Procesarea cu plasmă rece

(CP)
Ce este plasma?
Ce este plasma?

Plasma este a patra stare a materiei și este generată

atunci când un gaz inert intră în contact cu o formă
de energie (termică, electrică, magnetică, frecvențe
radio sau microunde) formând luminozitate.

Atlfel spus, este un gaz ionizat care conține o

serie de specii active, adică, electroni,
radicali liberi, ioni pozitivi și negativi, fotoni,
atomi, etc
 Istoric
 1850 - Ernst Siemens a folosit un echipament cu descarcarea tip baieră pentru a produce ozon și
pentru a decontamina apa contaminată biologic

 1982 - Irving Langmuir a propus ca electronii, ionii și neutronii dintr-un gaz ionizat să poată fi
considerați material corpuscular antrenat într-un fel de mediu fluid

 1960 - au fost prezentate pentru prima dată proprietățile sterilizante ale plasmei (au fost patentate
în 1968)

 1960 - 1990 – plasma a fost folosită pentru sterilizarea materialelor biologice fără a fi elucidat
modul cum acționează asupra microorganismelor

 După 1990 interesul pentru tratamentul cu plasmă a crescut

 În timpul formării plasmei au loc următoarele procese:

Coliziunea electronilor cu un atom sau alte molecule în urma căreia pot

apărea o gamă largă de procese fizice: ionizare, atașarea electronilor,
disociația și excitația

Coliziunea particulelor care se formează în urma acestor procese fizice

 În procesele de coliziune se formează:

specii reactive de oxigen (ROS)

specii reactive de azot
radicalul hidroxil - o specie foarte reactivă,
puternic oxidantă, care poate să extragă un atom de
hidrogen dintr-o serie de compuși organici ( RH)
pentru a genera și alți radicali R’
 Tipuri de plasmă
Atermică (Rece)
Termică
Termic
Presiune atmosferică sau vacuum
Presiune ≥ 105 Pa Putere scazută
Putere de până la 50 MW Temperaturi 30 - 60° C
Tipuri de sisteme de plasmă rece

a – descărcări tip barieră dielectrică (DBD), b - tip Coroana, c- tip microunde, d – tip radiofrecvență
U - tensiune la care se poate produce descărcarea;
I - intensitatea curentului;
p - presiunea din incintă;
T - temperatura descărcării;
χ - gradul de ionizare al plasmei;
J - densitatea de curent a plasmei.
Echipament
 Echipament

 doi electrozi metalici - unul este împământat și unul este conectat la

sursa de înaltă tensiune. Cel puțin, unul dintre electrozi este acoperit cu
un material izolant (sticla, plastic, silicon sau ceramica). pentru a
evitând arcurile electrice
 Butelie cu gaz.

Alimentele sunt plasate între electrozi și, odată ce gazul este furnizat în
sistem, strălucirea plasmei acționează asupra produsului.

Sistemul este capabil să producă micro descărcări asigurând un tratament

omogen și în acest tip de dispozitiv au fost utilizate mai multe tipuri de
gaze.
 Echipament
 Distanța dintre electrozi merge de la 0,1 mm la câțiva cm.

 Prezintă o bună adaptabilitate pentru diferite utilizări

datorită posibilității de a instala electrozi cu geometrii
diverse.
Factori care influențează eficiența tratamentului cu
plasmă rece

 Tipul de plasmă;
 Tehnica folosită pentru inducerea plasmei;
 Tipul de gaz (determină natura și cantitățile de specii reactive produse)
 Modul de expunere (directă /indirectă)
 Compoziția mediului
 Factorii de mediu
 Natura matricei
 Microorganism
 Mecanismul de inactivare a microorganismelor
 ROS din plasmă interacționează cu biomoleculele celulare vitale (ADN-ul, proteinele și enzimele din celulă);

 Efectul radicalilor OH asupra celulelor microbiene este legat de un efect oxidativ puternic asupra
componentelor celulare țintă (radicalii OH pot începe unele procese de oxidare, dăunând direct membranei
celulare);

 Radicalii liberi pot oxida acizii grași nesaturați care sunt prezenți în stratul lipidic al peretelui celular;

