinii legale;

Mediatorul trebuie sa se asigure ca

partile au inteles ca el nu actioneaza
ca un avocat pentru nici una dintre
parti.
 AVANTAJELE
MEDIERII
1. Degrevarea instantelor de judecata de numarul
mare de dosare;
2. Cresterea calitatii actului de justitie – se ofera
mai mult timp magistratilor sa studieze spetele,
sa interpreteze si sa judece cazurile ce nu pot
fi mediate;
3. Costuri mai mici comparabil cu cele presupuse de
organizarea unui proces in instantele de
judecata;
4. Rapiditatea solutionarii cauzei
5. Flexibilitatea procedurii de mediere;
6. Participarea in mod direct a partilor in
vederea ajungerii la un acord;
7. Confidentialitatea procesului de mediere;
8. Medierea este o procedura privata;
9. Scopul este acela de a pastra pe mai
departe relatiile dintre parti
 MEDIEREA SI LEGEA
- Legea 192/2006 modificata si completata prin OUG 4/2013; OUG
80/2013 privind taxele judiciare de timbru; Lg 76/2012 pt. punerea
in aplicare a Lg 134/2010 privind C. Pr. Civ.; OUG 90/2012 pt
modificarea si completarea Lg. 192/2006; Lg 115/2012 pt
modificarea si completarea Lg. 192/2006; Lg 202/2010 privind
unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor; OG
13/2010; Lg 370/2009 pt modificarea si completarea Lg.
192/2006.
- Hotararea Consiliului de Mediere nr. 5/2007 ptr aprobarea
Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului de
Mediere.
- Hotararea Consiliului de Mediere nr. 12/2007 ptr aprobarea
Standardului de formare a mediatorului.
- Hotararea Consiliului de mediere nr. 964/2008 ptr aprobarea
Tabloului mediatorilor autorizati.
- Directiva 2008/52/CE privind anumite aspecte ale medierii in
materie civila si comerciala.
CONFLICTELE CE POT FI DEDUSE MEDIERII:
1. Domeniul protectiei consumatorului –prejudiciu ca urmare a
achizitionarii unor produse sau servicii defectuoase, a
nerespectarii unor clauze contractuale ori a garantiilor
acordate, clauze abuzive in contractele dintre consumatori si
operatori economici, incalcarea altor drepturi din legislatia
nationala sau a UE din domeniul protectiei consumatorilor
(art. 60 ind. 1 lit. a din Legea 192/2006);
2. Dreptul familiei, in situatiile prevazute de art. 64 Legea
192/2006;
3. Materie civila, litigiile privind posesia, granituirea,
stramutarea de hotare si orice litigii in raporturile de
vecinatate (art. 60 ind. 1 lit. c);
4. Domeniul raspunderii profesionale – cauzele de malpraxis;
5. Litigii de munca izvorate din incheierea, executarea si
incetarea contractelor individuale de munca;
6. Litigiile civile a caror valoare este sub 50.000 lei, in
conditiile art. 60 ind. 1 lit. f);
7. Materie penala, in conditiile prevazute de art. 60 ind. 1 lit.
g).
• Nu pot face obiectul medierii:

 Drepturile strict personale; e.g. statutul

persoanei
 Oricare alte drepturi de care partile, potrivit
legii, nu pot dispune prin conventie sau prin alt
mod admis de lege;

In orice conventie ce priveste drepturi asupra

carora partile pot dispune se poate introduce o
clauza de mediere.
• MEDIEREA ESTE O ACTIVITATE DE
INTERES PUBLIC;
• POATE AVEA LOC INTRE DOUA SAU
MAI MULTE PARTI;
• SE POATE REALIZA DE CATRE UNUL
SAU MAI MULTI MEDIATORI – mediere
- comediere;
• Poate fi MEDIATOR: (conditii prevazute de art. 7 Legea
192/2006)

- Persoana cu deplina capacitate de exercitiu;

