Corupția amenință

pădurile din România

„Amazonul Europei”
Studente: Alina Nicoleta PĂNCESCU
Andreea-Georgiana ROMILĂ
An: II
Specializarea: Asistență Socială
Grupa: 16LF202
 Corupție se numește un Silvicultură = Știință care se
abuz, activ sau pasiv, al ocupă cu studiul culturii,
funcționarilor publici (fie amenajării și exploatării
numiți fie aleși), în scopul pădurilor; ramură a economiei
obținerii de avantaje forestiere care cuprinde
financiare private sau de amenajarea și protecția
alte beneficii. patrimoniului forestier, asigurând
materia primă pentru industria
forestieră.

CORUPŢIA ÎN SILVICULTURĂ
 Corupția reprezintă folosirea abuzivă
a puterii publice, în scopul satisfacerii unor
interese personale sau de grup. Ca act
antisocial, corupția este foarte frecvent
întâlnită în societate și este deosebit de
gravă deoarece favorizează interesele unor
particulari, mai ales în aria economică,
afectând interesele colective prin: însușirea,
deturnarea și folosirea resurselor publice în
interes personal, ocuparea unor funcții
publice prin relații preferențiale, încheierea
unor tranzacții prin eludarea normelor
 morale și legale.
 Corupţia în silvicultură este o problemă serioasă, care afectează pe toată lumea,
indiferent dacă se află în apropiere de pădurile afectate sau nu.
În special afectate sunt ţările aflate în curs de dezvoltare, în cadrul cărora defrişarea
masivă a pădurilor duce la menţinerea sărăciei prin privarea acestor state de o sursă
importantă de venit. Pe lângă pierderile economice cauzate, corupţia în silvicultură
afectează grav mediul înconjurător.
Astfel, sunt distruse habitatele naturale alte multor specii de plante şi animale, şi, la
nivel global, este responsabilă pentru peste 20% din emisiile de gaze de seră din
atmosferă
Principala problemă cauzată de corupţie în acest domeniu este defrişarea masivă. O
estimare a World Bank arată că defrişările ilegale sunt responsabile de tăierea unor
cantităţi de lemn care ajung la valori anuale de până la 23 de miliarde de dolari.
Formele pe care le ia corupţia în domeniul silviculturii sunt variate. Pe de o parte
avem corupţie la nivel înalt, prin politicienii care decid cui îi vor fi concesionate
terenurile împădurite, acordă în mod fraudulos contracte prietenilor şi rudelor lor şi
permit tăierea lemnelor fără permisele necesare.
Pe de altă parte, este prevalentă şi corupţia la nivel mai mic, prin ignorarea tăierii
copacilor şi a transportării ilegale a lemnului tăiat. Dintre formele pe care le ia corupţia în
silvicultură nu lipseşte nici frauda.
În fiecare an, o parte din fondurile destinate protecţiei pădurilor sunt furate şi,
deseori, utilizate pentru distrugerea lor. Mai apar şi cazuri de dare şi luare de mită,
precum şi trafic de influenţă, în special în contractele de exploatare a pădurilor şi în
concesionarea terenurilor.
 De la căderea comunismului, pădurile României au fost
devastate, chiar și în parcurile naționale unde exploatarea
forestieră este ilegală.
Un amestec de interese private și corupție de stat au dus la
defrișările care amenință biodiversitatea.
Cifrele dezastrului 
 în ultimii 15-20 de ani, cantitatea de lemn care dispare din
pădurile României s-a dublat 
 38,6 milioane de metri cubi anual dispar din păduri, conform
statisticilor oficiale
 15.000 de camioane cu lemn circulă zilnic pe străzi
 România pierde 3 hectare de pădure pe oră - potrivit
Greenpeace
 se taie un pom pe secundă
 jumătate din tăieri sunt ilegale
The Independent: Crimele și corupția amenință pădurile din
România, „Amazonul Europei”

