Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu

-2015Relaii Internationale, tiine politice i studii de securitate

Economia verde i Securitatea mediului

Securitate umana

Masterand: Casas Ramona Adela

Lect. Univ. dr.: Iulia Craciun

Economia verde i Securitatea mediului

Securitatea mediului
In era primitiva indivizii, dar mai ales comunitatile carora le apartineau, erau
precupati de asigurarea securitatii alimentare i teritoriale. Relatia lor cu mediul
inglobant se rezuma la identificarea resurselor care permiteau supravieuirea i emergena
relaiilor intracomunitare. Dezvoltarea tehnologiei armelor a adus n prim planul

preocuprilor securitatea spaiilor i a teritoriilor care asigurau resursele vitale.

Dezvoltarea comunitilor i apariia statelor a adus n centrul ateniei cucerirea de
noi teritorii, posesoare de noi resurse, care s asigure prosperitatea i supremaia centrului
de
putere.
Putem sesiza, n aceast etap, primele excese din partea omului n raporturile
sale cu mediul nglobant: vnarea unor specii pn la exterminare (elefanii pentru filde,
spre exemplu) i identificarea/exploatarea unor zcminte naturale de crbune, gaze
naturale sau petrol fr nici o grij pentru fauna i flora nvecinat.
De la exploatarea unor resurse pn la realizarea produselor finale omul
genereaz deeuri. ncepe, ntr-o faz embrionar, conflictul dintre om i natura
nglobant. Securitatea teritorial, bazat pe conflictul ntre ideologii, sacrific resurse
enorme pentru narmare iar conflictele regionale (Vietnam) devin poligoanele de testare a
unor arme ( napalmul) care afecteaz grav att omul ct i natura.
Prin securitatea mediului nelegem att biosecuritatea, adic securitatea a tot ceea
ce este viu, ct i securitatea lumii anorganice, cea care genereaz resursele i gzduiete
biosul pe glob.
Relatia dintre mediu si securitatea umana si securitatea naturii a fost obiectul
multor studii si al multor publicatii in ultimele decenii, dar abia recent a devenit un
subiect de interes.
Un studiu recent la adresa securitatii mediului observa ca:
- Mediul este cel mai transnational demers, a carui importanta abia acum este
constientizata, iar securitatea sa este foarte importanta pentru securitatea nationala si
pentru drepturile omului;
- In urmatorii 100 de ani, o treime din terenul acoperit va fi transformat, iar lumea se va
confrunta cu din ce in ce mai multe alegeri dificile privind consumul, ecosistemul,
refacerea, managementul si conservarea mediului;
- Securitatea mediului inconjurator este vitala pentru securitatea nationala, si cuprinde
dinamica si interconexiunile dintre baza resurselor naturale, structura sociala si motorul
economic pentru stabilitate regionala.
De ce este Securitatea Mediului importanta?
In masura in care omenirea neglijeaza sa mentina ecosistemul global generand
apa, mancare, medicamente, aer curat, generatiile actuale si viitoare se vor confrunta cu
cresteri severe ale schimbarilor de mediu.
Asemenea evenimente ne vor testa conceptiile traditionale, limitele si intelegerea notiunii
de securitate nationala.

Securitatea mediului, definita in linii mari, afecteaza umanitatea si institutiile sale

si organzizatiile de oriunde si oricand.
Cand resursele sunt insuficiente...
Insuficienta mediului este determinata de schimbarile de mediu, numarul
populatiei, si distributia inegala a resurselor.
Dintre acesti factori, accesul inegal la resurse nu este limitat doar de limite fizice.
Este de asemenea o oglindire a preferintelor societatii, a credintelor si a normelor.
Exemple de schimbari de mediu: epuizarea si poluarea resurselor de apa,
epuizarea pescariilor, degradarea si disparitia bio-diversitatii, degradarea si pierderea
terenurilor arabile, siguranta alimentatiei si a sanatatii, epuizarea straturilor de ozon si
incalzirea globala.
Dintre aceste schimbari majore de mediu cu care se confrunta umanitatea, primele
cinci sunt, sau cel mai probabil vor fi, amenitari ale securitatii mediului, iar ultimele doua
vor afecta umanitatea in urmatorii 50 de ani.
Abilitatea (sau lipsa ei) de a face aranjamente institutionale inovative si evolutii
tehnologice pentru a administra provocarile la adresa securitatii mediului, va creste sau
descreste securitatea mediului la nivel global.
Cand resursele sunt abundente...
Unealta de baza pentru o mai buna intelegere a relatiei dintre mediu si securitate
este Millennium Ecosystem Assessment care analizeaza functiile ecosistemului si
serviciile pe care le ofera oamenilor si naturii.
Intr-o maniera conceptuala se poate face diferenta intre servicii de protejare a
mediului inconjurator si resurse naturale, cum ar fi mineralele, petrolul si gazele naturale.
Acestea pot duce de asemenea la conflicte. Dar conflictele nu sunt cauzate de lipsa
acestor resuse, cat de lacomie.
In practica, mineritul, exploatarea petrolului, a carbunelui sau a gazelor naturale
poate provoca degradari ale mediului prin poluare, infrastructura, coruptie si conflicte
violente pe scurt, o scadere drastica a securitatii mediului.
Din motive de lacomie, Romania se confrunta in ultimii ani cu o problema ce
poate afecta securitatea mediului. Aceasta problema se numeste Rosia Montana.
Rosia Montana este cea mai veche localitate miniera din Romania, find atestata
documentar de numai putin de 1870 de ani. In prezent Rosia Montana este amenintata de
distrugere prin propunerea de proiect a companiei Rosia Montana Gabriel Resources de
extragere a zacamintelor de aur prin folosirea cianurilor.