- Are studii superioare;
- Are o vechime in munca de cel putin 3;
- Este apta din punct de vedere medical;
- Are o buna reputatie si nu a fost condamnat definitiv pt
savarsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca
tingere prestigiului profesiei de mediator;
- A absolvit cursurile de formare de mediatori sau un program
postuniversitar de nivel master in domeniu, acreditate
conform legii si avizate de Consiliul de Mediere;
- Este autorizata ca mediator, in conditiile legii 192/2006.
• Profesia de mediator este compatibila cu orice
alta activitate sau profesie;
• Cauza de incompatibilitate se aduce la cunostiinta
Consiliului de Mediere, de catre mediator, in
termen de 3 zile de la data la care a intervenit;
• Consiliul de Mediere dispune sau constata
suspendarea sau incetarea calitatii de mediator in
conditiile legii;
• In caz de incetare a calitatii de mediator, numele
acestuia este radiat de pe tablou.
• Mediatorul are urmatoarele obligatii:
 Sa tina arhiva,Sa aiba registre proprii,Sa aiba o
evidenta contabila a activitatii;
 Sa depuna toate diligentele pentru ca partile sa ajunga
la un acord reciproc convenabil,intr-un termen rezonabil;
 Sa dea partilor orice explicatii cu privire la activitatea
de mediere;
 Sa se asigure ca sunte respectate libertatea,
demnitatea si viata privata a partilor;
 Sa conduca nepartinitor procesul de mediere, sa asigure
un permanent echilibru intre parti;
 Sa pastreze confidentialitate informartiilor si
documentelor;
 Sa respecte normele de deontologie profesionala;
 Sa asigure fluenta procesului de mediere prin
organizarea unui circuit eficient si justificat al
documentelor, etc.
• Calitatea de mediator se suspenda de drept daca
impotriva mediatorului s-a luat masura arestarii
preventive pana la solutionarea procesului penal;
• Raspunderea disciplinara este atrasa de
neindeplinirea obligatiilor profesionale stabilite
prin actele normative enumerate;
• Raspunderea disciplinara nu exclude raspunderea
civila, penala sau administrativa;
• Actiunea disciplinara se exercita in cel mult 1 an
de la data savarsirii abaterii
• Consiliul de Mediere se poate sesiza din oficiu cu privire la
neindeplinirea obligatiilor profesionale ale mediatorului;
• In cadrul Consiliului de mediere functioneaza Comisia de
Disciplina;
 Conform art. 38 sunt
abateri profesionale:

 Incalcarea obligatiei de confidentialitate, impartialitate

si neutralitate;
 Refuzul de a raspunde cererilor formulate de autoritatile
judiciare in cazurile prevazute de lege;
 Refuzul de a restitui inscrisurile incredintate de partile
aflate in conflict;
 Reprezentarea sau asistarea uneia dintre parti intr-o
procedura judiciara sau arbitrala avand ca obiect
conflictul supus medierii;
 Savarsirea altor fapte care aduc atingere probitatii
profesionale.
• Plangerea impotriva mediatorului se depune la
registratura;
• Se va intocmi un dosar;
• Partile vor fi chemate la Comisia de disciplina;
• Hotararea Consiliului de Mediere poate fi atacata in
instanta de contencios administrativ;
• Actiunea in instanta suspenda executarea hotararii
atacate;
 Consiliul de mediere
• Organism autonom, cu personalitate juridica;
• Roganism de interes public;
• Functioneaza in baza Legii 192/2006;
• Este format din 9 membri titulari si 3 membri supleanti;
• Mandatul membrilor este de 4 ani;
• Consiliul se intruneste lunar sau ori de cate ori este
necesar la convocarea Presedintelui;
• Hotararile sunt adoptate cu majoritatea membrilor care
il compun;
• C.M. - promoveaza activitati de mediere;
• - elaboreaza standardele de formare in
domeniul medierii;
• - autorizeaza mediatorii;
• - intocmeste si actualizeaza tabloul
mediatorilor autorizati;
• - adopta codul de etica profesionala a
mediatorilor;
• - elaboreaza codul de etica si deontologie
profesionala, etc
 Directiva 2008/CE/52
• A fost adoptata la 21 Mai 2008 de catre
Parlamentul European;
• Actul se inscrie in obiectivul comunitatii privind
mentinerea si dezvoltarea unui spatiu de libertate,
securitate si justitie;
• Medierea este considerata o solutionare
extrajudiciara eficienta;
• Costuri performante si rapiditatea solutionarii;
• Proceduri adaptate nevoilor partilor;
• Directiva se aplica proceselor intre doua sau mai
multe parti ;
• Litigiu civil sau comercial transfrontalier;
• Nu se interzice statelor membre sa aplice
prevederile directivei si procedurilor interne de
mediere;
• Litigiu transfrontalier = acel litigiu in care cel putin
una dintre parti isi are domiciliul/resedinta intr-un
alt stat membru decat cel al oricarei alte parti la
data la care: s-a decis recurgerea la mediere,
medierea este impusa de instanta, este adresata
partilor o invitatie in acest sens.
• MEDIERE = PROCES STRUCTURAT in care
partile din proprie initiativa incearca sa ajunga la
un acord cu asistenta unui mediator.
= poate fi initiata de catre parti,
recomandat sau impus de instanta sau prevazut
de dreptul unui stat membru.
= include medierea efectuata de un
judecator care nu este implicat in nici o
procedura judiciara conexa litigiului in cauza.
• MEDIATOR = orice tert care este chemat
sa conduca procesul de mediere intr-o
maniera eficace, impartiala si competenta.
• Directiva contine anumite reguli:

