CAPITOLUL XXIII

CALCULUL NECESARULUI DE ÎNGRĂŞĂMINTE

CHIMICE

I. Calculul necesarului de îngrăşăminte cu azot

A. Rezerva de azot a solului, RN

1. Azotul provenit din precipitaţiile atmosferice, Npp
Se apreciază că la o cantitate de 100 mm precipitaţii se introduc
în sol 2 kg N/ha:
Npp = Pmm ∙ 0,02 (kg/ha)
Unde: Pmm – precipitațiile, în mm

2. Azotul provenit din activitatea bacteriilor fixatoare de azot

nesimbiotice, Nfn
Cantitatea de azot fixată în sol se apreciază în funcţie de
temperatură: se consideră că la temperatură mai mică de 8°C fixarea
azotului este stânjenită. În cursul unei zile cu temperatură medie mai mare
de 8°C se acumulează, în sol între 0,2 – 0,3 kg N/ha:
Nfn = 0,25 ∙ Z (kg/ha)
Unde: Z – numărul de zile cu temperatură medie mai mare de
8°C pe parcursul perioadei de vegetaţie.

3. Azotul provenit din activitatea bacteriilor simbiotice, N s

Are următoarele valori (numai pentru leguminoase):
Ns = 60 kg/ha pentru mazăre
65 kg/ha pentru fasole
100 kg/ha pentru soia
 170 kg/ha pentru trifoi
280 kg/ha pentru lucernă
Se estimează că doar 35% din cantitatea totală este utilizată de
planta care urmează în asolament.

4. Azotul rezidual, Nr
Nr = Rpp ∙ CsN ∙ Kr (kg/ha)
Unde: Rpp – recolta plantei premergătoare (kg/ha)
CsN – consumul specific în azot al plantei premergătoare
(kg N/ kg recoltă)
Kr – 0,15 pentru neleguminoase; 0,35 pentru leguminoase

5. Azotul provenit din mineralizarea humusului, N mh

HxCmxNh
Nmh = (kg/ha)
10
Unde: H – conţinutul în humus al stratului arabil, în t/ha (%
humus ∙ greutatea stratului arabil t/ha)
Cm – coeficient de mineralizarea a humusului (0,012
pentru neprăşitoare şi 0,018 pentru prăşitoare
Nh – conţinutul în azot al humusului, în % (3 – 4,5 %).

6. Azotul provenit din fertilizarea organică, No

No = Gg ∙ 5 ∙ Ko (kg/ha)
Unde: Gg – cantitatea de gunoi de grajd administrată (t/ha)
Ko – 0,2 la aplicarea directă şi 0,3 dacă s-a aplicat culturii
premergătoare

7. Azotul levigat, Nl
Cantitatea de azot levigată (pierdută în afara zonei active a
rădăcinilor) este cuprinsă între 30 şi 45 kg/ha, în funcţie de condiţiile
climatice ale zonei şi tipul de sol.

Deci, rezerva de azot a solului va fi:

RN = Npp + Nfn + Ns + Nr + Nmh + No – Nl (kg/ha)
 B. Cantitatea de azot extrasă cu recolta, Nextras
Nextras = Rs ∙ CsN (kg/ha)

Unde: Rs – recolta scontată (kg/ha)

CsN – consumul specific în azot (kg N/ kg recoltă)

C. Deficitul de azot, DN
DN = Nextras – RN (kg/ha)

Unde: Nextras – cantitatea de azot extrasă cu recolta (kg/ha)

RN – rezerva de azot a solului (kh/ha)

Necesarul de azot sau doza de azot ce urmează a se administra sub

formă de îngrăşământ chimic, este egală cu deficitul de azot numai în cazul
în care coeficientul de utilizare a azotului din îngrăşământ ar fi egal cu
100%. În cazul unui coeficient mai mic se aplică formula:
D
N = N ∙ 100 (kg/ha)
CU
Unde: N – necesarul de azot (kg/ha)
DN – deficitul de azot (kg/ha)
Cu – coeficientul de utilizare a azotului din îngrăşămintele cu azot
(kg/ha)

