Curs 2-3.

Măsurarea în științele sociale.

Operaționalizarea conceptelor

Conf. univ. dr. Valeriu Frunzaru

valeriu.frunzaru@comunicare.ro
 Niveluri de măsurare a le variabilelor (Malhotra, 2010/1996, 285)

Scală Caracteristici de bază Exemple Calcule

statistice
permise
Nominală Numerele identifică și clasifică Gen, religie, etnie Procent, mod, chi-
obiecte. Sunt doar coduri pătrat

Ordinală Numerele indică poziția relativă a Ordinea într-o Corelație

obiectelor, dar nu și distanța clasificare, scalele de (Spearman rho)
dintre ele tip Likert

Interval Diferența dintre obiecte poate fi Temperatura (Celsius), T-test, ANOVA,

comparată; punctul zero este nivelul de regresie, analiza
arbitrar inteligență(IQ) factorială

Raport Există punct zero Vârsta , venit, costuri, Medie geometrică,

cota de piață
 Niveluri diferite de măsurare ale variabilei ”vârstă”

Ordinal:
1. Copil
2. Adolescent
3. Tânăr
4. Adult
5. Bătrân
 Niveluri diferite de măsurare ale variabilei ”vârstă”

Ordinal:
1. 0-14 ani
2. 15-18 ani
3. 19-25 ani
4. 26-64 ani
5. Peste 64 ani
 Niveluri diferite de măsurare ale variabilei ”vârstă”
Interval
• 18-23 ani
• 24-29 ani
• 30-35 ani

Raport
Vârsta în ani împliniți _______

Pe ce scală am putea măsura variabilele: ”venit”, ”nivel

de educație”, ”nota la Introducere în sociologie” sau
”masterul”?
 Scala de tip Likert.
Negro scale (Likert, 1932, 19)

Itemi:
9. All negroes belong in one class and should be treated
in about the same way.
12. If the same preparation is required, the negro
teacher should receive the same salary as the white.
13. Practically all American hotels should refuse to
admit negroes.
Strongly Approve Undecided Disapprove Strongly
approve (4) (3) (2) disapprove
(5) (1)
Scale de tip Likert
 Adaptive Visual Analog Scale (VAS)
(Marsh-Richards et al., 2009, Dușa and Frunzaru, 2010)
 Niveluri de măsurare. Clasificare

1. Măsurare cantitativă – măsurare calitativă

Exemplu:
înălțimea în centimetri – încrederea într-un partid politic

2. Măsurare continuă – măsurare discretă

Exemplu:
Distanța (între două punte pot exista teoretic un infinit de puncte) – nota în
catalog (numai cifre întregi de la 1 la 10)

3. Variabile metrice – nonmetrice

Exemplu:
Masa, nota în catalog – etnia (român, maghiar, rom etc.)
 Operaționalizarea conceptelor

Concept = forma logică cu cea mai mare treaptă de

abstractizare

Extensiunea conceptului= mulțimea obiectelor sau

entităților ideale vizate

Intensiunea = totalitatea notelor sau însușirilor care

aparțin acestor obiecte sau entități ideale
 Operaționalizarea conceptelor

Definirea conceptelor:

1. Ostensivă

2. Nominală

3. Operațională (operaționalizarea conceptelor)

 Operaționalizarea conceptelor
• Definiția nominală (sau verbală) constă în specificarea
înțelesului unui termen cu ajutorul altor termeni.

• Definiția operațională constă în traducerea conceptelor în

”evenimente observabile ”, adică în construirea de dimensiuni
și indicatori

• Construirea dimensiunilor are loc în situația în care conceptele

sunt complexe, prin urmare operaționalizarea lor nu se poate
face direct prin intermediul indicatorilor

• Indicatorii sunt caracteristici care pot fi ușor de identificat și

măsurat, sunt ”evenimente observabile ”
 Cum putem măsura materialismul?

Urmează prezentarea a trei scale care măsoară

acest concept.
 Cum putem măsura materialismul?

 Russell W. Belk (1985)

Definiția nominală
”The importance a consumer attaches to worldly
possessions. At the highest level of materialism, such
possessions assume a central place in a person’s life
and are believed to provide the greatest source of
satisfaction and dissatisfaction” (Belk, 1985, 265).
 How to measure materialism
Russell W. Belk (1985)
Definiția operațională

O scală cu trei subscale: posesivitate, nongenerozitate,

și invidie.
•possessiveness: the inclination to retain control or
ownership of one’s possession
•nongenerosity: unwillingness to give or to share
possessions with others
•envy: the desire for others’ possessions, be they
objects, experiences and persons
 Belk (1985) – subscala posesivitate
În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmați?