 Obliga Statele Membre sa incurajeze pregatirea

mediatorilor si dezvoltarea sau aderarea la coduri voluntare
de conduita;
 Adoptarea unor mecanisme eficiente de control al calitatii in
ce priveste furnizarea serviciilor de mediere;
 Da dreptul fiecarui judecator din Comunitate, in orice stadiu
al procedurii, sa invite partile sa recurga la mediere;
 Judecatorul poate invita partile sa participe la o sesiune de
informare privind recurgerea la mediere;
 Directiva obliga Statele Membre sa instituie mecanisme prin
care acordurile rezultate in urma medierii sa poata dobandi
caracter executoriu;
• Caracter executoriu prin:

 hotarare judecatoreasca in acest sens

Sau

 act notarial

Continutul acordului de mediere dobandeste forta

executorie, cu exceptia cazului in care continutul
acordului este contrar dreptului statului membru in
care este facuta solicitarea, fie dreptul acelui stat
membru nu prevede posibilitatea conferirii acestuia
un caracter executoriu.
• Directiva contine dispozitii referitoare la:

 Asigurarea ca medierea are loc intr-un cadru care

respecta confidentialitatea;
 Mediatorul nu poate fi citat ca martor referitor la
informatiile obtinute in cursul procedurii de
mediere, cu exceptiile ce privesc ordinea publica,
asigurarea protectiei interesului superior al copilului
sau impiedicarea vatamarii integritatii fizice sau
psihice a unei persoane;
 Termenele de prescriptie si de decadere vor fi
suspendate sau intrerupte pe durata procedurii
medierii;
 Directiva trebuie a fost transpusa in dreptul intern
pana la data de 21 mai 2011
• Prezenta Directiva nu aduce atingere
legislatiei nationale conform careia
recurgerea la mediere, inainte sau dupa
inceperea procedurii judiciare, este
obligatorie sau face obiectul unor sanctiuni
cu conditia ca o astfel de legislatie sa nu
impiedice partile sa isi exercite dreptul
la sistemul judiciar.
• Legea 370/2009 aduce o serie de
modificari si completari prin care sunt
implementate dispozitiile Directivei 52.
• Promovarea medierii de catre magistrati =
elaborarea ghidului de mediere pentru
magistrati
• Hotararea de expedient pronuntata
conform dispozitiilor legale constituie titlu
executoriu.
 Prevederi Mica Reforma
in justitie 2010
- Instituirea unor norme procedurale cu efecte imediate
pentru a facilita eficientizarea procedurilor judiciare;
- Masuri de simplificare si sporire a solutionarii cererilor in
instanta;
- Medierea in cazul procedurii de divort:
= judecatorul recomanda medierea iar daca partile o accepta,
se vor prezenta la mediator in vederea informarii cu privire
la avantajele medierii.
= dupa informare partile decid daca accepta sau nu solutionarea
litigiului prin mediere;
= mediatorul nu poate solicita plata onorariului pentru sedinta
de informare
= pana la termenul fixat de instanta, care nu poate fi mai scurt
de 15 zile, partile depun procesul-verbal intocmit de
mediator cu privire la rezultatul sedintei de informare.

