Defrișarea pădurilor din România

Defrișarea pădurilor din România este

un proces economic care s-a manifestat din
cele mai vechi timpuri, fiind una din
principalele resurse ale populațiilor ce s-au
dezvoltat în spațiul actual al României.
Lemnul, fiind o resursă regenerabilă, este ideal
pentru susținerea și dezvoltarea indivizilor, a
civilizației umane în general, fiind folosit ca
materie primă energetică, material pentru construcții, unelte, arme, hârtie, mobilier etc. În
ciuda percepției populare, în România padurile și masa lemnoasă totală au crescut, respectiv
de la 1,4 miliarde metri cubi masă lemnoasă în 1986 la 2,2 miliarde metri cubi în 2016, de la
6,4 milioane hectare în 1990 la 6,9 milioane hectare în 2016.

În anii 80' se tăiau aproximativ 25 milioane metri cubi masă lemnoasă anual față de
11,7 milioane metri cubi în 2006 și 18 milioane metri cubi în 2016. Ministerul Mediului,
Apelor și Pădurilor estimează că România poate exploata 22 milioane metri cubi anual, față
de o creștere anuală totală de peste 50 milioane metri cubi masă lemnoasă, respectiv 7,8
metri cubi la hectar. Exploatarea de masa lemnoasă se face conform Legii nr. 46/2008
Codul silvic, republicată la 12 august 2015.

Principalele concluzii prezentate de coordonatorul campaniei Greenpeace pentru

păduri și biodiversitate, sunt mai mult decât îngrijorătoare:

 Autoritățile de control depistează doar 1% din totalul tăierilor ilegale care au

loc în România: circa 200.000 m 3 din cele 20 de milioane de m 3 de lemn care
dispar anual fără acte din pădurile țării noastre.
 În perioada 2008–2012, estimările oficiale indicau 8,8 milioane m 3 exploatați
ilegal, conform Ordonanței de Urgență nr. 32/2015 privind înființarea
Gărzilor Forestiere, bazată pe datele statistice din Ciclul 1 al Inventarului
Forestier Național. Al doilea ciclu al IFN, desfășurat în perioada 2013–2018,
indică 20 milioane m3 care dispar fără acte din pădurile României.
 Din cauza relaxării Legii Contravențiilor, la jumătatea lui 2017, numărul
mijloacelor de transport confiscate a scăzut cu 74% în contextul în care
volumul de lemn tăiat ilegal și raportat de autorități a crescut.
 Din pricina faptului că SUMAL (Sistemul automat de Urmărire a
Materialelor Lemnoase) nu mai folosește imagini satelitare, aplicația
Inspectorul Pădurii funcționează acum în stare de avarie, precum și lipsa de
transparență a autorităților, apelurile cetățenilor la 112 pentru a sesiza
transporturi și cazuri de tăieri ilegale au scăzut cu 52%. Cu toate acestea,
eficiența acestor apeluri se păstrează, în continuare 1 din 5 apeluri ajută la
descoperirea unei infracțiuni silvice. Credibilitatea cetățenilor în procesul de
sesizare a tăierilor ilegale este foarte mare, la fel și eficiența acestora: Garda
Forestieră a primit anul trecut 846 de sesizări de nereguli forestiere, din care
o treime (312) au fost confirmate în teren.