Angajament politico-social

După 1919 Einstein în urma observațiilor astronomice ale eclipsei din 1919 devine tot
mai cunoscut pe plan mondial. În 1919 articole elogioase în The Times și The New York Times îl
fac pe Einstein tot mai cunoscut pe plan mondial. În același an, 1919, Einstein poartă o discuție
asupra sionismului cu Kurt Blumenfeld, lider al Organizației Sioniste Mondiale. Vizitele sale în
orice parte a Terrei au devenit evenimente naționale; fotografii și reporterii îl urmăreau peste tot.
Einstein și-a folosit renumele pentru a-și propaga propriile sale vederi politice și sociale.
Cele două mișcări sociale care au primit întregul său sprijin au fost pacifismul și sionismul.
Astfel în 1919, alături de Maksim Gorki, Henri Barbusse și Rabindranath Tagore, semnează o
proclamație pentru libertatea omului.
În timpul Primului Război Mondial a fost unul din puținii savanți germani care au
condamnat public implicarea Germaniei în război. Astfel, chiar în anul declanșării războiului,
1914, Einstein semnează o proclamație împotriva acestuia, Manifest către europeni. În anul
următor, 1915, aderă la mișcarea pacifistă "New Fatherland League".
La încheierea marii conflagrații mondiale, în 1918, Einstein susține cauza Republicii de
la Weimar.
Cu venirea lui Hitler la putere în 1933, Einstein, care se afla în vizită în USA s-a decis
imediat să emigreze. A primit o funcție la Institute for Advanced Study, în Princeton, New Jersey.
În 1934 publică colecția de eseuri The World As I See It („Lumea așa cum o văd").
În 1944, manuscrisele celebrelor sale lucrări scrise în 1905 privind Teoria Relativității
sunt vândute la licitație, în Kansas City, pentru 6 milioane de dolari, ca o contribuție pentru
efortul de război american.