Modificari ref la Codul de procedura penala in sensul:

= Art. 10 lit. h) prevede drept cazuri in care punerea in miscare

sau exercitarea actiunii penale este impiedicata, pe langa
retragerea plangerii prealabile ori impacarea partilor, si
situatia in care a fost incheiat un acord de mediere in
conditiile legii medierii.
= Art. 16 indice 1 intitulat “Tranzactia, medierea si
recunoasterea pretentiilor civile”……..
• In vederea solutionarii laturii civile a fost
reglementata expres posibilitatea
tranzactiei, medierii si recunoasterii
pretentiilor civile;
 Medierea in noul Cod de
procedura civila
• Inscrierea medierii in acest act normativ contribuie la
recunoasterea acestei metode alternative de rezolvare a disputelor
si la cresterea credibilitatii eficientei medierii;
• Se inlatura astfel teama ca acordul de mediere poate sa nu fie
valabil;

• Art. 21 intitulat “Incercarea de impacare a partilor”

(1)“Judecatorul va recomanda partilor solutionarea amiabila a
litigiului prin mediere, potrivit legii speciale.”

• Art. 441 “Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica in mod

corespunzator si in cazul in care invoiala partilor este urmarea
procedurii de mediere.”
 Medierea in noul Cod de
Procedura Penala
• Art. 10 lit. h) introduce intre cazurile care impiedica punerea in
miscare si exercitarea actiunii penale, in cazul infractiunilor pt
care retragerea plangerii sau impacarea partilor inlatura
raspunderea penala, alaturi de retragerea plangerii prealabile
sau impacarea partilor si incheierea unui acord de mediere in
conditiile legii;
• In faza de urmarire penala, Art. 242 ali. (1): incheierea unui
acord de mediere ce intervine intre parti, si prevazut intre
cazurile care impiedica punerea in miscare si exercitarea
actiunii penala de art. 10 lit. h), atrage incetarea urmaririi
penale.
• Art. 16 indice 1: alin (1) “In cursul procesului penal, cu privire
la pretentiile civile, inculpatul, partea civila si partea
responsabila civilmente pot incheia o tranzactie sau un acord
de mediere, potrivit legii.
Tipuri de conflicte ce pot
fi mediate
1. Medierea in materie contractuala – reprezinta
o alternativa la instanta de drept comun si
arbitraj;
2. Medierea in materie delictuala – se pot media
cauze legate de accidente de circulatie care nu
au ca rezultat o infractiune, o gama larga de
delicte civile, si infractiuni la care urmarirea
penala incepe la plangerea prelabila si impacarea
partilor inlatura raspunderea penala;
3. Medierea problemelor de familie –
problemele de familie prezinta o anumita
particularitate; intelegerea partilor nu
poate aduce nici o atingere drepturilor
copilului. Legea prevede la art. 64 care sunt
capetele de cerere ce se pot media in cadrul
neintelegerilor dintre soti.
4. Medierea problemelor confesionale –
conflcitele inter sau intra confesionale;
implica cunoasterea din partea mediatorului
a dogmelor aflate in conflcit
5. Medierea problemelor de munca – piata
muncii ofera o serie de dispute intre
salariati si angajatori;

6. Medierea problemelor in materie scolara

– raspunderea parintilor, conditii de
invatare, problema drogurilor in scoala, etc
7. Medierea problemelor de sanatate;

8. Medierea conflictelor intre persoane

fizice;

9. Medierea intre persoane juridice- sunt

incluse si institutiile statului care au
personalitate juridica;
10.Medierea conflictelor intre persoane
fizice si juridice;

11. Medierea conflictelor dintre asociatiile

profesionale si persoanele fizice;

12. Medierea conflictelor intre ONG-uri si

persoane juridice/persoane juridice
13. Medierea conflictelor intre partide
politice, intre acestea si persoane
juridice/persoane fizice;

