STABILIREA UNUI

PLAN DE FERTILIZARE An II IM

SI AMENDARE
CUPRINS
1. Controlul stării de fertilitate și cartarea agrochimică
2. Calculul indicilor agrochimici
3. Stabilirea plantelor de cultură
4. Calculul necesarului de amendament
5. Calculul necesarului de îngrășământ organic
6. Calculul necesarului de îngrășământ chimic cu azot
7. Calculul necesarului de îngrășământ chimic cu fosfor
8. Calculul necesarului de îngrășământ chimic cu potasiu
CAP. 1CONTROLUL STĂRII DE FERTILITATE
ȘI CARTAREA AGROCHIMICĂ
Se copiază materialul următor
CAP. 2 CALCULUL INDICILOR
AGROCHIMICI
 1. Se calculează indicele de azot cu formula

IN =
Unde IN – indicele de azot
H – conținutul de humus
V – grad de saturație în baze
Conținutul de humus, H, îl aveți pe cartogramă. Din următorul tabel se
află valoarea lui V în funcție de pH.
2. Se calculează suma bazelor schimbabile, SB, folosind următoarea relație.
Capacitatea de schimb cationic, T, o găsiți pe cartogramă.

 
SB =
3. Se calculează aciditatea hidrolitică, AH,

T= SB + AH,
Toţi indicii agrochimici trebuie calculaţi pentru fiecare dintre cele 4 sole de
pe cartograma.
CAP. 3 STABILIREA
PLANTELOR DE CULTURĂ
  fiecare solă din cele 4, trebuie să vă alegeți câte o cultură (grâu, porumb, floarea
Pt
soarelui, lucernă, rapiță, cartof, sfeclă, trifoi).
Exemplu: Sola 1 – Mazăre
- perioada de vegetație 210 zile
- plantă premergătoare: grâu
- recolta scontată: 4500 kg
- consumul specific: CsN=0,050; CsP2O5= 0,025; CsK2O=0,045
Pt a afla consumul specific total de N, P2O5 si K2O folosim următoarea formulă
VARIANTE DE ASOLAMENTE CU RECOLTA SCONTATĂ
Varianta 1
1. Porumb Rs = 9000 kg
2. Grâu Rs = 7500 kg
3. Mazăre Rs = 4000kg
4. Lucernă Rs = 20000kg
Varianta 2
1. Grâu Rs = 8500kg
2. Orz Rs = 7500kg
3. Lucernă Rs = 21000kg
4. Porumb Rs = 8700kg
Varianta 3
1. Porumb Rs = 10000 kg
2. Soia Rs = 3500 kg
3. Grâu Rs = 7500 kg
4. Floarea soarelui Rs = 3900 kg
Varianta 4
1. Floarea soarelui Rs = 3500 kg
2. Grâu Rs = 7500 kg
3. Rapiță Rs = 3100kg
4. Porumb Rs = 10000 kg
Varianta 5 Varianta 6
1. Lucernă Rs = 22000 kg 1. Porumb Rs = 9800 kg
2. Porumb Rs = 11000kg 2. Floarea soarelui Rs = 4100 kg
3. Ovăz Rs = 6500 kg 3. Grâu Rs= 7500 kg
4. Soia Rs = 3800 kg 4. Sfeclă de zahăr Rs = 65000 kg
Variantă 7
1. Cartofi Rs = 45000 kg
2. Porumb Rs = 11000 kg
3. Grâu Rs = 7000 kg
4. Soia Rs = 3800 kg
CONSUMURILE SPECIFICE PE PRINCIPALELE CULTURI

Cultura N Consum specific P2O5 Consum specific K2O Consum specific

(kg N/kg) (kg P2O5/kg) (kg K2O/ka)
Grâu de toamna 0,035 0,015 0,020
Porumb boabe 0,030 0,010 0,020
Mazăre 0,050 0,025 0,045
Orz de toamna 0,030 0,015 0,030
Floarea soarelui 0,055 0,026 0,052
Sfeclă de zahăr 0,005 0,0015 0,006
Rapița 0,030 0,020 0, 020
Cartofi 0,008 0,003 0,0090
In (ulei) 0,080 0,018 0,012
Soia 0,072 0,020 0,015
Lucernă 0,020 0,010 0,020
Trifoi 0,018 0,010 0,015
Fasole 0,056 0,020 0,015
CAP.4 CALCULUL
NECESARULUI DE
AMENDAMENTE
Corectarea reacţiei solurilor se face prin aplicarea amendamentelor, acestea deplasând
reacţia solului spre un domeniu optim şi convenabil pentru plantele de cultură. Au nevoie de
corectare a reacţiei, solurile acide sau prea alcaline. Dacă nu se realizează amendarea
solurilor cu pH extrem, fertilizarea chimică a acestora este ineficientă.
- daca avem pe cartograma pH ≤5,8 se aplica formula DAC
-daca avem pe cartograma pH ≥8,2 se aplica formula DAG
- daca avem pe cartograma pH intre 5,8 si 8,2 nu se aplica nici o formula
deoarece nu este necesar sa aplicam AMENDAMENTE
 1. Amendamente pt. corectarea reacției acide a solului cu pH≤ 5.8

Unde:
DAC – doză amendament calcar
Vd – grad de saturație în baze
Vi – grad de saturație în baze inițial
h – grosime strat arabil (=0.25)
d – parametru (aprox. 1.25)
PNA – puterea de neutralizare a amendamentelor
2. Amendamente pt. corectarea reacției alcaline a solului când pH ≥ 8.2

 DAG (t/ha)=0,086* (Na - 0,1* T) * h * Da

 DAG (T/ha) – doză amendament gips

 Na – conținutul de azot din amendament (20% din T)
 T – capacitatea de schimb cationic
 h – grosimea stratului arabil,
 Da – densitate aparentă (= 1,25 g/cm3 )
CAP. 5 CALCULUL
NECESARULUI DE
ÎNGRĂȘĂMINTE ORGANICE
Îngrăşămintele organice sunt substanţe simple sau complexe (compuse) utilizate
pentru dirijarea fertilităţii solului şi pentru creşterea producţiei agricole.
Stabilirea dozei de gunoi se face în funcţie de conţinutul de argilă a solului (Ag),
indicele de azot în stratul arat al solului (IN) şi conţinutul în elemente nutritive a
gunoiului de grajd, în special conţinutul în azot (Ng), conform formulei de calcul.
Îngrășământul organic se aplică doar la două plante agricole din cele patru.
Se aplică la culturile agricole ținând cont de clasa si numarul de ordine al prioritatii,
se aleg doua culturi care au numarul de ordine cel mai mic .
Exemplu – daca ati ales grau -404, porumb -320,lucerna -500 si mazare -500 ,
cantitatea de gunoiul se va calcula pentru cultura graului si porumbului
  calculează Gg pentru două sole, cele care au clasa și numărul de ordine al
Se
priorității cel mai mic. Se folosește formula:

* (1,35 - ) *
Gg – gunoi de grajd,
Ag – conținut de argilă, Ag = 40,
Ng – conținutul de azot din Gg, Ng=0,5
IN – a fost calculat anterior
TABEL CU CLASA ȘI NR. DE ORDINE AL PRIORITĂȚII
CAP. 6 CALCULUL
NECESARULUI DE
ÎNGRĂŞĂMINTE