1.Renting or leasing a car is more appealing to me than owning one*

2.I tend to hang on to things I should probably throw out
3.I get very upset if something is stolen from me, even if it has little monetary
value
4.I don’t get particularly upset when I lose things*
5.I am less likely than most people to lock things up*
6.I would rather buy something I need than borrow it from a someone else
7.I worry about people taking my possessions
8.When I travel I like to take a lot of photographs
9.I never discard old pictures or snapshots
 Belk (1985) – subscala nongenerozitate
1. I enjoy having guests stay in my home*
2. I enjoy sharing what I have*
3. I don’t like to lend things, even to good friends
4. It makes sense to buy a lawnmower with a neighbor
and share it*
5. I don’t mind giving rides to those who don’t have a
car*
6. I don’t like to have anyone in my home when I’m not
there
7. I enjoy donating things to charities*
 Belk (1985) – subscala invidie
1. I am bothered when I see people who buy anything
they want
2. I don’t know anyone whose spouse or steady date I
would like to have as my one*
3. When friends do better than me in competition it
usually makes me happy for them*
4. People who are very wealthy often feel they are too
good to talk to average people
5. There are certain people I would like trade places with
6. When friends have things I cannot afford it bothers me
7. I don’t seem to get what is coming to me
8. When Hollywood stars or prominent politicians have
things stolen from them I really feel sorry for them*
 How to measure materialism

 Marta Richins (1987, 353)

Definiția nominală
• the consumption society corresponds to the ”idea
that goods are a means to happiness; that
satisfaction in life is not achieved by religious
contemplation or social interaction or a simple life,
but by possession and interaction with goods”.
 Martha Richins (1987) – scala materialismului
(definiția operațională)

1. It is important to me to have really nice things.

2. I would like to be rich enough to buy everything I want.

3. I’d be happier if I could afford to buy more things.

4. It sometimes bothers me quite a bit that I can’t afford to buy

all the things I want.

5. People place too much emphasis on material things. *

6. It’s really true that money can buy happiness.

 How to measure materialism

• Richins and Dawson (1992): ”centrality”, ”happiness”,

and ”success”
Definiția nominală
• materialists place possessions and getting them in the
centre of their lives, aim at pursuing happiness rather
through the purchase of goods than other means (such
as interpersonal relationships or life experience), and
tend to judge their or others’ success by the number or
quality of possessions achieved.
 Richins and Dawson (1992) – subscale succes
(definiția operațională)

1. I admire people who own expensive homes, cars, and clothes.

2. Some of the most important achievements in life include
acquiring material possessions.
3. I don't place much emphasis on the amount of material objects
people own as a sign of success. (reverse item)
4. The things I own say a lot about how well I'm doing in life.
5. I like to own things that impress people.
6. I don't pay much attention to the material objects other
people own*
Care sunt reverse items?
 Richins and Dawson (1992) – subscale centralitate
(definiția operațională)

1. I usually buy only the things I need.

2. I try to keep my life simple, as far as possessions are concerned.

3. The things I own aren't all that important to me.

4. I enjoy spending money on things that aren't practical.

5. Buying things gives me a lot of pleasure.

6. I like a lot of luxury in my life.

7. I put less emphasis on material things than most people I know.

Care sunt reverse items?
 Richins and Dawson (1992) – subscale fericire
(definiția operațională)
• I have all the things I really need to enjoy life.

• My life would be better if I owned certain things I don't have.

• I wouldn't be any happier if I owned nicer things.

• I'd be happier if I could afford to buy more things.

• It sometimes bothers me quite a bit that I can't afford to buy all

the things I'd like.

Care sunt reverse items?

