CALENDARUL VACCINARILOR

OBLIGATORII
Schema de vaccinare 2020
 

Vaccinurile care se fac în maternitate:

Vaccinul impotriva hepatitei virale de tip B:

Vaccin hepatitic B (Hep B)- în primele 24 de ore

Vaccinul împotriva tuberculozei: Vaccin de tip

Calmette Guerrin (BCG)- 2-7 zile de la naștere.
Vaccinuri care se fac la medicul de familie:

 Vaccinuri pentru copilul de 2 luni:

 Vaccin hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B): difteric,
tetanic, pertussis acelular, poliomielitic trivalent
inactivat, haemophilus influenzae tip b, hepatitic B.
Vaccin pneumococic (în limita fondurilor disponibile)
 Vaccinuri pentru copilul de 4 luni:
 Vaccin hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B): difteric,
tetanic, pertussis acelular, poliomielitic trivalent
inactivat, haemophilus influenzae tip b, hepatitic B.
 Vaccin pneumococic
Vaccinuri care se fac la medicul de familie:
 Vaccinuri pentru copilul de 11 luni:
 Vaccin hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B): difteric,
tetanic, pertussis acelular, poliomielitic trivalent
inactivat, haemophilus influenzae tip b, hepatitic B.
Vaccin pneumococic
 Vaccinuri pentru copilul de 1 an:
 Vaccin rujeolic-rubeolic-urlian, viu atenuat (ROR).
 Vaccinuri pentru copilul de 5 ani:
 Vaccin rujeolic-rubeolic-urlian, viu atenuat (ROR).
Vaccinuri care se fac la medicul de familie:

 Vaccinuri pentru copilul de 6 ani:

 Vaccin tetravalent diftero-tetano-pertussis acelular-
poliomielitic (DTPa-VPI) / VPI
 Vaccinuri pentru copilul de 14 ani:
 DTPa-VPI
Contraindicatii generale ale vaccinarii (se
aplica pentru orice vaccin)

 Reactia anafilactica la un vaccin contraindica

administrarea altor doze ale aceluiasi vaccin
(precizez ca reactia anafilactica este o reactie
alergica severa ce determina manifestari severe până
la deces).
 Reactia anafilactica la componentele unui vaccin
contraindica administrarea tuturor vaccinurilor ce au
acel constituent
 Bolile cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau
fara febra
False contraindicatii (ele permit administrarea
vaccinurilor)
 Reactii locale usoare sau moderate-eritem ,tumefactie (umflarea
zonei) dupa vaccinuri injectabile
 Boli acute ce au evolutie usoara, fara febra sau cu febra joasa
 Daca persoana respectiva ia tratament antibiotic in acea
perioada
 Faza de convalescenta (refacere) dupa boala
 Expunere recenta la o boala infectioasa
 Alergia la penicilina sau alte alergii ce nu au legatura cu
vaccinarea sau elementele vaccinului
 Prematuritatea
Reactii adverse postvaccinale (dupa administrarea
unui vaccin)

 de obicei sunt usoare, fie locale de tip eritem

 tumefiere
 incapacitatea de a folosi acel membru pentru o
scurta perioada de timp, aceste reactii disparand de
obicei in 48-72 de ore
 reactii generale de tip febra usoara
 diaree
 astenie
Reactii adverse postvaccinale indezirabile
(prescurtat RAPI) - sunt foarte rare

 exista un sistem national de supraveghere al aparitiei

acestora
 se definesc astfel: orice incident medical sever ce duce la
spitalizare sau deces si pe care personalul sanitar si/sau
comunitatea il considera legat de vaccinare
Exemple:
 reactii locale- abcese, osteomielita (infectie a osului)
 reactii la nivelul sistemului nervos central - paralizia polio
asociata cu vaccinarea (dupa VPOT), encefalite (infectii
ale encefalului), encefalopatii (afectiuni ale encefalului).
Profilaxia tetanosului

 Definiție. Profilaxia tetanosului reprezintă

imunizarea pasivă temporară cu ser antitetanic,
antitoxinic sau imunoglobuline antitetanice umane,
asociată vaccinării antitetanice.
 Scop: profilactic Indicații: plăgi recente (în primele 6
ore de la producere) și plăgi vechi, la copii
Observații:

 - profilaxia tetanosului în cazul plăgilor cu risc

tetanigen crescut (contaminate cu particule de
pământ, praf) se asociază cu antibioterapie
 - bacilul tetanic este sensibil la penicilină, precedat
de curățarea chirurgicală și aseptizarea plăgii.
 Loc de elecţie: faţa externa a braţului și faţa
externă a coapsei (1/3 mijlocie).
Materiale necesare:

• materialele necesare la injecția intramusculara;

• soluția de injectat se alege în funcţie de starea
pacientului, la recomandarea medicului;
• fiole cu: vaccin tetanic absorbit (VTA), bivaccin diftero
tetanic tip adult sau ser antitetanic.
Administrarea vaccinului

