Academina de Studii Economice Specializarea : Management-Economic Anul I, grupa 105, seria A

Student : Chitu Alexandra Disciplina : Ecotehnologie

Cuprins
1. Defrisarea pe plan global si local 2. Cauze 3. Efecte 4. Solutii

1. Defrisarea pe plan global si local

In zilele noastre, milioane de oameni sunt prinsi ca intr-un vartej de cultura urbanizarii, fiind impinsi catre marile orase; ca urmare, oraselele devin orase, marile orase devin orase si mai mari, iar metropolele se transforma in megalopolisuri, pana la un asemenea nivel incat trebuie considerate state si mai apoi subdivizate. Chiar si populatia aflata in crestere continua se dovedeste a fi o cauza majora a acestui fenomen. Insa din cauza tuturor acestor lucruri se intampla un lucru care nu ar trebui, cu sau fara stiinta noastra. Orasele si oraselele in dezvoltare reduc progresiv padurile si numarul copacilor la o scara uriasa.1 Distrugerea padurilor reprezinta astfel un cataclism contemporan. Efectul letal al poluarii apei, solului si a aerului, dezastrele climatice si alte drame contemporane pe planeta sunt explicate pe indelete numai prin distrugerea padurilor. Acest fenomen impotriva naturii insasi este atat de larg raspandit si atat de intens incat chiar si satelitii lansati succesiv de catre NASA demonstreaza prezenta unor mari gauri in zonele candva impadurite. Iar distrugerea se amplifica si din cauza ca statele din toata lumea, in contrast cu atributele colaborarii si complementarii eforturilor, sunt incapabile sa duca la bun sfarsit angajamentele "verzi". La o analiza atenta, aceste angajamente ar reduce temporar ritmul dezvoltarii industriale, dar ar favoriza viata intregii planete pe termen lung. Climatul actual, in general pacifist, cu invocarea intensa a principiilor egalitatii internationale si a colaborarii, este deseori deranjat in ceea ce priveste ecologia, cand tarile puternic industrializate si poluante cumpara angajamentele tarilor mai mici si mai putin dezvoltate pentru a utiliza in mod pronuntat potentialul lor forestier. 2 Extinderea defrisarilor nu ocoleste nici Romania. Si aici acest fenomen se intampla la scara larga, in special in judetele montane, iar autoritatile au responsabilitatea de a administra si de a monitoriza interventiile forestiere. De asemenea, daca au loc taieri ilegale de copaci, autoritatile trebuie sa efectueze anchete si sa aplice sanctiuni - sau, unde este cazul, sa intocmeasca dosar penal. Un studiu facut de Greenpeace Romania arata ca intre 2009 si 2011 au fost descoperite peste 30.000 de cazuri de defrisari ilegale, unde au fost aplicate sanctiunile corespunzatoare (amendarea sau intocmirea de dosare penale, in functie de gravitatea faptei). Majoritatea cazurilor au fost gasite in judetul Arges (peste 6.000), Gorj (2.500), Prahova (peste 2.000), Bacau (aproape 2.000). Cel mai mic numar de defrisari ilegale a fost inregistrat in Giurgiu si Teleorman, cu 8, respectiv 39 de cazuri

Deforestation and its causes and effects, http://articles.famouswhy.com/deforestation_and_its_causes_and_effects/(January 2010).

2

Mihai Iordanescu, Deforestation a worsening disaster , http://www.nineoclock.ro/deforestation-a-worsening-disaster/ ( Novembre 2012)

- in aceste judete zonele impadurite sunt semnificativ mai mici decat cele din alte judete. 3 De altfel, distributia zonelor impadurite pe teritoriul Romaniei nu este uniforma, dupa cum urmeaza: In zonele muntoase: 58,5% din suprafata montana Dealuri: 34,8% din suprafata deluroasa Campie: 6,7% din suprafata de campie Zona de campie prezinta cel mai mare deficit, unde ar trebui sa fie o acoperire de 15-20%, si 40-45% in zona deluroasa, in conformitate cu situatia tarii. In zona de campie, cele mai despadurite teritorii sunt: Campia Baraganului (3,5% paduri), Campia Oltenitei (5,3%), Campia de Vest (3,2%), Campia Transilvaniei (6,8%), Campia Moldovei (4,1%). In zona deluroasa, cele mai despadurite locuri sunt: Podisul Moldovei (12,7%) si Podisul Dobrogei (7,1%). Aceasta situatie foarte deficitara pentru campii si podisuri este cauzata de suprafetele impadurite care au scazut drastic din fondul natural de 70% pana la 27% in zilele noastre. Timp de 50 de ani, suprafata forestiera a Romaniei a crescut foarte putin. In alte tari a crescut foarte mult, de exemplu: in Spania cu 29.677 de hectare pe an, in Franta cu 21.419 hectare pe an, etc.4 Aproximativ jumatate din padurile Romaniei se afla in mainile comunitatilor sau ale investitorilor privati, in timp ce restul se afla in proprietatea statului, iar strainii au inceput sa creasca achizitiile forestiere in tara. Intre timp, peste 5% din totalul padurilor din tara au fost distruse in sectorul proprietatii private - circa 350.000 de hectare in ultimii 20 de ani. 5