 Indicatori (Chelcea, 2004, 137-138)

• Putere de respingere – proprietatea unui indicator de a lăsa în

afara sferei lui toate unitățile sociale care nu posedă indicatul

• Putere de conținere – proprietatea unui indicator de a conține

toate unitățile sociale care nu posedă indicatul

• Putere de discriminare – putere de respingere mare + putere

de conținere mare
 Indicatori

Indicatori pentru bunăstarea materială:

”a poseda o locuință de tip vilă” – un indicator cu putere de

respingere mare și cu putere de conținere mică

”a avea venituri lunare mai mari decât venitul mediu pe

economie” – un indicator cu putere de respingere mică și cu
putere de conținere mare

Persoanele care posedă doar unul dintre indicatori se află într-un

spațiu de nedeterminare. Nu putem spune cu certitudine că
sunt săraci sau bogați.
 Indicatori

Care este puterea de respingere și care este puterea de

respingere pentru indicatorii?

• ”a poseda un telefon mobil”

Dar pentru începutul anilor ‘1990?

• ”a poseda un automobil Duster”

În România? În Suedia? În Somalia?
 Acuratețea măsurării (Malhotra, 2010,318)

X0 = Xt + Xs + Xr

X0 = valoarea măsurată

Xt = valoarea reală

Xs = eroarea sistematică

Xr = eroarea aleatoare

Xs + Xr = eroarea de măsurare
 Acuratețea măsurării (Malhotra, 2010,318)

Eroarea sistematică = afectează măsurarea în manieră constantă.

Măsurători multiple, în condiții similare, sunt asociate cu erori
identice sau similare

Eroarea aleatoare (random error) = produs al schimbărilor

întâmplătoare ale realității (care nu este strict deterministă) sau
al condițiilor de măsurare
 Acuratețea măsurării (Malhotra, 2010,318)

Fidelitatea măsurării = măsura în care o scală produce

rezultate consistente dacă sunt măsurate aceleași
caracteristici
- Fidelitatea este maximă atunci când nu avem eroare
aleatoare (Xr = 0)

Validitatea măsurării = măsurăm ceea ce ne-am propus

să măsurăm
- Validitatea perfectă înseamnă că nu există eroare de
măsurare (Xs + Xr = 0)
 Acuratețea măsurării (Malhotra, 2010,318)

• Dacă o măsurare este perfect validă este și perfect fidelă

(X0 = Xt )

• Dacă o măsurare nu este perfect fidelă atunci nu este perfect

validă (măsurarea are cel puțin o eroare sistematică).

• Dacă o măsurare este perfect fidelă nu este obligatoriu să fie

și perfect validă.
 Validitatea și fidelitatea (Babbie, 2010, 214)

Validă și fidelă Invalidă și fidelă Validă și

infidelă

Putem vedea că Babbie și Malhotra nu au aceeași perspectivă

în ceea ce privește relația dintre fidelitate și validitate.
 Evaluarea
scalelor

Fidelitatea Validitatea Generalitatea

Test/ Forme Consistența Conținut Criteriu

Construct
retest alternative internă (aparentă) (predictivă)

Convergent Discriminant Nomologic

 Indexuri versus scale (Babie, 2007/2010, 222-224)

• Index – un tip de măsură compusă care rezultă prin simpla

acumulare de scoruri acordate unor atribute individuale

• Scală – un tip de măsură compusă care rezultă din acordarea

de scoruri pentru itemi luând în considerare faptul că unii
dintre ei reflectă variabilele într-un grad mai slab sau mai
puternic
 Indexuri versus scale (Babie, 2007/2010, 222-224)

Index al activismului politic. Se acordă un punct pentru fiecare

item:

• Scrierea unei scrisori către un funcționar public

• Semnarea unei petiții politice
• Donarea de bani pentru o cauză politică
• Donarea de bani pentru un candidat politic
• Scrierea unei scrisori politice către editor
• Convingerea cuiva să-și schimbe intenția de vot
 Idex al cunoașterii Uniunii Europene
Care dintre următoarele afirmaţii privind Uniunea Europeană sunt adevărate?
Adevărat Fals Nu ştiu Nu răspund
1. Uniunea Europeană are 25 de state membre (M) 1 2 98 99
2. Comunitatea Europeană a fost creată după Primul
Război Mondial, la începutul anilor 1920 1 2 98 99

3. Steagul european este albastru cu stele galbene 1 2 98 99

4. Există câte o stea pentru fiecare stat membru în steagul
1 2 98 99
UE
5. Sediul Parlamentului European se află la Strasbourg
1 2 98 99
(M)
6. Membrii Parlamentului European sunt aleşi direct de
către cetăţenii Uniunii Europene 1 2 98 99

