STĂRILE DE AGREGARE ALE MATERIEI

Starea amorfă:
• Particulele se gasesc intr-o stare dezordonată;

• Apare datorita faptului ca odata cu racirea substantei creste puternic viscozitatea.

Particulele componente nu au timpul necesar formării unei structuri cristaline.

• Sunt compuse din macromolecule sau macroioni;

• La incalzire se inmoaie in prealabil iar topirea apare intr-un interval larg de

temperatură – interval de inmuiere.

• La spargere produc fragmente neregulate;

-
 STĂRILE DE AGREGARE ALE MATERIEI

Exemple: sticla, răşinile, smoala, unele mase plastice etc.

Exemple: sticla, răşinile, smoala, unele mase plastice etc.
Obsidian:
• Răcirea rapidă a lavei
• are aspectul unui mineral
• Nu are structură cristalină
• Are spărtură concoidală
• Stare amorfă

Minerale cristaline
 STĂRILE DE AGREGARE ALE MATERIEI

Starea sticloasă:
Prezintă în ansamblu un aranjament dezordonat al particulelor, în care apar și zone cu
aranjare ordonată.
• stare metastabilă din punct de vedere termodinamic, cu energie mare și
reactivitate chimică crescută.
• Poate fi alcătuită din
 rețele anorganice ( sticla – SiO2+ aditivi)
 Aliaje metalice
 Topituri ionice
 Polimeri
 STĂRILE DE AGREGARE ALE MATERIEI

In funcție de condițiile de răcire, o topitură se solidifică în stare cristalină,

amorfă sau sticloasă
 STĂRILE DE AGREGARE ALE MATERIEI

2. STAREA LICHIDĂ:
STARE INTERMEDIARĂ, CU VOLUM BINE DETERMINAT ȘI FĂRĂ FORMĂ PROPRIE

- PARTICULELE NU AU POZIȚII FIXE, AU O MIŞCARE DE ZIG-ZAG (deplasarea particulelor

permit lichidelor să ia forma vasului în care sunt puse);

- ATRACȚIA DINTRE PARTICULE CONFERĂ LICHIDELOR VOLUM PROPRIU

- FORŢELE DE COEZIUNE DINTRE PARTICULE SUNT MAI SLABE DECÂT CELE MANIFESTATE
ÎN STAREA SOLIDĂ

- SUBSTANŢELE ÎN FAZĂ LICHIDĂ SUNT CARACTERIZATE DE : PUNCT DE FIERBERE,

DENSITATE, MISCIBILITATE , VOLATILITATE, VÂSCOZITATE, TENSIUNE SUPERFICIALĂ.
 STĂRILE DE AGREGARE ALE MATERIEI

• Punct de fierbere/lichefiere – temperatura la care coexistă în echilibru faza

lichidă și gazoasă ale aceleiași substanțe.

• Miscibilitatea - proprietate a substanțelor de a se amesteca între ele în

orice raport, formând o compoziție omogenă.

• Volatilitatea – proprietatea de a emite vapori in atmosferă. Lichidele ușor

volatile au:
• temperatură mică de fierbere,
• presiune mare de vapori,
• atracții slabe între particule –

Exemple: Hg, eter, acetonă, benzen, etc. Lichide greu volatile:

etilenglicol,
 STĂRILE DE AGREGARE ALE MATERIEI

Lichidele greu volatile au:

• Punct de fierbere ridicat
• Presiune de vapori mică
• Atracții puternice între particule.
• Exemple: ulei, acid sulfuric, etilenglicol, etc

• Vâscozitatea – proprietatea lichidelor de a se opune deformațiilor manifestate

între straturile adiacente de fluid aflate în mișcare relativă.

apă lapte ulei miere

 STĂRILE DE AGREGARE ALE MATERIEI

Vâscozitatea scade cu creșterea temperaturii.

Unitatea de măsură: Pa·s, cP; 1cP=10-3 Pa·s

 STAREA LICHIDĂ

de coeziune tensiunea superficiala

Forte de atractie

de adeziune capilaritatea

Coeziunea – proprietatea particulelor de acelasi tip de a fi atrase una de

cealalta. Au intensitate maximă sub stratul de la suprafață.
 STAREA LICHIDĂ

Tensiunea superficială –  este proprietatea generală a lichidelor de a lua o formă

geometrică de arie minimă în lipsa forțelor externe, datorată acțiunii forțelor de
coeziune dintre moleculele lichidului.
Efecte:
- Formarea de picături de apă pe suprafete orizontale
- Plutirea de obiecte mai dense atunci cand nu se umectează
- Separarea uleiului de apă
 STAREA LICHIDĂ

Adeziunea apare atunci cand forțele de atracție se manifestă intre tipuri diferite
de particule.

Capilaritatea - capacitatea unui corp poros sau a unui tub de a atrage un

lichid.
- apare atunci cînd forțele de adeziune sunt mai intense decât cele de
coeziune.
 STAREA LICHIDĂ

Combinarea celor 2 forțe duce la apartiția meniscului

a – concav; b - convex
 STĂRILE DE AGREGARE ALE MATERIEI

3. STAREA GAZOASĂ:
- NU ARE VOLUM PROPRIU;

- NU ARE FORMĂ PROPRIE;

- PARTICULELE AU O MIŞCARE TOTAL DEZORDONATĂ;

- PREZINTĂ CEA MAI MARE EXPANSIBILITATE;

- PREZINTĂ CEA MAI MARE COMPRESIBILITATE;

- FORŢELE DE COEZIUNE DINTRE PARTICULE AU INTENSITATE REDUSĂ;

- SUBSTANŢELE ÎN STARE GAZOASĂ SUNT CARACTERIZATE DE: DENSITATE, GRAD DE
DIFUZIE, COMPRESIBILITATE, CONDUCTIBILITATE TERMICĂ, CULOARE,
TEMPERATURĂ DE LICHEFIERE;
 STĂRILE DE AGREGARE ALE MATERIEI

4. PLASMA:
- REPREZINTĂ O STARE DISTINCTĂ A MATERIEI, IDENTIFICATĂ DE W.Crooks în 1879

- ESTE UN GAZ FIERBINTE, IONIZAT, CU ENERGIE CINETICĂ FOARTE MARE.

- NU ARE VOLUM SAU FORMĂ PROPRIE;

- SUB ACŢIUNEA CÂMPULUI MAGNETIC POATE FORMA DIFERITE STRUCTURI: FILAMENTE;

FASCICULE, STRATURI DUBLE.
 STĂRILE DE AGREGARE ALE MATERIEI

Exemple:

Focul Sf.Elmo Fulgerul globular

Aurora boreală
 STĂRILE DE AGREGARE ALE MATERIEI

5. CONDENSATELE BOSE – EINSTEIN

- - a 5_a stare de agregare a materiei, obținută în laborator în anii 1990.
- - alcătuită dintr-un grup de atomi raciți la ≈ 0K, când dpdv energetic devin identici, deci întreg grupul devine un singur atom.

- Utilizare:
- - studiul mecanicii cuantice la nivel macroscopic;
- - studiul paradoxului undă / corpuscul (la traversarea acestor condensate, viteza luminii scade);
- - are caracteristicile unui flui real (curge fără frecare);
- - simularea unor condiții pentru studiul găurilor negre;

Imaginea unui superfoton