Pe teritoriul Roiei Montane se afla sute de gospodrii (740 de gospodarii si 140

de apartamente), un centru istoric renumit prin arhitectura i vechimea construciilor,
diferite construcii administrative, economice, social-culturale, un muzeu al mineritului
unicat prin piesele deinute, case memoriale, o rezervaie arheologic i multe alte bogii
geologice, rdcini neimaginat de adnci i de viguroase ale istoriei noastre.
Importana Alburnus Maior (numele roman al Roiei Montane) a fost covritoare
n perioada daco-roman, dovezi ale acesteia pstrndu-se pn astzi: faimoasele galerii
romane i dacice, unice n Europa prin gradul de conservare, miestria tehnicii i
dimensiuni.
Prezena investitorilor canadieni n zon a creat un curent defavorabil dezvoltrii
alternative mineritului, a activitilor agroturistice, eco-turistice sau meteugreti
tradiionale. Aceasta reprezint problema de baz cu care se confrunt comunitatea din
Roia Montan.
Dei Rosia Montanta Gold Corporation (RMGC) nu deine nc aprobrile necesare,
Roia Montan este asociat cu ideea exploatrii aurifere cu cianuri, iar Planul de
Urbanism General nu permite alte tipuri de dezvoltare alternativ mineritului pe o
suprafa de peste 1500 de ha.
Perceput ca zon monoindustrial n special de ctre investitori, Roia Montan
reprezint, de fapt, o regiune cu renumite vestigii arheologice, tradiii i obiceiuri care fac
parte din identitatea locului la fel de mult ca mineritul. Mineritul a creat, pe de alt parte,
nu sistem de obiecte, obiceiuri i tradiii care pot fi exploatate la nivel turistic.
In plus, proiectul Rosia Montana pune si alte probleme in afara de poluare, cum ar
fi modificarea masiva si ireversibila a peisajului. Excavarea si procesarea minereului ar
duce la disparitia fizica a patru munti si doua vai naturale, a sute de case, biserici,
elemente de patrimoniu national. Modificarile vizeaza si biodiversitatea si dinamicii
apelor subterane si de suprafata.
Peste 70 de ONG-uri de mediu au semnat o declaratie comuna prin care critica
includerea in programul de guvernare a controversatului proiect minier Rosia Montana si
recentele luari de pozitie ale mai multor politicieni pe aceasta tema.
In conditiile in care mai multe acte ale companiei Rosia Montana Gold
Corporation sunt suspendate juridic, ONG-urile atrag atentia ca declaratiile ministrului
economiei, Adriean Videanu, privind necesitatea demararii proiectului minier, sunt
"presiuni inadmisibile asupra autoritatilor abilitate sa ia o decizie privind
aprobarea/respingerea proiectului".
In tot acest timp, proiectul are activitatea sistata, in Rosia Montana mai sunt doar
cateva familii care continua aceasta lupta impotriva cianurilor si impotriva unui posibil

dezastru ecologic (poluarea Muresului si a Dunarii cu cianura) ajutate de catre asociatii

