Alexei Mateevici

Cântăreţul limbii noastre…

16.III.1888-13.VIII.1917
 La 16 martie 1888 se naşte la
Căinari, fostul judeţ Bender,  În 1893 parinţii se mută cu
Alexei Mateevici.
La 17 iulie 1917 plăsmuieşte
poezia “Limba noastră”,
traiul în satul Zaim.Aici
micul Alexei se
familiarizează cu frumoasele
poveşti şi balade.  În 1897 este înscris la şcoala
teologică din Chişinău.
 În 1902-1910 îşi urmează
studiile la seminarul teologic.

cel mai frumos imn, închinat  În 1907 în primele numere ale

limbii române.
 La 13 august,se stinge din
viaţă şi este înmormântat la
cimitirul central de pe
strada Armeneasca.
ziarului “Basarabia” (din
1907) îi apar poeziile
“Ţăranii”, “Eu cînt”,
“Ţara”…
 În 1910 devine student la
Academia teologica din Chiev.
 În 1914 se căsătoreşte cu Teodora
Borisovna Novitschi.
Casa în care
s-a născut
Alexei
Mateevici
la 16 martie
1888(satul
Căinari).
 “Părinte-al istui grai împovărat
de doruri, de cântări şi de litanii-
în pragul casei Tale, luminat,
şi vremurile au foşnet de
Cazanii…”
Nicolae Dabija

Casa din Zaim ,unde a locuit

Alexei Mateevici(1893-1897).
Casa-muzeu a lui Alexei Mateevici din Zaim a fost deschisă în anul
1988, la 100 de ani de la naşterea poetului. În muzeu se păstrează
peste 7000 de exponate, o bună parte fiind documente, poze şi lucruri
personale ce aparţineau familiei Mateevici.
În una din sălile muzeului“Limba noastră”,se păstrează pământul adus
de pe mormintele clasicilor literaturii române:Mihai Eminescu,Ion-
Luca Caragiale,George Coşbuc,Mihail Sadoveanu,şi de asemenea cel
adus de pe mormintele părinţilor lui Alexei Mateevici.
În anii 1915–1917, aici a locuit poetul Alexei Mateevici.
În anul 1990 a fost instalată o placă comemorativă.
“Te-ai dus,te-ai dus şi tu pe
calea,
Ce nu ne poartă-n astă lume,
Şi ne-ai lăsat în urmă jalea
Nemuritorului tău nume…

Şi să rămâi,ca frunza-n
ramuri,
Tu viu şi veşnic ca cuvântul.
Fii pomenit de neam şi
neamuri,
Cât va fi cerul şi pământul”.
I.Buzdugan
 Bustul lui Alexei Mateevici.
Dezvelit la Căuşeni. 31
Statuia lui Al. Mateevici, ridicată în curtea august 2000. Sculptor – Dan
casei-muzeu "Al.Meteevici" din Căinari. Covătaru
Sculptor – Al. Diacu-Ialomiţa

Bustul este instalat în faţa

intrării principale în incinta
Casei Centrale a Armatei din
Chişinău, str. Tighina
nr.47.Sculptori:B. Dubrovin,A.Niţă
Arhitect:N. Zaporojan
Cine i-a pus o floare sau vreun semn?...
 Un sfat

“Să fugi de fapta rea creştine,

Ascult-al Domnului cuvânt
Şi făptuieşte numai bine
Din leagăn până la mormânt.(…)”
A. Mateevici
Limba noastra

Limba noastra-i o comoara

In adancuri infundata,
Un sirag de piatra rara
Pe mosie revarsata.

Limba noastra-i foc ce arde

Intr-un neam ce fara veste
S-a trezit din somn de moarte,
Ca viteazul din poveste.
Limba noastra-i numai cantec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere ce spintec
Nouri negri, zari albastre.
Limba noastra-i graiul painii,
Cand de vant se misca vara;
In rostirea ei batranii
Cu sudori sfintit-au tara.
Limba noastra-i frunza verde,
Zbuciumul din codri vesnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfesnici.
Limba noastra-s vechi izvoade,
Povestiri din alte vremuri;
Si citindu-le-nsirate,
Te-nfiori adanc si tremuri.
Limba noastra ii aleasa
Sa ridice slava-n ceruri,
Sa ne spuie-n hram s-acasa
Vesnicele adevaruri.

Limba noastra-i limba sfanta,

Limba vechilor cazanii,
Care-o plang si care-o canta
Pe la vatra lor taranii.
Inviati-va dar graiul
Ruginit de multa vreme,
Stergeti slimul, mucegaiul
Al uitarii-n care geme.
Strangeti piatra lucitoare,
Ce din soare se aprinde,
Si-ti avea in revarsare
Un potop nou de cuvinte.
Nu veti plange-atunci amarnic
Ca vi-i limba prea saraca
Si-ti vedea cat ii de darnic
Graiul tarii noastre draga.
Rasari-va o comoara
In adancuri infundata,
Un sirag de piatra rara
Pe mosie revarsata.
Muzica Prezentare realizată de: Gîrlea Tatiana
Ernesto Cortazar Togethe Liceul Teoretic ”Orizont”