Romania cuts down 3 hectares of forest per hour!,

http://www.greenpeace.org/romania/ro/campaigns/schimbari-climaticeenergie/paduri/activitati/Romania-cuts-down-3-hectares-of-forest-per-hour/ (May 2012)

4

Romanian woods; The main causes of the wood degradation and deforestation,

http://www.wrm.org.uy/deforestation/Europe/Romania.html
5

Private owners control half of Romanian forests, while foreigners gain larger shares, http://vitasylvaeenglish.wordpress.com/2011/11/11/private-owners-control-half-ofromanian-forests-while-foreigners-gain-larger-shares/ ( Novembre 2011)

2. Cauze ale defrisarii

Exista numeroase cauze care conduc la taierea excesiva a padurilor. Asa cum am mentionat anterior, populatia in crestere are nevoie de mai mult spatiu, mai multe case, deci de mai mult lemn, si prin urmare, copacii sunt taiati fara oprire. Mai mult decat atat, copacii au numeroase intrebuintari, utilitatea lor fiind larg raspandita in diverse domenii, de la fabricarea mobilelor pana la uzul medical (substante benefice pentru sanatate, fructe, muguri etc). In unele tari, agricultura reprezinta o industrie principala. Asadar, progresul tarii depinde de cantitatea crescanda de teren utilizat in scopuri agricole. Din nou, padurile sunt reduse si infloresc alte industrii precum cea pentru fertilizatori, dar si altele care necesita un consum crescut de material lemnos.Chiar si lacomia omului de a obtine minerale din adancurile pamantului a avut drept consecinta distrugerea padurilor, deoarece cautarea mineralelor necesita eliberarea terenului de obstacole precum copacii. Toate aceste activitati rareori sunt compensate prin reimpaduriri sau actiuni de protejare a mediului. 6 In ceea ce priveste teritoriul Romaniei, trebuie mentionat faptul ca desi inainte de 1989 s-a inregistrat o actiune pozitiva , exista numeroase piedici pentru dezvoltarea silviculturii. Printre acesta se numara: o presiune crescuta, datorata conditiilor economice precare si a cadrului legal si institutional labil (in special in legatura cu padurile private); tranzitia lenta a silviculturii catre economia de piata, blocajul financiar cu implicatii negative asupra muncilor forestiere; accesibilitate redusa catre paduri; un nivel redus al investitiilor. Alte cauze sunt: capacitatile institutionale si financiare sarace, lipsa personalului, colaborarea externa redusa, intarzierea semnificativa tehnologica si tehnica in comparatie cu tarile dezvoltate.7

Deforestation and its causes and effects,

http://articles.famouswhy.com/deforestation_and_its_causes_and_effects/ (January 2010).

7

Romanian woods; The main causes of the wood degradation and deforestation,

http://www.wrm.org.uy/deforestation/Europe/Romania.html

3. Efecte ale defrisarii

Despadurirea este principala cauza a multor probleme actuale. Cea mai serioasa dintre acesta este ploaia. Padurile determina ploi regulate, iar din cauza absentei acestora, precipitatiile vor deveni rare si aproape inexistente. Acest lucru va determina ca regiuni intregi sa devine aride, uscate si, in final, desertice. Defrisarea face multe animale sa ramana fara casa. Mai multe specii pierd tot ce au, iar viata salbatica din padure este afectata iremediabil. Ciclul biologic complet este perturbat si totul este lasat in haos.8 In ultimii ani, Romania a suferit multe inundatii, producand pagube materiale uriase si multe pierderi de vieti omenesti. Tot in raportul Greenpeace sunt prezentati in detaliu cativa dintre factorii ce sustin protestul naturii impotriva incalzirii globale: proasta canalizare in cadrul oraselor, defrisarea ilegala a dealurilor si a versantilor montani, malurile murdare ale raurilor, absenta echipamentelor specializate si in unele cazuri, interesele politice si economice. Autoritatile romanesti, avand in minte inundatiile din 2005 si 2006, incearca sa previna astfel de dezastre sau sa amelioreze efectele lor, insa pana acum a existat o mare discrepanta intre teorie si practica, in principal din cauza complexitatilor actiunilor care trebuie efectuate, necesitand timp si fonduri. 9