Coeficientul de utilizare al azotului depinde de o serie de factori, cei

mai importanţi fiind: tipul de sol, textura, valoarea pH-ului, cultura (specia),
dozele de fertilizanţi cu P şi K aplicate, cantitatea de precipitaţii căzută, etc.
În literatura de specialitate există grafice, din care se poate determina
valoarea coeficientului de utilizare a azotului, în funcţie de nota de bonitare,
coeficienţii de utilizare având valori cuprinse între 15 – 60%.
În funcţie de valoarea indicelui de azot (IN) se poate corecta doza de
azot prin înmulţirea ei cu un factor de corecţie (Fc):

Tabelul 23.1.
Factori de corecţie

IN <1 1–2 2–3 3–4 >4

 Fc 1,20 1,15 1,00 0,95 0,90

D. Cantitatea de azot substanţă activă, necesară pentru o solă de

suprafaţă s, Nsa
Nsa = N ∙ s (kg/ha)

Unde: N – necesarul de azot (kg/ha0

S – suprafaţa solei (ha)

E. Necesarul de îngrăşământ cu azot pentru sola de suprafaţă s:

N x100
Necesar îngrşământ = sa (kg/solă)
s.a.

Unde: s.a. – procent de substanţă activă din îngrăşământul cu azot ce

urmează a fi aplicat (%).

II. Calculul necesarului de îngrăşăminte cu fosfor

A. Rezerva de fosfor a solului, RP

1. Fosforul mobil din stratul arabil ala solului, P 2O5mobil
Se determină prin analiză chimică în laborator, prin extracţie în
acetat lactat de amoniu, şi se exprimă în ppm P. Conţinutul de fosfor
mobil din sol, pentru a putea fi utilizat în calcul, trebuie transformat în
kg/ha P2O5.

2. Fosforul asimilabil din sol, P2O5asimilabil

Cantitatea de fosfor determinată prin analiză de laborator este
influenţată de numeroşi factori, cum ar fi valoarea pH –ului şi gradul de
gleizare. Ca urmare, această cantitate trebuie redusă, rezultând cantitatea
de fosfor asimilabil de către plante:
P2O5asimilabil = P2O5mobil ∙ KpH ∙ Kgl (kg/ha)
 Unde: KpH – coeficientul de asimilabilitate a fosforului în funcţie de
valoarea pH – ului
Kgl – coeficient de asimilabilitate a fosforului în funcţie de
gradul de gleizare a solului.

Valorile celor doi coeficienţi sunt date în următorul tabel:

Tabel 23.2.
Valorile coeficienţilor de asimilabilitate KpH şi Kgl

pH KpH Gradul de gleizare Kgl

<5 0,10 Negleizat 1,0
5,1 – 5,5 0,15 Slab gleizat 0,9
5,6 – 6,0 0,20 Mediu gleizat 0,8
6,1 – 6,5 0,25 Puternic gleizat 0,7
6,6 – 7,0 0,30 Foarte puternic gleizat 0,6
7,1 – 7,5 0,20
7,6 – 8,0 0,15
> 8,1 0,10

3. Cantitatea de fosfor utilizabil din fertilizarea organică, P 2O5organic

P2O5organic = Gg ∙ 3 ∙ Kan ∙ Kgl (kg/ha)

Unde: Gg – cantitatea de gunoi de grajd administrată (t/ha)

Kan – coeficientul de utilizare a fosforului din gunoiul de grajd în
anul încorporării
Kgl - coeficientul de utilizare a fosforului din gunoiul de grajd în
funcţie de gleizarea solului

Valorile celor doi coeficienţi sunt date în următorul tabel:

Tabel 23.3.
Valorile coeficienţilor de asimilabilitate KpH şi Kgl

Anul aplicării KpH Gradul de gleizare Kgl

Negleizat 1,0
1 0,35 Slab gleizat 0,8
2 0,30 Mediu gleizat 0,6
 Puternic gleizat 0,4
Foarte puternic 0,2
gleizat

Deci, rezerva de fosfor a solului este:

RP = P2O5asimilabil + P2O5organic (kg/ha)