Pădurile din România și recentele evenimente tragice legate de acestea au

atras atenția presei internaționale. Jurnalistul Stephen McGrath a venit în
România și a ajuns la o concluzie extrem de îngrijorătoare, aceea că pădurile
din țara noastră sunt în pericol.
Jurnalistul britanic a subliniat faptul că România are cea mai mare suprafață de
păduri seculare, însă aceste păduri idilice sunt amenințate de „mafia lemnului”.
„Cu o suprafață totală de aproximativ 7 milioane de hectare de pădurii, acest
„Amazon al Europei” găzduiește cea mai mare populație de urs brun de pe
continent, dar și carnivore precum lupi și râși. Dar această sălbăticie, care este în
mare măsură nepătrunsă, este amenințată de explotarea ilegală, care acum s-a
transformat într-o bătălie care implică violență și corupție, culminând cu uciderea
recentă a doi pădurari”, scrie The Independent.
 Au fost relatate cazurile celor doi pădurari care au fost uciși în
timp ce încercau să protejeze pădurile: Liviu Pop, 30 de ani, din
Maramureș, și Răducu Gorcioaia, 50 de ani, din Pașcani. Crimele au
readus în atenția publică problema pădurilor și, revoltați, oamenii au
ieșit să protesteze în București.
Însă, după cele două crime, pădurarii din țară se tem pentru viețile
lor, scrie jurnalistul britanic.
Cei care au stat în spatele protestului din București au cerut
guvernului să ia măsuri pentru protecția pădurii și stoparea
violențelor. „În ultimii 12 ani, am pierdut aproape 140.000 de hectare
de păduri”, i-a spus Ciprian Găluşcă, activist GreenPeace Romania,
jurnalistului britanic.
Activiștii au cerut guvernului continuarea programului de
supraveghere prin satelit a tăierilor de păduri, dar și a transporturilor
ilegale de lemn, program început în 2016 și oprit brusc un an mai târziu,
guvernul reclamând prea multe alarme false. În realitate, spun activiștii,
tehnologia ar fi stopat tăierile ilegale.

Potrivit jurnalistului britanic, pădurile din România, dispar mai

repede decât se estima. Într-un raport oficial despre situația pe ultimii
zece ani se precizează că, anual, se taie 38 de milioane de metri cubi de
lemn din păduri, 20 de milioane fiind lemn tăiat ilegal.
Statisticile alarmante i-a scos în stradă și pe românii din diaspora.
S-a protestat la Bruxelles, Madris și Londra.
 Politicul și mafia pădurilor.
Cum blochează politicienii
controalele Gărzii Forestiere

Mafia lemnului a fost mereu bănuită că lucrează

umăr la umăr cu politicienii ajunși la vârful țării,
în Guvern sau în Parlament. Însă în ciuda acestor
suspiciuni, procurorii anticorupție n-au prea reușit
să demonstreze legăturile dintre oamenii politici și
firmele care culcă la pământ pădurile României.
Au existat câteva dosare penale, însă ele au fost
închise repede, lăsând în urmă multe semne de
întrebare.
La adăpostul acestei imunități, politicienii
continuă să tragă sfori în domeniul silvic, iar una
dintre instituțiile supuse acestor influențe este
Garda Forestieră, adică principalul organ de
control care ar trebui să descopere tăierile ilegale.
 Garda Forestieră are nouă filiale, care acoperă întreg
teritoriul României, iar inspectorii șefi care le conduc sunt
personaje-cheie în lupta statului român cu hoții de lemn. Prin
urmare, partidele au tot interesul să-i țină sub control politic,
așa că încearcă să amâne organizarea concursurilor pentru
ocuparea acestor poziții.
Astfel, o parte dintre șefii de filială ai Gărzii Forestiere
sunt numiți pe perioadă determinată, pentru a putea fi
schimbați prin decizie politică dacă ajung cu controalele acolo
unde nu trebuie. Rezultatul este că cei mai mulți preferă să nu
deranjeze firmele de exploatare cu conexiuni politice.
Un caz atipic este cel al lui Amar Ienea, care în urmă cu
doi ani a ajuns în poziția de inspector-șef al Gărzii Forestiere
Timișoara, responsabilă cu controlarea pădurilor din trei
județe. Sub conducerea noului șef, Garda Forestieră Timișoara
a intensificat controalele, descoperind multiple nereguli și
retrăgând atestatul de exploatare al mai multor firme.
Inevitabil, acțiunile de control au ajuns să supere oameni cu
influență în cele mai importante partide ale țării: PSD și PNL.
REPORTAJE
LEGEA UE ANTI-DEFRIȘĂRI: UN LICĂR DE SPERANȚĂ

Greenpeace este o rețea globală independentă care organizează campanii pentru a schimba atitudini și
comportamente, pentru a proteja și a conserva mediul și pentru promovarea păcii. Greenpeace nu acceptă donații de
la guverne, Uniunea Europeană, companii sau partide politice. Greenpeace este susținută global de peste trei
milioane de oameni și este activă în lume prin 26 de organizații naționale și regionale independente, cu birouri în
peste 55 de țări.
BIBLIOGRAFIE:

• https://ro.wikipedia.org/wiki/Corup%C
8%9Bie
• https://adevarul.ro/news/societate/cor
uptie-virusi-paduri-1_5e8b6a8e5163ec
42717d3608/index.html
• https://www.transparency.org.ro/en/co
ntent/coruptia-silvicultura
• https://recorder.ro/politicul-si-mafia-pa
durilor-cum-blocheaza-politicienii-contr
oalele-garzii-forestiere/