SISTEM CARDIOVASCULAR 5

CONFERENTIAR DR.CAMELIA SCARNECIU

 SINDROMUL ENDOCARDIC
VALVULOPATIILE
- valvele asigura sensul circulatiei sangelui
- inchidere insuficienta → insuficiente valvulare –
regurgitari
- deschidere insuficienta → stenoze valvulare
CAUZE
- RAA
- EB
- anomalii congenitale(bicuspidie,valve fenestrate)
-BCI(ischemie,necroza,ruptura)
- traumatisme
VALVULOPATII-STENOZA MITRALA

• SIMPTOME;
• -dispnee
• -reducerea tolerantei la effort
• -tuse productive sau hemoptoica
• -palpitatii(frecvent asociata cu FA si trombembolii associate)
• -disfagie(compresia esofagului de catre AS largit)
VALVULOPATII-STENOZA MITRALA

• SEMNE;
• -eritem palmar
• -roseata pometilor(facies de papusa mitrala)
• -soc apexian diminuat
• -Freamat parasternal stg
• -zg 1 intarit
• -clacment de deschidere al mitralei(dupa zg 2,in prima parte a diastole)urmat de
• -rulment diastolic(in prima parte a diastole cu intarire la sfarsitul diastolei)
• Uff-ta-ta-rrr(onomatopoeic)
• Unda v gigantape jugulograma
VALVULOPATII-STENOZA MITRALA
• FIZIOPATOLOGIA STENOZEI MITRALE
• - obstacol mitral (deschidere insuficienta) →
• creste AS (tromboza – embolie) → creste
• presiunea in AS → creste presiunea in venele
• pulmonare → creste presiunea in capilarele
• pulmonare → staza, EPA → ICD, IVS
• (dispnee, ortopnee, hemoptizie)
• ETIOLOGIE-RAA,EB
SINDROMUL ENDOCARDIC
STENOZA MITRALA
STENOZA MITRALA
VALVULOPATII-INSUFICIENTA MITRALA
• SIMPTOME;
• -dispnee acuta si congestie pulmonara
• SEMNE;
• Soc apexian amplu deplasat spre stg
• Posibil freamat sistolic la apex
• -zg 1 diminuat
• -zg 2 intarit(component pulmonara)
• Suflu pansistolic-de la apex cu iradiere in axila(se aude mai bine in decubit lateral stg)
• -clic mezosistolic
VALVULOPATII-INSUFICIENTA MITRALA

• SEMNE DE DECOMPENSARE
• -puls de volum scazut
• -inlocuire soc apexian cu freamat
• -zg 3(ken-tuc-ky)
• - suflu mezzo-diastolic
• -raluri crepitante in ambele baze pulmonare
• -edeme periferice
 SINDROMUL ENDOCARDIC

FIZIOPATOLOGIA INSUFICIENTEI MITRALE

- regurgitatie in atriul stang in timpul sistolei
→ creste volumul atriului stang (fibrilatie
atriala, tromboza), creste volumul ventriculului
stang (urmat de dilatatie si insuficienta
ventriculara stanga) → creste presiunea in
venele pulmonare →creste presiunea in
capilarele pulmonare → insuficienta cardiaca
dreapta
- dispnee de effort (mai scazuta decat in
stenoza mitrala)
 VALVULOPATII
PROLAPSUL DE VALVA MITRALA
-apare la 5% din populatie
-mai frecventa la femei
-valve cu exces de material care prolabeaza in
sistola in atriul stg
-prin inchiderea neetansa a celor 2 foite mitrale
se produce o regurgitare mitala
-
PROLAPSUL DE VALVA MITRALA

• SEMNE;
• -clic mezosistolic
• -suflu sistolic tardiv mai bine audibil la apex
• -pozitia ghemuit intarzie clicul,pozitia ridicat creste intensitatea suflului
SINDROMUL ENDOCARDIC-VALVULOPATIILE AORTICE