 Radicalii liberi pot rupe legăturile peptidice, dar pot oxida și lanțurile de aminoacizi, pe lângă generarea
radicalilor de peroxid.
 Bacteriile în faza staționară sunt mai rezistente decât cele în faza exponențială;
 Bacteriile sporulate sunt mai rezistente decât cele nesporulate;
 Bacteriile G+ sunt mai puțin sensibile la plasma decât cele G- datorită
caracteristicilor membranei celulare (conținutului de lipopolizaharide și stratului
de peptidoglicani);

 O încărcătură microbiologică ridicată de bacterii reduce eficiența tratamentului

deoarece reduce capacitatea de penetrare a speciilor reactive

 Fungii prezintă rezistență mai mare decât bacteriile deoarece pereții celulari ai
fungilor sunt alcătuiți din chitina
Efectul plasmei la rece asupra sporilor

Speciile active generate în timpul aplicării plasmei (oxigenul

atomic (O), oxigenul metastabil (O2 *), ozonul (O3) și ionii
de oxigen (O2 +)) provocă reacții oxidative în stratul exterior
al sporului, expunând miezul la radicalii liberi.

După numai 25 sec de tratament, sporii au arătat o scurgere

rapidă și importantă de proteine și ADN, dar și o reducere a
mărimii acestora
Efectul plasmei la rece asupra virusurilor

 ROS pot deteriora lanțurile polipeptidice, generând

perforație în capsidă virală.
 Ozonul favorizează pătrunderea ROS la ARN pe care
îl distruge
Efectul asupra biocomponentelor
 Efectul plasmei asupra proteinelor și enzimelor

ROS ( OH, O) preferă aminoacizii care au în compoziție sulf și pe cei

aromatici. Acestea reacționează cu catenele laterale ale aminoacizilor
iar oxidările care apar la nivelul aminoacizilor pot fi reversibile sau
ireversibile.

Scăderea activitatii enzimatice se datorează modificărilor care apar la

nivel structural, cele mai afectate fiind structurile secundare. Cu toate
acestea, aceste modificări nu sunt neapărat însoțite de pierderi de
activitate efectul fiind corelat cu tipul de specie reactivă de O2
 Efectul Plasmei asupra lipidelor
Țintele ROS sunt legăturile C-H ( grupările metil), de preferință cele
situate între duble legături, deoarece energia necesară pentru a dezlega
un atom de H este mult mai scazută decât în cazul în care grupările
metil sunt poziționate altfel (272 vs. 422 kJ/mol).

Astfel, cu cât molecula de acid gras conține mai multe legături duble pe
care le conține cu atât este mai sensibil împotriva atacurilor ROS.
Aplicații
Decontaminarea fructelor și legumelor
Decontaminarea fructelor și legumelor
Decontaminarea cărnii
Decontaminarea cărnii
Decontaminarea alimentelor lichide
Decontaminarea alimentelor lichide
 Controlul biofilmelor
Degradarea legăturilor din hidrocarburi ducând la distrugerea matricei formate de
exopolizaharide
Imbunătățirea germinării
 Avantaje

 oferă o eficiență microbiană de inactivare la temperaturi scăzute (în general

<50 ° C).

 este compatibilă cu majoritatea ambalajelor existente și cu atmosfera

modificată

 speciile chimice active din plasmă se caracterizează printr-o difuzie ridicată

și, prin urmare, acționează rapid și actionează în majoritatea cazurilor pe
întreaga suprafață a alimentului
 Avantaje

 nu presupune folosirea de apă sau solvent, motiv pentru care poate fi

considerată o tehnologie prietenoasă cu mediul înconjurător

 nu lasă reziduuri

 este inofensivă.

 este eficientă din punct de vedere energetic.

Avantaje
 Limitări
 una dintre problemele majore asociate tratamentului cu plasmă la rece a alimentelor este asociată
cu controlul exact al chimiei reacțiilor care au loc în timpul tratamentului, în special datorită
nivelelor variabile ale umidității alimentelor.

 plasma rece produsă în prezența oxigenului conține un amestec de gaze nu este recomandată
pentru tratarea alimentelor bogate în grăsimi, deoarece speciile reactive de oxigen formate ar
putea conduce la oxidare

 costul procesării cu plasma este influențat de costul gazului sau al amestecului de gaze în care
este generată plasma.

 generarea de plasmă, efectuată cu tensiuni foarte mari, necesită măsuri de siguranță

suplimentară.

 sunt necesare măsuri adecvate pentru distrugerea și evacuarea gazelor.