 V.T.A. se administrează pe cale strict intramusculara, în

regiunea deltoidiana la adulți și pe fata antero-externa a
coapsei la copii.
 Imunizarea antitetanică se practica indiferent de vârsta și
consta în vaccinarea primara și revaccinare.
 Vaccinarea primara: se face conform programului stabilit
de M.S. prin administrarea a doua doze V.T.A. a cate 0,5
ml fiecare, la interval de patru săptămâni, urmate de a
treia doza de 0,5 ml V.T.A. la 6-12 luni (rapel).
 Imunizarea obținută persista 5-10 ani
Administrarea vaccinului
 Revaccinările se efectuează cu 0,5 ml V.T.A., daca s-a
depășit intervalul de 5-10 ani de la vaccinare. în
cazul în care la persoanele sigur vaccinate survin
plăgi bănuite a fi tetanigene,
 Imunitatea poate fi reactivată dacă se inoculează o
doza de 0,5 ml V.T.A. și nu au trecut mai mult de 5 ani
de la vaccinare sau 10 ani de la vaccinarea de rapel.
 Frecvent se folosește seroprofilaxia antitetanică în
doză unică de ser antitetanic intre 3000 -20000 UI,
stabilită de medic în funcţie de vârstă și riscul
tetanigen cu remanenta 5 ani.
Contraindicații
 Vaccinarea sistematică se amână în caz de boli infecțioase acute,
febrile;
 → nu exista contraindicații pentru vaccinarea de urgență, în caz
de rănire.
 Pregătirea psihică - se explică necesitatea intervenției și reacţiile
locale care apar după injectare (durere, eritem)
 Pregătirea fizică - se așează în poziție comodă.
 Execuția tehnicii: aceeaşi ca la injecția intramusculară.
 Reorganizarea locului: selectarea deșeurilor rezultate respectând
PU
 Notarea tehnicii în foaia de observaț ie
Administrarea BCG-ului
Administrarea BCG-ului

 Definiţie -Vaccinarea BCG reprezintă o vaccinare

obligatorie în ţara noastră, pentru profilaxia
tuberculozei. Se efectuează în maternitate tuturor
nou-născuţilor cu greutatea mai mare de 2500 gr,
începând din ziua 4-5 până la vârsta de 60 zile.
 Nu se recomandă revaccinările !
Administrarea BCG-ului

 Materiale necesare
 seringă de 1ml cu ac intradermic,
 5 ml cu ac intramuscular sterile
 fiola de vaccin şi solvent –
 tampoane cu dezinfectant
 tincură de iod
 mănuşi de unică folosinţă
 Adminstrarea BCG-ului

 Prepararea suspensiei de vaccin

 Se ia fiola de vaccin și cea de solvent
 Se dezinfectează gâtul fiolelor cu tinctura de iod
 Se deschide fiola de solvent
 Se trece la deschiderea fiolei de vaccin după ce îi
înfăşurăm gâtul în foița de material plastic ce se găsește
în ambalaj;deschiderea se face lent pentru a evita
risipirea conținutului prin pătrunderea bruscă a aerului
(ele fiind condiționate în vid)
 Cu seringa de 5 ml se aspiră 2 ml solvent și se trec în
fiola de vaccin
 Aspirăm de 2-3 ori lichidul în seringă pentru
omogenizare. Suspensia astfel obținută conține 0,10 mg
bacili/ 0,1 ml și se utilizează cât mai curând ( dupa cel
mult o oră ) fiind tot timpul protejată de lumina directă
și de căldură.
Administrarea BCG-ului

 Tehnica vaccinării Vaccinarea

propriu-zisă se face folosind o
seringă de 1 ml și un ac
intradermic cu bizou scurt.
 La locul injectarii se realizeaza o
papulă cu diametrul de 6-7 mm,
albicioasă, ischemică, cu aspect
în „coaja de portocala”
Administrarea BCG-ului
 Reacția locală vaccinală se formează în 2-4
săptămâni sub forma unui nodul roșu –violaceu;
nodulul se poate ulcera, formându-se o crustă care se
elimina. La locul vaccinării rămâne o cicatrice
denivelată fața de tegumentele din jur, la început de
culoare violacee, apoi alb-sidefie cu diametrul de 5-6
mm și care constituie locul vaccinării.
 Reacțiile vaccinale durează în medie 2-3 luni, uneori
mai mult.
 Cicatricile vaccinale cu dimensiunea sub 3 mm
dovedesc o vaccinare ineficientă.
 Nu se aplică tratament local la nivelul reacției
vaccinale.
Administrarea BCG-ului
 Complicațiile vaccinării BCG
 Sunt rare și benigne, rar apar reacții locale precoce cu
evoluție rapidă spre ulcerație ( fenomenul Koch la
alergici)
 Altele sunt reacții de dimensiuni mari – 18-20 mm la
nodulii și de 10-20 mm la ulcerații – sau abcese locale cu
evolutie indelungata ,ca urmare a introducerii unei
suspensii vaccinale insuficient omogenizate sau a unei
injectari subcutanate.
 Excepțional pot apărea adenopatii axilare de peste 10
mm , cu evoluție spre abcedare.