- mai frecvente la barbati

STENOZA AORTICA
- frecvent malformatie congenitala
- obstructie la iesirea din ventriculul stang → hipertrofie de ventricul
stang
- determina - insuficienta irigatorie cerebrala la efort (sincopa de
effort,moarte subita)
- insuficienta irigatorie muschi respiratori (dispnee)
- insuficienta irigatorie muschi cardiaci (astenie) – crize
anginoase
- asimptomatica mult timp
 STENOZA AORTICA
• SIMPTOME;
• -angina/sincopa de efort/angina/moarte subita
• SEMNE;
• -puls tardus et parvus,presiune puls scazuta
• -soc apexian sustinut si puternic(deplasat la stanga in caz de disfunctie sau dilatatie de
VS)
• -SUFLU SISTOLIC DE EJECTIE CRESCATOR-DESCRESCATOR (in jet de abur)in
focarul aortic,marginea stanga a sternului-iradiat pe carotide,mai puternic in pozitie
culcat si la sfarsitul expirului
• -zg 2 diminuat
STENOZA AORTICA
STENOZA AORTICA CONGENITALA
STENOZA SUPRAAORTICA
STENOZA AORTICA

• SEMNE DE DECOMPENSARE;
• -puls frecvent
• -ritm de gallop
• -raluri crepitante bazal bilateral
• -edeme periferice
 SINDROMUL ENDOCARDIC-INSUFICIENTA
AORTICA
- Regurgitatia unei mari cantitati din sangele ejectat inapoi in ventriculul stang in timpul
diastolei ce se suprapune peste sangele deja existent
1)→duce la cresterea volumului ventriculului stang prin dilatatie(dilat VS)
2)→contractia cardiaca urmatoare ejecteaza un volum debit crescut(TAS crescuta)
→o mare parte din sangele ejectat deventriculul stang in sistola se reintoarce(TAD f scazuta)
3)→ puls saltaret(dans arterial)(inalt si depresibil)
4)→ creste presiunea in atriul stang → dispnee
5)- irigatie coronariana scazuta(se face in diastola) → crize de angina pectorala
 SINDROMUL ENDOCARDIC-INSUFICIENTA
AORTICA
• SIMPTOME;-ca la SA
• SEMNE;
• -puls de volum crescut ce colapseaza rapid
• Semnul ciocanului -Pulsatia la artera radiala parca ridica bratul cu fiecare unda de puls
• Semn Quincke-pulsatii capilare in patul unghial
• Semn Corrigan-pulsatii carotidiene vizibile(dans arterial)
• Semn Alfred de Musset-flexia ant.a capului cu fiecare bataie cardiaca(aprobare)
• Semn Muller-pulsatii ale uvulei
• Semn Rosenbach-ficat pulsatile
• Semn Traube-la artera femurala ,zgomot tip impuscatura de pistol(IA severa)
• Personalitati cu IA-Pres.Abraham Lincoln/Prof.Heinrich Quincke/poet Alfred de Musset /Sir
SINDROMUL ENDOCARDIC-INSUFICIENTA
AORTICA
• SEMNE;
• -soc apexian sustinut si deplasat
• -zg 1diminuat
• -suflu diastolic descries ca musical,suflant,descrescator, pe partea stg. a sternului
• -sufu Austin Flint-suflu mezodiastoli audibil la apex(cauzat de jetul regurgitant care
interfera cu deschiderea valvei mitrale anterioare,mimand o stenoza mitrala)
• TAS-crescuta
• TAD-mult scazuta
SINDROMUL ENDOCARDIC-INSUFICIENTA
AORTICA
INSUFICIENTA AORTICA
SINDROMUL ENDOCARDIC-STENOZA
TRICUSPIDIANA
• De obicei apare impreuna cu valvulopatii mitrale sau aortice in RAA,si e de obicei
problema cea mai putin severa a pacentului
• -SEMNE
• -similare cu SM
• Hepatomegalie/ficat pulsatile/congestive venoasa
 SINDROMUL ENDOCARDIC-INSUFICIENTA
TRICUSPIDIANA
• SEMNE;
• Vene dilatate la nivelul gatului
• -unda v proeminenta pe jugulograma
• SUFLU PANSISTOLIC mai puternic in inspir,cu component pulmonara a zg 2 mai puternica
in focarultricuspid si parte stg stern
• -ficat pulsatile
- edeme presacrate si periferice
-ascita
SINDROMUL ENDOCARDIC-STENOZA PULMONARA

• SEMNE;
• -puls normal
• -freamat
• -SUFLU SISTOLIC DE EJECTIE in focarul pulmonar
• -semne de insuficienta cardiaca dreapta
SINDROMUL ENDOCARDIC-INSUFICIENTAA
PULMONARA
• SEMNE;
• Zg 2 puternic,frecvent palpabil
• -Suflu in prima parte a diastole(protodiastolic) audibil inaria pulmonara si pe marginea
stg. a sternului superior
POLIVALVULOPATII
SINDROMUL ENDOCARDIC