4. Solutii
Intr-adevar, sustinatorii mediului si aparatorii padurilor reamintesc constant oamenilor si guvernelor ca trebuie sa actioneze imediat in problema practicilor de despadurire din toata lumea. Defrisarea poate fi oprita incet daca oamenii ar fi mult mai responsabili in ceea ce priveste protectia mediului. Acest lucru inseamna ca, pentru a accelera eforturile in oprirea despaduririlor, fiecare trebuie sa aiba initiativa. Ca sugestie, minora contributie pe care fiecare o poate face este sa ajute la reducerea cererii pentru produse bazate pe despadurire. Nu inseamna neaparat sa boicotam produsele, ci sa incepem sa sustinem si sa participam la programele de reciclare. Hartia este realizata din busteni care provin din paduri, insa poate fi reciclata. Sunt industrii intregi bazate pe reciclarea hartiei. Hartia veche si uzata este transformata in noi produse din hartie: ambalaje, pliante, coli etc. Daca aceasta practica va fi extinsa la scara larga, numarul copacilor care trebuie taiati va fi redus. De asemenea, guvernele din toata lumea ar trebui sa inceapa sa implementeze legislatii care sa previna in mod efectiv practica continua a desfasurarii. Sanctiunile trebuie aplicate celor ce incalca legea. In acest fel, ar fi mai putini oameni, dar si companii, care s-ar angaja in practici de taiere si ardere a padurilor.

Deforestation and its causes and effects, http://articles.famouswhy.com/deforestation_and_its_causes_and_effects/ (January 2010).

9

B. Constantin-Horia, S. Simona, P. Gabriela, S. Adrian, Human Factors in the Floods of Romania, http://link.springer.com/chapter/10.1007%2F978-90-481-2344-5_20?LI=true (2009)

Padurile normale si cele ecuatoriale trebuie protejate de catre guverne. Ele pot fi declarate proprietati nationale, ca nicio afacere sa nu le poata atinge. Pot fi de asemenea, transformate in parcuri nationale, iar suprafata totala a acestor paduri va fi conservata ca atare. O alta solutie este reimpadurirea, adica exact opusul despaduririi. Daca despadurirea poate fi considerata o ranire a naturii, reimpadurirea este procesul de vindecare. In reimpadurire, padurile sunt replantate cu copaci. Cu timpul, padurile vor reveni la viata. Din moment ce despadurirea nu poate fi evitata in multe cazuri, poate fi regulata ca sa nu determine un impact negativ asupra mediului si asupra biodiversitatii. Defrisarea poate fi oprita. Pentru a obtine acest lucru, copacii trebuie taiati intr-un ritm mai lent. Pentru fiecare copac taiat, ar trebui replantat altul. Astfel, activitatile de despadurire nu ar fi interzise cu desavarsire, si in acelasi timp, padurile ar fi reinnoite. De asemenea, oamenii ar trebui sa inceteze sa dezgoleasca muntii si padurile, ca sa poata intemeia noi sate sau sa foloseasca pamantul in alte scopuri. Existe tehnici speciale de recoltare care permit plantarea unor noi recolte in cadrul padurilor. Conceptul de intreplantare nu este foarte familiar, insa este de mare ajutor in cazul despaduririi daca este luat in serios. Daca oamenii nu iau masuri imediate pentru a opri despadurirea excesiva odata pentru totdeauna, expertii estimeaza ca in 30 de ani, suprafata Pamantului va fi goala, lipsita de paduri. Vor fi simtite schimbari catastrofice, cum sunt conditii aspre de iarna, inundatii bruste si alunecari de teren. Suprafata geografica a Pamantului va fi alterata din cauza vremii dure determinata de schimbarile climatice si de absenta protectiei naturale a solului. Pericolele cauzate de despadurire nu sunt posibile numai la nivel global sau numai la nivel local. Disparitia accentuata a copacilor este o problema care priveste toate tarile, inclusiv Romania, insa diferentele din prezent si din viitor vor fi determinate numai de nivelul de hotarare in aplicarea masurilor mai sus mentionate, nu doar de catre organizatiile de stat, ci si de cetateni ca individualitati.