 Nu se administrează chimioterapie
antituberuloasa, ci numai tratament
local ( chiuretarea abcesului și
aplicarea locala de rifampicina)!!!
Administrarea BCG-ului

Contraindicaţiile vaccinarii
BCG
 IDR pozitiv, tuberculoză
activă, imunodeficienţe
congenitale
 SIDA, boli febrile,
convalescenţa dupa boli
infecțioase
 6 luni după hepatita virală
 Afectiuni dermatologice
acute, leucemii, limfoame,
boli maligne
 Greutate < 2500 gr la naștere
Administrarea BCG-ului

Observaţii:
-1 ml suspensie contine 1mg bacili, iar la
0,1 ml este doza vaccinală, avem, 0,1
mg bacili, teoretic aproximativ 200 000
corpi bacilari.
-vaccinul se păstrază la adapost de
lumina, la temperatura de + 4 grade C
( frigider) și se utilizează numai în
limitele de valabilitate înscrise pe
fiecare fiolă.
Intradermoreacția la tuberculină
 Definiție Constă în injectarea strict intradermică de
antigene din MTB (derivat de proteine purificate =
purified protein derivative, PPD), care provoacă o
reacţie de hipersensibilitate întârziată, ce duce la
acumularea locală de celule mononucleare (limfocite
și fagocite mononucleare) exprimată macroscopic
printr-o zonă de indurație la locul injectării.
 Este folosită numai pentru diagnosticul infecţiei
tuberculoase; nu poate face diferența între prezența
infecției latente și prezența bolii tuberculoase active.
PPD este standardizată la nivel internațional.
Intradermoreacția la tuberculină

 Indicații
✓ copiii contacți din focarele de tuberculoză, copiii
simptomatici la care se ridică suspiciunea de tuberculoză
✓ Infectații HIV
✓ Colectivitățile de copii preșcolari, la intrarea în
colectivitate și cu ocazia apariției unui focar de TB în
aceasta colectivitate
✓ în scopul estimării riscului anual de infecție (studii
epidemiologice)
Intradermoreacția la tuberculină

 Contraindicaţii de principiu nu există.

 Totuși se recomandă amânarea efectuării testării în
caz de stări febrile, boli eruptive în faza acută.
Intradermoreacția la tuberculină

Materiale necesare
• Seringă de 1 ml gradată din 0,01 sau 0,02 ml cu un ac
intradermic subțire (5/10) șiscurt (1cm)
• PPD standardizată în concentrație de 20 U / ml (2 U /
0,1 ml)
• tampoane, dezinfectant, mănuși de unică folosință
Loc de electie: faţa anterioară a antebrațului stâng, la
unirea 1/3 superioare cu 2/3 inferioare, la distanţă de
leziuni cutanate sau cicatrici
Intradermoreacția la tuberculină

 Efectuarea procedurii
✓ spălarea pe mâini
✓ dezinfecţia locului de electie cu alcool sanitar
✓ se respectă algoritmul injecției intradermice (se
introduc de 0,1 ml din soluția de 20 U/ml)
✓ injectarea corectă este urmată de apariția unei
papule albe, în coajă de portocală; lipsa papulei
indică injectarea subcutanată și impune reluarea
manevrei în altă zonă.
Intradermoreacția la tuberculină

 CITIRE - La 72 de ore de la injectare

✓ Identificarea marginilor laterale ale INDURATIEI
prin palpare, eventual prin trecerea unui pix/creion
peste margini cu presiune foarte ușoară
✓ Măsurarea cu precizie (cu rigla transparentă) a
diametrului transversal al INDURAŢIEI și
exprimarea în mm
✓ Nu măsurați diametrul longitudinal și Nu măsurați
eritemul din jurul indurației!!
Intradermoreacția la tuberculină
 INTERPRETARE în funcţie de diametrul reacției:
✓ Reacţie tuberculinică > /= 10 mm este considerată
pozitivă; diagnosticul este de posibil, infecţie
tuberculoasă prezentă
✓ Reacţie tuberculinică < 10 mm este considerată
negativă; diagnosticul este de infecţie tuberculoasã
absentă
✓ Reacţie tuberculinică 5 mm este considerată pozitivă
la cei cu risc mare de progresie spre boală prin
imunodepresie: infectați HIV, transplant de organe,
tratament imunosupresor (minim15 mg/zi de
prednison timp de minim o lună).
Intradermoreacția la tuberculină

Din anul 1982 se folosește la citire și aspectul calitativ

al reacției după scara Palmer:
 - tip I – indurație fermă, lemnoasă la palpare sau/și
flictene, necroza
 - tip II -,, indurație renitenta ,, elastică
 - tip III – umflatura depresibilă
 - tip IV – lipsa induratiei si existenta eritemului
Vă mulțumesc !