VALVULOPATIILE

DIAGNOSTIC
- fonocardiograma
- EKG – HVS, HAS, HVD – FA
- ecocardiografie – B. doppler
- cateterism – determinarea presiunii
- radioscopie: OAS, OAD, esofag baritat
SINDROMUL ENDOCARDIC
ENDOCARDITA BACTERIANA
- boala infectioasa → vegetatii
- endocardita bacteriana acuta – apare pe valve indemne
anterior
- endocardita bacteriana subacuta – apare pe valve modificate
- germeni implicati - streptococ (aureus, viridans)
- stafilococ
- enterobacili (coli, klebsiela,
enterobacter)
- bacili gramm negativi
- fungi (la imunodeprimati)
- chlamidii
- virusuri
 ENDOCARDITA BACTERIANA
• Bacteriemia apare si urmeaza o serie de manevre ca ;periajul dentar,manevre
stomatologice,administrarea de droguri IV etc
• SIMPTOME;
• Stare de rau/letargie/febra/anorexie/pierdere ponderala/mialgii/artralgii/
• Insuficienta cardiaca/stroke embolic
• SEMNE;
• Febra/petesii/noduli Osler/leziuni Janeway/pete Roth/infarcte digitale,/degete
hipocratice/HSM
SINDROMUL ENDOCARDIC -ENDOCARDITA
BACTERIANA
EMBOLII
 SINDROMUL ENDOCARDIC
ENDOCARDITA BACTERIANA
DEBUT
- acut: cu febra, frisoane, transpiratii, artralgii
- subacut: subfebrilitati, scadere ponderala
ULTERIOR
- tulburari cardiace: palpitatii, dispnee, aparitia de noi
sufluri, insuficienta cardiaca
- anemie: paloare tegumentara
- embolii arteriale
DIAGNOSTIC POZITIV
- hemoculturi pozitive
- teste: serologie, imunologice
- ecocardiografia: vegetatii
- fonocardiografia: noi sufluri
 SINDROMUL PERICARDIC
- def: inflamatia pericardica
PERICARDITE
- acute - uscate
- lichidiene → tamponada cardiaca
- cronice – constrictive
CAUZE
- infectioase: bacteriene (specific(TBC)/nespecifice), virale, fungice
-postinfarct
- neoplazice
- boli de colagen: LES, PR
- metabolice: uremie
-idiopatice
 PERICARDITA
• CAUZE;boli de colagen/TBC/post IMA/idiopatice
• SIMPTOMELE- PERICARDITEI ACUTE;
• -durere(discomfort,apasare) retrosternala constanta,agravata de inspir,ameliorata usor in pozitie cu
toracele aplecat inainte(semnul pernei,semnul rugaciunii mahomedane) care nu se modifica cu
miscarea sau la effort
• SIMPTOMELE- PERICARDITEI CRONICE,CONSTRICTIVE
• Semn(puls) Kussmaul-amplitudine scazuta semnificativ a pulsului in inspire(puls paradoxal)
• Matitate cardiaca crescuta
• Soc apexian nepapabil
• Zg 3
• Hepatomegalie,splenomegalie,ascita(-pseudociroza)
PERICARDITA

• PERICARDITA LICHIDIANA(tamponada)
• -puls paradoxal,rapid
• -soc apexian nepalpabil-zg cardiace diminuate,surde
• Hepatomegalie/ascita/edeme periferice
SINDROMUL PERICARDIC
PERICARDITA ACUTA
PERICARDITA LICHIDIANA
PERICARDITA CRONICA
 SINDROMUL MIOCARDIC
- def: afectarea fibrei miocardice cu scaderea fortei musculare
- de obicei se acompaniaza de cardiomegalie, tulburari de ritm/conducere
- in timp determina insuficienta cardiaca
MIOCARDITE
CARDIOMIOPATII - HIPERTROFICA
- DILATATIVA
- RESTRICTIVA
-ARITMOGENA A VD
-IDIOPATICA
 SINDROMUL MIOCARDIC