14. Medierea conflictelor aparute in plan

national si aceea a conflictelor
internationale;
Medierea conflictelor civile
 In mare parte sunt conflicte care se pot rezolva
pe cale amiabila;
 Daca conflictul a fost dedus judecatii,
solutionarea acestuia pe calea medierii poate avea
loc la initiativa partilor sau la recomandarea
instantei de judecata;
 Medierea poate avea ca obiect solutionarea in tot
sau in parte a litigiului;
 Partile participa in mod voluntar la mediere si pot
renunta in orice faza a procedurii;
 Litigiile de drept civil pentru care medierea poate
oferi solutii sunt e.g.: litigii privind posesia,
granituirea, stramutarea de hotare si orice alte
litigii care privesc raporturile de vecinatate.
 Daca conflictul partilor se afla deja pe rolul
instantei de judecata, iar partile convin sa mearga
la mediere, judecarea cauzei civile va fi suspendata
la cererea partilor.(art. 61 Legea 192/2006).
• La inchiderea procedurii de mediere, mediatorul
va intocmi un proces verbal care se va semna de
catre parti si mediator;
Acordul de mediere se va comunica instantei de
judecata care va pronunta o hotarare in acest
sens.
Daca nu avem acord de mediere, se va continua
judecata.
 Medierea conflictelor penale
 Se bazeaza pe cooperarea partilor;
 Mediatorul va utiliza metode si tehnici specifice
comunicarii si negocierii;
 Pe parcursul procedurii, partile pot fi
reprezentate de alte persoane, in conditiile legii;
 Trebuie sa fie asigurat dreptul partilor de a fi
asistate de un avocat sau sa se apeleze la
serviciile unui interpret
 Toate aceste aspecte trebuie sa fie precizate in
procesul verbal.
 Daca procedura medierii se desfasoara inainte de
inceperea procesului penal si se inchide prin
impacarea partilor, persoana vatamata nu mai
poate sesiza pentru aceasi fapta organul de
urmarire penala/instanta de judecata;
 Acordul scris redactat de mediator si semnat de
parti devine executoriu;
 Se aplica infractiunilor pentru care, potrivit legii,
retragerea plangerii prealabile sau impacarea
partilor inlatura raspunderea penala.
 Medierea conflictelor de familie
 Daca partile se inteleg, se vor intalni la sediul
biroului de mediator;
 Daca o parte nu se prezinta, atunci mediatorul va
transmite o invitatie scrisa celeilalte parti in
vederea acceptarii medierii si incheierii
contractului de mediere, stabilind un termen de
cel mult 15 zile de la data emiterii;
 Invitatia se transmite prin orice mijloace care
asigura confirmarea primirii;
In conflictele de familie, potrivit art. 64 din Legea
192/2006, medierea poate oferi solutii in ceea ce
priveste:
 - continuarea casatoriei;
 - partajul de bunuri comune;
 - exercitiul drepturilor parintesti;
 - stabilirea domiciliului copiilor;
 - contributia parintilor la intretinerea copiilor;
 - orice alte neintelegeri care apar intre raporturile
dintre soti cu privire la drepturile de care ei pot
dispune cf. legii.
 De asemenea asupra:

- Incredintarii copiilor minori;

- Obligatiei de intretinere a acestora;
- Folosirii locuintei;
- Partajului bunurilor;
- Numelui de purtat dupa desfacerea casatoriei.
- In litigiile avand ca obiect exercitiul
drepturilor partintesti, contributia
partintilor la intretinerea copiilor si
stabilirea domiciului copiilor, acordurile de
mediere incheiate imbraca forma unei
hotarari de expedient

- Intelegerea dintre soti consfiintita prin

mediere se depune, de catre parti, la
instanta competenta.
 Prin mediere nu trebuie sa se aduca
atingere interesului superior al copilului.
 Medierea conflictelor de munca
a) Medierea conflictelor individuale de munca, sub incidenta Legii
192/2006, potrivit art. 73 alin. (2), cu aplicarea art. 61 indice 1 alin.
(1) lit. e), respectiv in litigiile de munca izvorate din incheierea,
executarea si incetarea contractelor individuale de munca;
b) Medierea conflictelor colective de munca, sub incidenta Legii
62/2011 a dialogului social, art. 175-180.  Prin hotarare a
Guvernului, a fost infiintat Oficiul de Mediere şi Arbitraj al
Conflictelor Colective de Muncă de pe lângă Ministerul Muncii,
Familiei şi Protecţiei Sociale, in cadrul caruia a fost constituit
corpul de mediatori ai conflictelor colective de munca.
c) Medierea conflictelor de interese in cadrul conflictelor individuale
de munca, sub incidenta Legii nr 168/1999 , art. (26-31), potrivit
careia procedura de mediere se stabileste prin contractul colectiv
de munca, negociat la nivel national. In cadrul acestei proceduri
speciale, mediatorii sunt numiti anula de ministrul muncii si
protectiei sociale, cu acordul Consiliului Economic si Social.
 Partile au obligatia sa ajunga la un acord fie pe cale
amiabila fie prin intermediul procedurilor stabilite
de lege.
 Tipurile de conflicte de munca ce intra sub
incidenta medierii sunt foarte diverse: contractul
individual de munca, executarea contractului
colectiv, etc.
 Daca partile nu au reusit sa solutioneze conflictul
de interese ca urmare a concilierii organizate de
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, partile pot
decide initierea procedurii medierii.
• Rolul instantelor este grevat de un numar mare de
dosare pe litigii de munca;
 Medierea in afaceri
• Medierea ajuta la stabilirea si mentinerea relatiilor
comerciale;
• Negocierea este specifica mediului de afaceri;
• Medierea este in fapt o negociere asistata si
coordonata de un tert neutru, fara putere de decizie;
• In domeniul afacerilor putem media aspecte ref la:
modalitatea concreta de indeplinire a obligatiilor
asumate, esalonare la plata, incetarea contractului,
etc.
 STILURI SI TIPURI DE
MEDIERE
 Medierea FACILITATIVA;