7. Preşedintele Uniunii Europene este ales în mod direct

de către cetăţenii Uniunii Europene 1 2 98 99

8. Uniunea Europeană are propriul imn 1 2 98 99

9. În fiecare an se sărbătoreşte o zi a Uniunii Europene, în
toate statele membre 1 2 98 99

10. Următoarele alegeri pentru Parlamentul European vor

avea loc în anul 2012 (M) 1 2 98 99
 Idex al cunoașterii Uniunii Europene
(procentul persoanelor care au obținut un anumit scor – de la 0 la 10)
 Scala diferențiatorului semantic (Charles E. Osgood)

Scala diferențiatorului semantic = o scală cu 7 puncte prin care

li se cere respondenților să se plaseze între două adjective
opuse

Exemple de adjective bipolare:

- ”rece” and ”cald”
- ”puternic” and ”slab”
- ”organizat” and ”neorganizat”
 Vă rog să bifați un X pe o linie între cele două extreme care să indice
punctul dvs. de vedere cu privire la serviciile furnizate de compania A
(scala diferențiatorului semantic)

Personalul este :– : – : – : – : –: – : –: Personalul nu este

politicos politicos
Personalul :– : – : – : – : –: – : –: Personalul nu
cunoaște cunoaște produsele
produsele
Personalul este :– : – : – : – : –: – : –: Personalul nu este
eficient eficient
Compania este :– : – : – : – : –: – : –: Compania nu este de
de încredere încredere

Compania este :– : – : – : – : –: – : –: Compania nu este

modernă modernă
 Scala Bogardus a distanței sociale
Autor Emory S. Bogardus (1925)

Distanța socială – ”gradul de înțelegere și afecțiune pe care unele

persoane îl simt unele față de celelalte” (citat din Chelcea,
2004, 359)

Indicele distanței sociale (IDS) - numărul de posibilități de

contact social cu persoane excluse, aparținând altor grupuri
(etnice, religioase etc.)
Indicele contactelor sociale (ICS) – numărul de posibilități de
contact social cu persoane acceptate (IDS + ICS este constant)
Indicele calității contactelor sociale (ICCS) – scorul ponderilor
pentru fiecare răspuns pozitiv
 Răspunsurile unei singure persoane
la Scala distanței sociale

În relații În club Pe Ca Ca Doar ca L-aș IDS ICS ICCS

de ca strada angajat în cetățean vizitator în expulza
rudenie prieten mea ca profesia în țara țara mea 1 p.
prin intim vecin mea mea 2 p.
căsătorie 6 p. 5 p. 4 p. 3 p.
(7 p.)

Armeni
X 5 1 2

Canadi
X X X X X 1 5 25
eni
Negri X 6 0 1

Olandezi X X X 3 3 9

Turci x 6 0 1
 Indicii obținuți prin aplicarea Scalei distanței sociale (N=110)
(după Bogardus, 1925, citat de Chelcea, 2004, 362)

Nr. Grupuri etnice IDS ICS ICCS

1 Armeni 3,51 1,77 6,16
2 Bulgari 3,97 1,49 4,62
3 Canadieni 0,30 4,55 22,51
4 Englezi 0,27 4,60 22,35
5 Francezi 1,04 4,08 18,67
6 Greci 3,98 1,56 5,23
7 Germani 1,89 3,49 14,95
8 Negri 4,10 1,27 3,84
9 Olandezi 3,65 1,12 16,06
10 Români 3,74 1,91 5,47
11 Turci 4,80 1,18 2,91
12 Unguri 3,45 1,80 5,76
 Scala Thurstone (Louis Thurstone)

Prima etapă (construirea afirmațiilor)

Sunt selectate judecăți de valoare realizate de aprox. 100 de
persoane cu privire la obiectul social sau procesul social care
ne interesează.
Acestea (n= 80-100) trebuie să fie propoziții (nu întrebări) scurte,
clare, fără cuvinte sau expresii greu de înțeles, cu care poți sau
nu să fii de acord.