MIOCARDITA
ETIOLOGIE
- infectioasa – frecvent virala
- reactie de hipersensibilitate – cardita reumatismala
- autoimuna
SIMPTOMATOLOGIE
- saraca, nespecifica
- apare frecvent dupa o pneumonie interstitiala
- sindrom infectios urmat de dispnee de efort, palpitatii (expresia tulburarilor
de ritm si conducere)
- dureri toracice
DIAGNOSTIC POZITIV
- EKG – tulburari de ritm si conducere
- Rx – cardiomegalie
- ecocardiografie – hipokinezie difuza, scade FE
- teste de inflamatie positive,enzyme de cardiomioliza(CK,CK-MB)
MIOCARDITA
 BOALA CHAGAS - TRIPANOSO
MIAZA AMERICANA

• Generalitati boala chagas este o parazitoza tropicala foarte

frecventa in tarile din America Centrala si de Sud,
determinata de infectia cu protozoarul Trypanosoma cruzi.
Acesta se transmite vectorial, prin intermediul unei insecte
hematofage (care se hraneste cu sangele gazdei) din familia
Triatoma (denumit si ?kissing bug? deoarece determina
leziuni peribucale). Acestea inteapa gazda umana, singera
sange si adesea lasa fecale langa locul intepaturii. Daca
persoana se scarpina, va contamina leziunea cu fecalele
purtatoare de parazit.
SINDROMUL MIOCARDIC
CARDIOMIOPATIILE
CARDIOMIOPATIA HIPERTROFICA
- hipertrofia unei parti a ventriculului stang (pereti/sept/apex)
- alterarea functiei diastolice
CARDIOMIOPATIA DILATATIVA
- dilatarea cardiaca (cord bovin)
- congestie venoasa sistemica / pulmonara
- scaderea functiei sistolice (de pompa)
- aspect ICC
CARDIOMIOPATIE RESTRICTIVA
- infiltrare, rigidizare pereti
- insuficienta de relaxare in diastola
- staza in circulatia sistemica
 SINDROMUL MIOCARDIC
CARDIOMIOPATIILE
EXAMENUL CLINIC
CMP DILATATIVA – scaderea tolerantei la efort,
staza periferica,
dispnee,
palpitatii – aspect de ICC
CMP HIPERTROFICA – palpitatii,
-dispnee progresiva,
-dureri toracice,
-sincopa
– insuficienta cardiaca
SINDROMUL MIOCARDIC
CARDIOMIOPATII
CMD
 CARDIOMIOPATIA HIPERTROFICA
• Transmitere autosomal dominant
• SIMPTOME;
• moarte subita
• Frecvent poate fi asimptomatica
• Daca este obstructiva apare;
• -dispnee
• -reducerea tolerantei la effort
• -palpitatii
• -sincopa
• -dureri precordiale
CARDIOMIOPATIA HIPERTROFICA

• SEMNE;puls periferic accentuat,sacadat,unda “a” pe jugulograma,soc apexian

puternic,murmur systolic de ejectie pe marginea stg a sternului iradiata spre
axila(NU spre vasele gatului) si care creste in intensitate la manevra
Valsalva,uneori se aude zg 4
• FACTORI DE PROGNOSTIC PROST
• -varsta tanara in momentul diagnosticului
• Istoric familial de moarte subita
• Sincopa sau aritmii ventriculare documentate in antecedente
CMH
CMH
CMR
 CARDIOMIOPATIA ARTMOGENA DE
VENTRICUL DREPT (CAVD)
- Determinism predominant genetic
- Histologic: inlocuirea progresiva a miocardului ventriculat drept cu
tesut adipos si fibros anomalii mofologice si structurale ale VD
- Survine predominant in perioada de adolescenta si de adult tanar
(90%), la sexul masculin
- Aritmii induse de stimularea adrenergica
- Moarte subita
- Ecocardiografie: akinezie, diskinezie sau anevrism VD
 INSUFICIENTA CARDIACA CONGESTIVA
• DEFINITIE:incapacitatea inimii de a mentine un debit adecvat pentru perfuzia
organelor vitale,de diferite severitati
• Uzual este descrisa in termini de isuficienta cardiaca(ventriculara) stanga ,dreapta sau
biventriculara
• În insuficiența cardică stângă(IVS), datorită incapacității cordului de a pompa sangele în
aorta, o parte din acesta se va acumula în venele pulmonare ducând la apariția stazei
venocapilare pulmonare caracterizându-se clinic prin dispnee. Deoarece debitul cardiac
este scăzut (ma puțin sânge a fost trimis în aortă) pacientul va acuza intoleranță la efort
și oboseală din ce în ce mai accentuate.
 INSUFICIENTA VENTRICULARA STANGA
• SIMPTOME: dificultati de respiratie la effort,ortopnee,dispnee paroxistica nocturna,tuse cu
expectoratie rozata,oboseala,scadere ponderala,slabiciune si pierdere musculara si anorexie
• SEMNE: aspect general de persoana obosita,palida,transpirata,galagioasa,tahicardica,puls de
presiune scazuta,hipotensiune arterial, soc apexian deplasat,zgomot 3 si 4,tahipnee,crepitatii in
bazele pulmonare
INSUFICIENTA VENTRICULARA DREAPTA
• In insuficiența cardiacă dreaptă inima nu va mai pompa suficient sânge către plămâni,
iar acesta se va acumula retrograd în venele cave ducând la apariția unor semne și
simptome speficice: turgescența venelor jugulare, edeme periferice, etc.
• SIMPTOME:simptome de IVS +edeme periferice si faciale
• SEMNE: semen de IVS + presiune venoasa crescuta,hepatomegalie,ascita,reflux
hepatojugular si ficat pulsatile daca exista regurgitatie tricuspidiana ,edeme periferice
si sacrate.

