*Apele

subterane
și
Ghețarii
Proiect realizat de:Lumaicu Andreia
și
Grigorean Andreea
 *Apele
subterane
Apele subterane sunt
apele din interiorul
scoartei
terestre,care circula
in roci prin fisuri si
pori si se acumuleaza
sub forma de straturi
acvifere.
*Formarea apei
subterane
Apele subterane iau naștere din
precipitațiile care se înfiltrează
în pământ, sau înfiltrațiile de
apă din albia apelor curgătoare
și stătătoare (râuri, fluvii,
lacuri).Această pătrundere a
apei prin straturile permeabile
(lat. Aquifer) va fi oprită de o
rocă impermeabilă (Aquiklud)
care joacă rolul unui canal.
Acest sistem de canale poate
fiI supraetajat.
Nivelul sau oglinda apei freatice se
poate observa în fântâni fiind un
indicator al cantității de apă
subterană (potențialul hidrologic).
Frecvent apele subterane se află sub
presiune, ceea ce explică formarea
fântânilor arteziene.
Apele subterane, la fel ca cele de la
suprafață, curg sub acțiunea forței
gravitaționale, însă viteza de
scurgere a apelor subterane este
mai redusă, fiind influențată de
natura rocii (mărimea granulelor sau
porilor) care joacă și rolul de filtru,
poziția apelor fiind schițată pe hărți
hidrografice.
Apele subterane ies la suprafață sub
formă de izvoare, a căror apă este
filtrată și are o concentrație diferită
în minerale.
Apele subterane sunt o sursă
importantă deoarece, spre
deosebire de apele desuprafaţă,
cele subterane sunt de regulă mai
puţin sau deloc poluate şi pot fi
potabilizate cu măsuri minimale,
uneori doar cu dezinfecţie sau fără
vreo prelucrare. Prin apesubterane
se înţeleg apele care circulă în
porii şi în fisurile rocilor, în
interiorul scoarţeiterestre. Apa
subterană provine din infiltraţia
directă a precipitaţiilor
atmosferice, dininfiltrarea apei de
suprafaţă prin malurile permeabile
ale râurilor şi lacurilor,
dincondensarea vaporilor de apă în
porii rocilor subterane.
 După modul de cantonare şiscurgere în subteran,
pânzele sau cursurile de apă subterană pot fi:
•cursuri subterane în roci fisurate sau carst;
•strate acvifere freatice, de mică adâncime (până la
cca. 40 m), cantonate în rocigranulare, fără a fi sub
influenţa directă a apelor de suprafaţă din vecinătate,
sau alimentatepe cale artificială din ape de suprafaţă;
•strate acvifere de mare adâncime (peste cca. 40 m),
cantonate în roci granulare, fără a fisub influenţa
directă a apelor de suprafaţă;
•izvoare provenite din stratele subterane care ies la
suprafaţă datorită condiţiilor geomorfologice locale;
•straturi de apă constituite din nisipuri de dune
maritime.Sursele de apă subterană pot fi cu nivel liber
(freatic) sau sub presiune. Un strat acvifer este cu
nivel liber în cazul când la execuţia unui foraj, apa
rămâne la nivelu la care a fost întâlnită;stratele
acvifere mai adânci sunt, în general, sub presiune, fapt
constatat la executarea unui foraj prin ridicarea apei
la un nivel superior celui la care a fost întâlnită.
Stratul de apă subterană senumeşte artezian dacă apa
din foraj ajunge în mod natural la suprafaţa terenului,
şi ascendentdacă nivelul apei rămâne în foraj sub
nivelul terenului. Apele subterane, datorită calităţii
lor, se pot întrebuinţa direct pentru scopuri de
alimentare cu apă potabilă a centrelor populate şi a
unităţilor industriei alimentare, pe când apele de
suprafaţă, din râuri şi lacuri, atunci când se folosesc
trebuiesă fie tratate înainte de utilizare.
 
 * Probleme de
calitate a apelor
subteran
Factorii care influenţează calitatea apelor subterane sunt
în mare parte identici cucei ce influenţează calitatea
apelor de suprafaţă. Apele meteorice aduc aport de
gazedizolvate atmosferice (oxigen, azot, dioxid de
carbon, hidrogen sulfurat etc.) şi mineraledizolvate
(bicarbonaţi şi sulfaţi de calciu şi magneziu dizolvaţi din
roci; azotaţi şi cloruri desodiu, potasiu, calciu şi magneziu
dizolvate din sol şi detritusuri organice; săruri de fier
şimangan).Utilizările casnice fac să ajungă în apa
subterană, prin intermediul exfiltrărilor dintancuri
septice sau canalizări neetanşe, precum şi din infiltrarea
din apele de suprafaţă,detergenţi, azotaţi, sulfaţi şi alţi
produşi de degradare a substanţelor organice, săruri şi
ionidizolvaţi din reţeaua de apă potabilă, precum şi
compuşi organici solubili- Utilizărileindustriale ale apelor
generează ajungerea în apele subterane a diverselor
săruri dizolvate în ape uzate industriale ce se infiltrează
în sol din apele de suprafaţă poluate.Agricultura
generează aport de săruri din apa de irigaţie. Depozitele
de gunoiaduc aport de produşi organici de descompunere,
substanţe chimice solubile, gazesolubile, săruri provenite
din cenuşă. Poluarea apelor subterane în România este
prezentă într-un procent foarte mare de surse care nu ar
trebui folosite, dar ignoranţa şi lipsa dealternative
perpetuează folosirea de fântâni şi izvoare
necorespunzătoare.