 Medierea EVALUATIVA;

 Medierea TRANSFORMATIVA;

 Medierea NARATIVA
 Medierea facilitativa
 Este primul stil de mediere folosit inca din anii 60-
70;
 Mediatorul conduce o procedura in care asista si
ajuta partile sa ajunga la o intelegere comun
acceptata de catre acestea;
 Mediatorul nu face recomandari, nu da sfaturi sau
isi expune opinia asupra solutiilor discutate, nu
exprima o parere juridica;
 Mediatorul controleaza procedura medierii in timp
ce partile controleaza posibilele solutii ce se pot
transforma in acord
 Medierea evaluativa
 Acest stil a aparut in anii 80 si se bazeaza pe
capacitatea de expertiza a mediatorului in
domeniul privind natura litigiului/conflictului;
 Mediatorul controleaza procedura si se implica
mult mai mult in dezvoltarea solutiilor pentru
ajungerea la o intelegere;
 In acest tip de mediere au prioritate drepturile
legale ale partilor si ideea de solutie echitabila
 Medierea transformativa
 Se bazeaza in principal pe interactiunea si
comunicarea dintre parti;
 Scopul este acela ca partile si relatiile dintre ele
sa se transforme pe parcursul medierii,
determinand incetarea conflictului;
 Realizarea comunicarii dintre parti se face de
regula, in sesiuni comune.
 Medierea narativa

 Porneste de la premisa ca fiecare parte implicata

vede in mod diferit conflictul;
 Mediatorul incearca sa determine partile sa
nareze aceste povesti despre conflict;
 Mediatorul incearca sa creeze cu ajutorul partilor
o noua “poveste alternativa”;
 Aceasta noua “poveste alternativa” sta la baza
ajungerii la o intelegere.
Conflictul
 O problema divergenta care apare intre doua sau
mai multe parti;
 Cauze care genereaza conflictele sunt:
 Comunicare defectuoasa;
 Sistemul de valori;
 Existenta unor scopuri diferite;
 Resurse limitate;
 Nemultumiri;
 Stil ambiguu.
Tipuri de conflict:
 Relational;
 Informational;
 Structural;
 De evaluare;
 De interese;
 Conflictul relational
Poate fi determinat de:
 Emotii puternice;
 Intelegeri gresite, stereotipuri culturale;
 Slaba comunicare;
 Neintelegeri in comunicare;
 Comportament negativist repetitiv.
Cum ne adresam unui conflict relational?
Care sunt remediile posibile?
 Controlul expresiilor  Imbunatatirea calitatii
negative prin si cantitatii
proceduri si reguli; comunicarii;
 Promovarea unui  Blocarea unei atitudini
proces care
legitimeaza trairile, negative;
sentimentele;  Incurajarea
 Clarificarea atitudinilor pozitive de
perceptiilor – solutionare a
construirea unei problemelor.
perceptii pozitive;
 Conflictul structural
 Este un conflict datorat unor cauze ce sunt
dincolo de parti si anume:
 Modele distructive de comportament sau actiune;
 Control inegal;
 Autoritate, putere inegala;
 Modificari legislative;
 Constrangeri temporale;
 Modificarea unor factori de mediu, geografici,
fizici, etc.
 Cum ne adresam unui conflict
structural?
Cooperarea = este singura modalitate prin care se va
rezolva conflcitul.

Mediatorul trebuie:
- sa deruleze actiuni prin care sa defineasca nevoile
partilor;
- Sa identifice tiparele de atitudine distructiva;
- Sa stabileasca o acceptare corecta si reciproca a
procesului decizional din partea partilor;
- Sa transforme negocierea asupra “pozitiei” in negociere
asupra “intereselor”.
 Conflictul informational
 Va exista ori de cate ori o parte nu va avea suficienta
informatie sau ii va lipsi o informatie initiala pentru
solutionarea diferendului;
 Este cauzat de: lipsa informatiei, dezinformare, consideratii
diferite asupra a ceea ce este relevant, interpretari
diferite ale informatiei, surse diferite de informatie.

