CURS NR.

3
 STĂRILE DE AGREGARE ALE MATERIEI

TIPURI DE REȚELE

REȚELE ATOMICE

- Sunt solide la temperatura obișnuită

- Formate din atomi ai nemetalelor
- Conțin legături covalente
- Insolubile în apă
- Puncte de topire ridicate
- Pot avea duritate foarte mare
- Reactivitate chimică scăzută
- Nu conduc curentul electric (excepție – grafit)
Diamant
- Ex: grafit, diamant, siliciu, germaniu, dioxid de siliciu
 STĂRILE DE AGREGARE ALE MATERIEI

REȚELE IONICE

- Formate din ioni pozitivi și negativi

- Solide la temperatura obișnuită
- Solubile în apă și solvenți polari
- Casante
- Puncte de topire relativ ridicate
- Conduc curentul electric în soluție sau topitură
- Ex: NaCl, KCl, CaBr2, BaO, NaOH
 STĂRILE DE AGREGARE ALE MATERIEI

REȚELE MOLECULARE

- Sunt formate din molecule polare, nepolare, atomi de gaze rare

- Conțin legături de hidrogen, dipol-dipol și Van der Waals
- La temperatura obișnuită, se găsesc în toate cele 3 stări de agregare
- Pot și solubile sau insolubile în apă
- Duritate mică
- Sunt sfărâmicioase
- Au puncte de topire/fierbere scăzute
- Unele conduc curentul electric în soluții
- Ex: H2O, HF, SO3, NH3, O2, CO2, He, Ne, Ar
 STĂRILE DE AGREGARE ALE MATERIEI

REȚELE METALICE

- Sunt formate din atomi ai metalelor

- Conțin legături metalice
- Sunt solide (excepție Hg – mercur)
- Au luciu metalic
- Densitatea variază în limite foarte largi
- Conduc curentul electric și căldura
- Sunt maleabile și ductile
- Sunt solubile în topiturile altor metale și acizi minerali
STĂRILE DE AGREGARE ALE MATERIEI

Transformări de fază
 AMESTEC ŞI SUBSTANŢĂ PURĂ

AMESTEC – PRODUSUL FORMAT DIN 2 SAU MAI MULTE SUBS-TANŢE PURE,

SOLIDE, LICHIDE SAU GAZOASE, ÎN ORICE RA-PORT DE MASĂ.

Exemple:
- in fază gazoasă: aerul atmosferic
- în fază lichidă: saramura, laptele, sucul de fructe
- în fază solidă: oțelul, fonta, varul,

https://commons.wikimedia.org/wiki/F
ile:Atmosphere_gas_proportions.svg#/
media/Fișier:Atmosphere_gas_proporti
ons.svg
 AMESTEC ŞI SUBSTANŢĂ PURĂ

În funcție de dimensiunile particulelor, amestecurile se clasifică în:

 AMESTEC ŞI SUBSTANŢĂ PURĂ

SOLUŢII COLOIDALE – AMESTECURI FORMATE DINTR-O FAZĂ

DISPERSATĂ (1-100mµ) ÎNTR-UN MEDIU DE DISPERSIE;

- faza dispersată se găsește în toată masa soluției

- faza dispersată nu poate fi separată prin filtrare
- nu se separa în straturi;
- dispersează lumina
- Exemple: ceața, laptele, fumul, gelatina

Efectul Tyndall reprezintă dispersia luminii

cand un fascicul de lumină trece printr-o
soluție coloidală . Particulele individuale
de suspensie împrăștia și reflectă lumina,
făcând fasciculul vizibil.
Soluție Soluție coloidală
 AMESTEC ŞI SUBSTANŢĂ PURĂ

SUSPENSII – AMESTECURI FORMATE DINTR-O FAZĂ DISPERSATĂ

(0,0001 cm) ÎNTR-UN MEDIU DE DISPERSIE LICHID SAU GAZOS.

Caracteristici:
- Poate fi separat prin filtrare;
- Datorită dimensiunilor mari ale particulelor, acestea se depun in
absența agitării amestecului;
- Exemple: vopselele, medicamentele, sucurile naturale cu pulpă de
fructe
 AMESTEC ŞI SUBSTANŢĂ PURĂ

ARE ACEEAŞI
VALOARE A UNEI
OMOGEN MĂRIMI FIZICO-
CHIMICE ÎN ORICE
PUNCT AL SĂU

AMESTEC

PREZINTĂ PORŢIUNI
OMOGENE,
ETEROGEN SEPARATE PRIN
SUPRAFEŢE BINE
DETERMINATE
 AMESTEC ŞI SUBSTANŢĂ PURĂ

SUBSTANŢA PURĂ – SPECIE MATERIALĂ CARE PREZINTĂ ACELEAŞI PROPRIETĂŢI

FIZICE ŞI CHIMICE ÎN TOATĂ MASA SA;
- ESTE COMPUSĂ DIN MOLECULE IDENTICE.

CRITERIILE DE PURITATE ALE UNEI SUBSTANŢE:

 PROPRIETĂŢI FIZICE INVARIABILE, ÎN CONDIŢII IDENTICE;

 COMPOZIŢIE CHIMICĂ BINE DEFINITĂ, INDIFERENT DE METODELE DE
OBŢINERE;
 SUPUSĂ UNOR PROCEDEE FIZICE OBIŞNUITE NU POATE FI DESCOMPUSĂ ÎN
ALTE SUBSTANŢE.
 AMESTEC ŞI SUBSTANŢĂ PURĂ

ELEMENTE CHIMICE

SUBSTANŢE PURE

COMBINAŢII CHIMICE
 STRUCTURA ATOMULUI

ATOM – cea mai mică diviziune a materiei, ce păstrează

proprietățile chimice ale unui element

ATHOMOS (lb. greacă) = INDIVIZIBIL

p+ - unitatea elementară de sarcină electrică +,

are masa egală cu 1 u.a.m.
ē - unitatea elementară de sarcină electrică -,
are masă neglijabilă
n0 - particule neutre d.p.d.v.electric, cu masa
egală cu 1 u.a.m.
 STRUCTURA ATOMULUI

Atomii sunt caracterizaţi de numărul atomic, şi numărul atomic de masă.

Numărul atomic - Z, este dat de numărul p+ din nucleu, sau de numărul de ē

din învelişul electronic al atomului respectiv şi reprezintă numărul de ordine, pe
care elementul îl ocupă în sistemul periodic.
Numărul atomic de masă, - A, este dat de suma dintre numărul de p+ / ē ai
atomului, şi numărul n0 din nucleu.
Elementul chimic, reprezintă materia alcătuită din acelaşi tip de atomi.
 STRUCTURA ATOMULUI

 Există elemente care prezintă mai multe valori pentru numărul atomic de
masă. Aceste valori rezultă din numărul diferit de neutroni pe care atomii îl
pot avea. Izotopii, sunt specii ale aceluiaşi element, care au acelaşi număr
de protoni şi electroni, dar variază numărul de neutroni. Implicit, diferă şi
numărul atomic de masă.
C611 , C612, C613, C614

Hidrogenul are trei izotopi naturali, 1H, 2H și 3H.

Oxigenul are trei izotopi naturali stabili: 16O, 17O, și 18O, 16O fiind cel mai

abundent (99,762%).