1) Definirea starii solide: Un obiect solid este un corp care se găsește într-o stare de agregare a

materiei (starea solidă) caracterizată printr-o structură compactă (formă și volum propriu) și o
mare coeziune (rezistență la deformare și la compresiune).

Starea cristalina ideala: În stare cristalina, particulele constitutive (atomi, ioni sau molecule) au
cel mai înalt grad de ordonare în spatiu ce corespunde unor figuri geometrice regulate, care se
reproduce ori de câte ori substanta cristalizeaza din topituri, solutii saturate sau prin sublimare.

Tipuri de retele cristaline: După natura legăturilor care se stabilesc între particule, reţelele
cristaline se pot clasifica în patru tipuri fundamentale(retele atomice, retele ionice, retele
metalice, retele moleculare).

Reţele atomice – în nodurile reţelei cristaline se găsesc atomi, uniţi prin legături covalente. In
reţea se respectă unghiul dintre legături, care va depinde de starea de hibridizare a atomilor.
Cristalele atomice sunt dure, au densitate mare, puncte de topire ridicate, reactivitate chimică
redusă.
Reţele ionice – în nodurile reţelei cristaline se găsesc ioni de semn contrar, care se atrag prin
forţe de natură electrostatică. Reţelele ionice se caracterizează prin: densitate mare, punct de
topire ridicat, conductibilitate termica si electrica redusa.
Reţele metalice – în nodurile reţelei cristaline se află atomi de metale, între care se relizează o
legătură specială – legătura metalică. Majoritatea metalelor cristalizează în sistemul cub centrat
pe feţe.
Reţele moleculare – nodurile reţelei cristaline sunt ocupate de molecule, între care se stabilesc
legături slabe, de tip van der Waals. Se caracterizeaza prin duritate mica si punct de topire
scazut.
Reţele stratificate – sunt formate din straturi de ioni sau atomi, fizic stabile sau chimic saturate,
unite prin forţe de tip van der Waals. Se caracterizeaza prin conductibilitate termica si electrica
ridicata.

5) Sistemele disperse sunt amestecuri formate din doua sau mai multe substante din care una
constituie mediul de dispersie, se gaseste in cantitate mai mare, iar restul componentelor sunt
dispersate in acesta si constituie mediul dispersat. Se clasifica dupa:

-starea de agregare a celor doua medii

-marimea particulelor dispersate: dispersii, solutii coloidale, solutii moleculare

-dupa felul lor.

A) Dispersii : Sunt solutii dispersate grosier, avand marimea particulelor cuprinsa intre 10-3 – 10-
6 m.
- Instabile, deoarece marimea particulelor fazei dispersate sunt mult mai mari decat particulele
mediului de dispersie; de aceea , substanta dispersata fie se depune pe fundul vasului, fie se
ridica la suprafata.

- Particulele dispersate se vad la microscop, dar si cu ochiul liber.

In functie de starea de agregare a fazei dispersate dispersiile pot fi : suspensii sau emulsii

Suspensiile sunt formate din particule solide dispersate intr-un mediu lichid ( ex. apa tulbure

Emulsiile sunt formate din particule lichide dispersate intr-un mediu lichid ( ex. grasimea din
lapte).

B) Solutii coloidale : Sunt sisteme in care marimea particulelor este cuprinsa intre 10-6 – 10-
9m;

- Particulele coloidale se pot vedea cu ultramicroscopul, dar sunt mai mari decat particulele
solventului;

- Solutiile coloidale sunt larg raspandite in natura, in organismele vegetale alcatuind seva
bruta si cea elaborata, iar in organismele animale sunt reprezentate de sange si limfa.

C) Solutii moleculare : Dimensiunile particulelor sunt cuprinse intre 10-9 – 10-10m;

- Sunt sisteme stabile deoarece marimea particulelor fazei dispersate e apropiata de cea a
particulelor mediului de dispersie.

- Particulele solutiilor moleculare nu se vad cu ochiul liber si nici cu microscopul obisnuit, ci

doar cu cel electronic;

- Se mai numesc si solutii propriu-zise, mediul de dispersie fiind lichid.

Dupa felul lor sistemele disperse pot fi omogene sau neomogene.

Sisemele disperse sunt omogene daca particulele componente formeaza o singura faza: g-g; l-l;
s-s.

Sistemele disperse sunt neomogene(heterogene) atunci cand apar doua sau mai multe faze: s-g;
s-l; l-g.