IMPORTANT: informatia trebuie sa fie data in mod legitim

tuturor partilor; trebuie ca partile sa fie de-acord cu
procesul de obtinere a informatiei.
 Cum ne adresam unui conflict
informational?
IDENTIFICAREA = cel mai important remediu;
= obtinerea unui acord intre parti
asupra informatiei;
= acordul partilor asupra
procesului de strangere a informatiilor;
= acordul partilor asupra
procesului de evaluare a informatiilor
 Cum ne adresam unui conflict
de interese
IDENTIFICAREA

Separarea intereselor de pozitii;

Cautarea unor criterii obiective;
Cautarea unor solutii care satisfac nevoile
tuturor partilor;
Cautarea unor metode de extindere a
optiunilor.
 Conflictul de interese

 Interesele diferite ale partilor;

 Cauze: competitia, interese emotionale,

schimbarea survenita in interesele
existente, continuturi diferite ale
intereselor
 Conflictul de evaluare
• Exista in situatia in care
partile au criterii diferite de
evaluare a obiectului
conflictului;
Ce anume determina
conflictul?
 Emotii puternice;
 Informatie incorecta sau
lipsa informatiei;
 Ideologii diferite, religie
diferita, pozitie sociala,
cultura, etc;
 Constrangeri externe.
 Cum ne adresam unui conflict
de evaluare?
IDENTIFICAREA

 Identificarea unor criterii comune de evaluare;

 Identificarea unor valori comune;
 Evitarea definirii problemei in termeni de
valori.
 Etapele procesului de mediere

1. Faza premergătoare medierii propriu-zise

2. Faza medierii propriu-zise
a) Sesiunea de deschidere
b) Identificarea și strângerea informațiilor
c) Analiza conflictului
d) Sesiunea comună
e) Sesiuni separate
f) Identificarea și Evaluarea opțiunilor
g) Închiderea procedurii de mediere. Acordul de mediere. Procesul
Verbal de închidere a medierii
1. Faza premergătoare medierii propriu-
zise
• Demersurile mediatorului pentru pregatirea etapei de
informare prealabila asupra avantajelor medierii;
• Demersurile in vederea obținerii consimțământului
părților în sensul participării la procedura de mediere,
• Discuții preliminare cu reprezentanții părților și
construirea unei relații de conlucrare cu aceștia,
• Mediatorul solicita prezentarea unei informări
succinte asupra conflictului și documentelor relevante,
• Pregătirea detaliilor administrative (locul data
întrevederii, etc),
• Încheierea Contractului de Mediere.
 Contractul de Mediere
• Este acordul de voință cu privire la soluționarea unui conflict, prin
procedura medierii, în condițiile Lg. 192/2006, contract ce se
încheie între mediator și părțile conflictului.
• Prin această convenție mediatorul se obligă să depună toate
diligențele necesare în vederea soluționării amiabile a conflictului
iar părțile își asumă obligația de a achita mediatorului un onorariu
și cheltuielile aferente derulării procedurii și soluționării
conflictulu, cât și de a respecta regulile aplicabile medierii.
• Obiectul contractului de mediere = procedura medierii ce
urmează a fi derulată
• Contractul de mediere cuprinde anumite clauze obligatorii, impuse
de lege, sancționarea omiterii uneia dintre ele este prevăzută de
art. 45 – nulitate relativă, anulare.
•
 Contractul de Mediere trebuie să
curpindă:

• Identitatea părților
• Menționarea tipului de conflict sau a obiectului
• Declarația părților că au fost informate de către
mediator cu privire la efectele acesteia și regulile
aplicabile
• Obligația mediatorului de a păstra confidențialitatea
informațiilor pe tot parcursul procedurii medierii
• Nu poate cuprinde clauze care să contravină legii sau
ordinii publice
 2. Faza medierii propriu-zise
a) Sesiunea de deschidere
• Prezentarea de către mediator a părților și a reprezentanților
acestora,
• Informarea Prealabila asupra avantajelor medierii,
• Cuvântul introductiv al mediatorului (definirea medierii,
prezentarea pe scurt a principiilor, a procedurii și a regulilor
medierii, prezentarea subiectului problematicii),
• Depozițiile, punctele de vedere ale avocaților și altor experți și
a părților,
• Schimbul de idei, întrebări, răspunsuri între participanți,
• Întrebări de clarificare ale mediatorului,
• Trecerea la procedura sesiunilor de dezbateri (sesiuni comune
și/sau sesiuni separate).
 b) Identificarea și strângerea
informațiilor