Putem cere : ”Construiți afirmații care descriu atitudini pe care

oamenii le pot avea față de persoanele care au virusul HIV.”
(trebuie să te asiguri că persoanele în cauză știu ce înseamnă
virusul HIV care provoacă SIDA)
 Scala Thurstone
Etapa a doua (evaluarea afirmațiilor)
Aprecierea itemilor de către un număr (minim 25-50) de ”judecători”
care au rolul de a plasa enunțurile într-o categorie de la 1 la 11 (uneori 7)
(ex. Judecătorii trebuie să evalueze pe o scală de la 1 (de loc favorabil) la 11
(foarte favorabil) cât de favorabile sunt afirmațiile cu privire la
persoanele cu HIV. )

Etapa a treia (calcularea valorilor de scală)

Se calculează mediana și abaterea intercuartilă (Q3-Q1) obținută de fiecare
item. Mediana reprezintă valoarea din mijloc a șirului de valori ordonat
crescător. Q1 este valoarea care împarte șirul în ¼ și ¾, iar Q3 este
valoarea care împarte șirul în ¾ și ¼.
(Q2 este, de fapt, mediana. Quartilele împart șirul în patru părți.)
 Scala Thurstone
Etapa a patra (selecția afirmațiilor)
Pentru fiecare scor de la 1 la 11 trebuie selectat un item. Dacă, de
exemplu, sunt mai mulți itemi cu mediana între 3 și 4 îl alegem pe
cel mai aproape de centrul intervalului (de 3,5). Dacă există în
această situație mai mulți itemi, îl selectăm pe cel care are
valoarea Q3-Q1 cea mai mică (pentru care există cel mai mare
consens între ”judecători”).

Dacă există și în această situație mai mulți itemi (cu Q3-Q1 egal),
atunci îl selectăm pe cel care îndeplinește cel mai bine criteriile
pentru selecția opiniilor (itemilor)

Dacă nu există nici un item care să aibă mediana o anumită valoare

între 1 și 11, alegem de două ori o valoare alăturată. De ex., dacă
nici un item nu are mediana 5 (sau 5,5) atunci putem alege două
afirmații care au valoarea 4 (sau 6).
 Scala Thurstone

Etapa a cincea. Administrarea scalei

Fiecare item are o anumită valoare de scală (mediana). Dacă

respondentul afirmă că este de acord cu o afirmație va obține un
anumit scor.

Se va face media dintre aceste scoruri (se împarte suma scorurilor

doar la numărul de afirmații cu care respondentul este de acord).

Cu cât scorul este mai ridicat cu atât respondentul are, în exemplul

nostru, o atitudine mai degrabă pozitivă față de persoanele cu
HIV
 Scala Guttman (Babbie, 2010, 246-248)
Este o scală cumulativă în care întrebările sunt ordonate
descrescător, cine răspunde afirmativ la un item al scalei va
răspunde afirmativ și la itemii de sub el

Indicatori care susțin dreptul femeii la avort

I1. Femeia nu este căsătorită

I2. Sarcina este rezultatul unui viol
I3. Starea de sănătate a femeii este pusă grav în pericol

Indicatorul 1 este mai puternic, cine răspunde la I1 DA va răspunde

DA și la I2 și I3. Cine răspunde DA la I2 va răspunde DA la I3
 Scala Guttman (Babbie, 2010, 246-248)
Sunt situații în care unii, de exemplu, răspund DA la I1, NU la I2 și
DA la I3. Este o situație care nu corespund așteptărilor, o eroare.

Aplicăm scala și calculăm:

Indicele de reproductibilitate = 1 – număr de erori / numărul
aprecierilor

Dacă indicele de reproductibilitate este mai mare de 0,85 scala este

corect construită.

Scorul de scală este dat de numărul de răspunsuri DA. În exemplul

nostru, cu cât sunt mai multe răspunsuri DA, cu atât mai mult
persoana susține dreptul femeii la avort.
 Bibliography
Babbie, Earl. (2010). Practica cercetării sociale. Iași: Editura Polirom.
Belk, Russell. W. (1985). Materialism: Trait Aspects of Living in a Material
World. Journal of Consumer Research, vol. 12, pp. 265-280.
Kent, Ray. (2007). Marketing Research. Approaches, Methods and
Applications in Europe. London: Thomson.
Likert, Rensis. (1932). A Technique for the Measurement of Attitudes. New
York: New York University.
Malhotra, Naresh K. [1996](2010). Marketing Research. An Applied
Orientation. New York: Pearson.
Richins, Marsha. L. (1987). Media, Materialism, and Human Happiness.
Advances in Consumer Research, vol. 14, pp. 352-356.
Richins, L. Marsha, and Dawnson, Scott (1992). A Consumer Values
Orientation for Materialism and its Measurement: Scale Development
and Validation. Journal of Consumer Research, 19 (3): 303-316.