• În insufiența cardiacă globală se cumuleaza tabloul clinic de insuficiență cardiacă

dreaptă și stângă
 SINDROMUL DE INSUFICIENTA
CARDIACA

ACUTA - CP acut – EP masiva (cord, TVP)

- IMA – ruptura aparatului valvular / necroza
masiva
- EB – ruptura valve
- traumatisme
CRONICA - alterare progresiva
INSUFICIENTA CARDIACA

• După mecanismul de producere insuficiența cardiacă poate fi:

• insuficiența cardiacă sistolică – apare atunci când funcția de contracție a inimii

este afectată și fracția de ejecție este astfel scăzută (FE < 40%);
• insuficiența cardiacă diastolică – în care funcția sistolică este prezervată, FE >
40% În acest caz funcția inimii de relaxare este alterată.
INSUFICIENTA CARDIACA

• După severitatea dispneei, clasificarea este funcțională și este denumită clasificarea NYHA.

• clasa I NYHA – dispneea apare la eforturi foarte mari, fără limitare activității fizice;
• clasa II NYHA – dispneea apare la eforturi medii, cu limitarea minimă a activității fizice;
• clasa III NYHA – dispneea apare la eforturi mici, cu o importantă limitare a activității fizice;
• Clasa IV NYHA – dispneea apare în repaus cu o incapacitate de a efectua orice activitate fizică.
 SINDROMUL DE INSUFICIENTA
CARDIACA
ETIOLOGIE
1. FACTORI PRIMARI – alterarea functiei cardiace
a. solicitarea pompei cardiace
- de presiune: cardiace (stenoze valvulare), extracardiace (HTA, HTP)
- de volum: cardiace (insuficienta valvulara, sunturi cardiace), extracardiace
(tireotoxicoza)
b. modificarea contractilitatii
- scaderea contractilitatii globale: IC, CMPD, CMPH
- scaderea masei musculare active: IMA
c. modificarea umplerii cardiace
- CMP restrictiva, pericardita, trombi
 SINDROMUL DE INSUFICIENTA
ETIOLOGIE CARDIACA
2. FACTORI PRECIPITANTI
- cardiaci - tulburari de ritm si conducere
- criza de angina pectorala
- EP
- extracardiaci - factori toxici: alcool, medicamente
- anemie
- febra
- hipertiroidie
INIMA – DUBLA POMPA
- cord stang – circulatie sistemica
- cord drept – circulatie pulmonara
EDEM PULMONAR
INSUFICIENTA CARDIACA DREAPTA
INSUFICIENTA CARDIACA CONGESTIVA
HTP
ANEVRISM AP - CANAL ART - DSA
SINDROMUL DE INSUFICIENTA
CARDIACA
PARACLINIC
- EKG – hipertrofii, sechele IM, BCI, tulburari de
ritm si conducere
- Rx cardiotoracopulmonar – cresterea in dimensiuni
a cordului, circulatie pulmonara – staza
- ecocardiografie – contractilitate, fractie de ejectie,
etiologie (BCI, IMA, valvulopatii, sunturi, trombi)
- det PV – insuficienta cardiaca dreapta
-RMN
- scintigrama cu Tc99
- cateterism cardiac – volume
- examene biochimice, hematologice
MALFORMATII CARDIACE
DSA-CANAL ATRIOVENTRICULAR
TETRLOGIA FALLOT
BOALA EBSTEIN
MULTUMESC!
.