B. Cantitatea de fosfor extrasă cu recolta, P2O5extras

P2O5extras = Rs ∙ CSP

Unde: Rs – recolta scontată (kg/ha)

CSP – consumul specific de fosfor (kg P2O5/kg recoltă)

C. Deficitul de fosfor al solului, DP

DP = P2O5extras – RP

Unde: P2O5extras - cantitatea de fosfor extrasă cu recolta (kg P2O5/ha)

RP – rezerva de fosfor a solului (kg P2O5 /ha)

Pentru a determina doza de fosfor ce urmează a fi aplicată sub formă

de îngrăşământ chimic, trebuie să se ţină cont de coeficientul de utilizare
a fosforului din îngrăşăminte, valoarea acestui coeficient variind între 15
şi 45%.
D
P2O5s.a. = P 100 (kg P2O5/ha)
Cu

Unde: DP – deficitul de fosfor din sol (kgP2O5/ha)

Cu – coeficientul de utilizare a fosforului din îngrăşămintele
minerale (%)

D. Cantitatea de P2O5 necesară pentru o solă de suprafaţă s, CP

CP = P2O5s.a. ∙ s (kg/solă)

Unde: s – suprafaţa solei (ha)

E. Necesarul de îngrăşăminte fosfatice pentru sola de suprafaţă s

 CP
Necesar îngrăşământ = 100 (kg/solă)
s.a.

Unde: s.a. – conţinutul de substanţă activă din îngrăşămintele fosfatice, %

III. Calculul necesarului de îngrăşăminte cu potasiu

A. Rezerva de potasiu a solului, RP

1. Potasiul schimbabil din stratul arabil ala solului, Kschimbabil
Se determină prin analiză chimică în laborator, prin extracţie în
acetat lactat de amoniu, şi se exprimă în ppm K. Conţinutul de potasiu
schimbabil din sol, pentru a putea fi utilizat în calcul, trebuie transformat
în kg/ha K2O.

2. Potasiul asimilabil din sol, K2Oasimilabil

K2Oasimilabil = Kschimbabil ∙ 0,3 (kg/ha)

3. Cantitatea de potasiu utilizabil din fertilizarea organică, K2Oorganic

K2Oorganic = Gg ∙ 6 ∙ Kan (kg/ha)

Unde: Gg – cantitatea de gunoi de grajd administrată (t/ha)

Kan – coeficientul de utilizare a potasiului din gunoiul de grajd în
anul încorporării
6 – conţinutul de potasiu al unei tone de gunoi de grajd (%)

Deci, rezerva de potasiu a solului este:

RK = K2Oasimilabil + K2Oorganic (kg/ha)

B. Cantitatea de potasiu extrasă cu recolta, K2Oextras

K2Oextras = Rs ∙ CSK

Unde: Rs – recolta scontată (kg/ha)

CSK – consumul specific de potasiu (kg K2O/kg recoltă)
 C. Deficitul de potasiu al solului, DK
DK = K2Oextras – RK

Unde: K2Oextras - cantitatea de potasiu extrasă cu recolta (kg K2O/ha)

RK – rezerva de potasiu a solului (kg K2O /ha)

Pentru a determina doza de potasiu ce urmează a fi aplicată sub

formă de îngrăşământ chimic, trebuie să se ţină cont de coeficientul de
utilizare a potasiului din îngrăşăminte, valoarea acestuia fiind de
aproximativ 70%. În cazul aplicării amendamentelor cu calciu,
coeficientul poate scădea până la 40%.
D
K2Os.a. = K 100 (kg K2O/ha)
Cu

Unde: DP – deficitul de potasiu din sol (kgK2O/ha)

Cu – coeficientul de utilizare a potasiului din îngrăşămintele
minerale (%)

IV. Cantitatea de K2O necesară pentru o solă de suprafaţă s, CP

CK = K2Os.a. ∙ s (kg/solă)

Unde: s – suprafaţa solei (ha)

V. Necesarul de îngrăşăminte potasice pentru sola de suprafaţă s

C
Necesar îngrăşământ = K 100 (kg/solă)
s.a.

Unde: s.a. – conţinutul de substanţă activă din îngrăşămintele potasice, %