• Identificarea factorilor relevanți și utili în speța

dedusă medierii (inclusiv cei de ordin economic,
politic, relațional),
• Scopul = stabilirea tuturor informațiilor necesare
identificării problematicii și aspecte particulare
ce urmează a fi supuse dezbaterilor și soluționării
 c) Analiza conflictului

• Mediatorul determină părțile să recunoască și să

aprecieze reciproc motivațiile și aspirațiile
fiecăreia,
• Obiectivul principal = explorarea și stabilirea
intereselor care definesc pozițiile părților și a
aspectelor relevante, a informațiilor deținute de
părți
• Separarea oamenilor de probleme
 d) Sesiunea comună

• Arma esentiala a meditatorului = ascultarea activă,

prin care se obțin informații despre disponibilitatea
și dorința părților de a ajunge la o înțelegere, de a
negocia, conferind totodată liniștea și încrederea
părților de interesul mediatorului asupra situației lor
• Important ca mediatorul să-și noteze toate
aspectele relevante menționate de participanți,
aspectele comune ale părților, istoria conflictului și
aspecte ce necesită clarificări
 e) Sesiuni separate
• Discuții private, individuale cu fiecare parte
• Scopul = de a ajuta părțile să se concentreze mai mult pe
modalitatea de satisfacere a propriilor interese, să-și conștientizeze
nevoile ce vor sta la baza acordului de mediere
• Mediatorul alege partea care rămâne prima în sesiune separată
• Mediatorul dă o temă de gândire părții care așteaptă referitoare la
subiectul medierii
• La finalul sesiunilor separate este obligatorie o altă sesiune comună,
mediatorul comunicând părților aspectele discutate în sesiunile
separate
• Mediatorul își păstrează neutralitatea, imparțialitatea și asigură
confidențialitatea discuțiilor
• Mediatorul este obligat să facă un rezumat după fiecare discuție,
atât în sesiunile separate, cât în sesiunea comună ulterioară
 f) Identificarea și Evaluarea opțiunilor

• Procesul generării opțiunilor se derulează în 4 pași :

separarea inventării opțiunilor de decizie și judecarea
acestora, identificarea mai multor soluții la problemă,
căutarea răspunsului reciproc avantajos și inventarea
modalităților de ușurare a deciziilor celeilalte părți,
• Utilizarea criteriilor obiective în construirea opțiunilor ce
vor sta la baza acordului de mediere dintre părți, care să
reflecte voința comună a acestora, să fie ușor de executat,
care să ajute atât la instituirea logicii și rațiunii în găsirea și
analiza opțiunilor, cât și la înlăturarea emoțiilor din discuții
 g) Închiderea procedurii de mediere. Acordul
de mediere. Procesul Verbal de închidere a
medierii
• Indiferent de rezultatul obținut în urma procedurii medierii, este
obligatorie întocmirea unui Proces Verbal, care să consemneze cele
petrecute.
• Mediatorul intocmeste Certificatul de Informare Prealabila asupra
avantajelor medierii, daca ambele parti au fost prezente la aceasta
etapa.
• Scopul medierii nu trebuie să fie ajungerea la un acord cu orice
preț, ci ajungerea la o soluție rațională
• Există situații când părțile ajung la concluzia că niciuna din opțiuni
nu poate servi intereselor comune, însă, chiar și atunci se poate
ajunge la un Acord Parțial, considerându-se că medierea și-a atins
scopul
 Acordul de Mediere

• Se încheie la finalul procedurii medierii, dacă părțile au

ajuns la o soluție comună care să reflecte voința lor
• Acordul de Mediere este un contract, o convenție, un
înscris sub semnătură privată potrivit art. 58 alin. (1)
• Va cuprinde anumite cerințe în funcție de obiectul
conflictului, totodată este necesar să întrunească și
condiții de fond și formă
• Poate cuprinde, în funcție de natura conflictului mediat, o
donație, partaj, vânzare, etc