precum Alburnus Maior si multe ONG-uri din tara, cat si din strainatate.
Conflictele de mediu si cooperarea
Un alt aspect important al relatiei dintre mediu si securitate este impactul pe care
conflictul il are asupra mediului. Conflictele violente, razboaiele pot duce la o scadere a
securitatii umane si sa accentueze un cerc vicios al deficitului si al altor conflicte. Pe de
alta parte, utilizarea resurselor naturale, eforturile sustinute de protejare a mediului peste
granitele nationale si diviziunile sociale pot contribui la prevenirea conflictelor si la
mentinerea pacii.
Economia verde
Economia verde este un model economic cu o dezvoltare rapida comparativ cu
modelul economic negru existent care se bazeaza pe combustibili fosili, cum ar fi
carbunele, petrolul si gazele naturale.
Economia verde se bazeaza pe cunostinte de Economie Ecologica care vizeaza
abordarea interdependentei dintre economia umana si ecosistemul natural si impactul
nefavorabil al activitatilor economice umane asupra schimbarilor climatice si incalzirii
globale.
In mediul unei crize economice globale, UNEP United Nations Environment
Program (PMNU - Programul de Mediu al Natiunilor Unite) a cerut Global Green Deal,
conform carora guvernele au fost incurajate sa sustina transformarea economiei intr-o
economie verde (UNEP, 22 Octombrie 2008).
Economia verde inglobeaza generarea de energie verde bazata pe inlocuirea
combustibililor fosili cu energie regenerabila si pe conservarea energiei si pentru utilizaea
eficienta a energiei.
Economia verde este considerata ca fiind capabila sa creeze atat locuri de munca
verzi, sa asigure dezvoltare economica si sa previna poluarea mediului, incalzirea
globala, epuizarea resurselor si degradarea mediului.
Europa, la fel ca si restul lumii se afla intr-un climat economic de criza. In
decembrie 2008 Uniunea Europeana a adoptat un target de reducere a emisiilor de CO2
pana in 2020 cu 20% sub norma celor inregistrate in 1990 si de crestere a ponderii
resurselor regenerabile consumate cu 20%. Criza economica face implementarea acestor
target-uri mult mai dificila.
Un stimul al economiei green poate revogora eforturile continue de a
transforma economia si de a crea din ce in ce mai multe locuri de munca green. (Tabel

I)

Locuri de munca
Cu peste 3 milioane de locuri de munca in toata Europa, activitatile economice
'verzi' se situeaza inaintea industriilor poluante in ce priveste numarul de angajati.
Aceasta este concluzia generala a unui studiu initiat de organizatia de mediu WWF
(World Wide Fund for Nature).
Studiul, intitulat Low carbon jobs for Europe (Locuri de munca in economia
europeana cu emisii reduse de carbon), arata ca aproximativ 3.4 milioane de joburi tin
direct de sectorul energiilor regenerabile, de cel al transportului sustenabil si al bunurilor
si serviciilor bazate pe consum redus de energie. Industriile poluante, cum ar fi cea a
mineritului, a gazelor, a electricitati, a cimentului sau a prelucrarii metalelelor, insumeaza
2.8 milioane de locuri de munca in intreaga Europa. Previziunile indica o crestere a
pietei fortei de munca din sectorul verde si, concomitent, un declin al ofertei de din
zona industriilor poluante.
Indiferent daca prin cheltuielile stimulului sau prin alte programe, politicile
referitoare la clima si la mediul inconjurator pot sa creeze un numar mare de locuri de
munca green. Green jobs au o larga raspandire ca si gama de ocupatii, nivel al
abilitatilor, al studiilor sau al remuneratiei, oferind oportunitati pentru forta de munca.
Este totusi adevarat ca pierderea locurilor de munca (sau reorientarea) au loc in
domeniile energetic, sau in domeniile in care se lucreaza cu materiale precum otelul,
aluminiumul, hartia sau cimentul. Industria automobilelor si a avioanelor vor fi de
asemenea afectate. Din aproximativ 130 de milioane e locuri de munca in 2006 in tarile
europene, doar 733.000 au fost in operatiuni de minerit, 1.6 milioane in electricitate, si
alimentare cu apa. Rafinariile de petrol angajeaza aproximativ 100.000 de oameni,
industria cimentului aproximativ 53.000, iar industria fierului si a otelului aproximativ
350.000.
Sectorul energiei electrice si sectorul auto au o pondere mai mare de angajare,
fiecare cu cate 2 milioane de locuri de munca. Sectorul constructiilor, care beneficiaza de
pachete de stimulente si de politici climatice, ofera locuri de munca pentru 13 milioane
de oameni.
Castigul de locuri de munca va avea o pondere mai mare decat pierderea de locuri

de munca in trecerea catre o economie verde. Alternativele ce protejeaza mediul

inconjurator tind sa ofere mai multe locuri de munca. O trecere in revista a aproximativ
12 studii din Europa si din Statele Unite ale Americii au concluzionat ca proiectele legate
de energia regenerabila genereaza mai multe locuri de munca decat locurile de munca
generate de industria combustibililor fosili.
Cifrele disponibile in studiul WWF indica 400,000 de angajati in zona energiilor
regenerabile, aproximativ 2.1 milioane in transportul sustenabil si 900.000 in industria
bunurilor si serviciilor bazate pe un consum mic de energie.
Aceste locuri de munca se refera, de exemplu, la productia, instalarea si intretinerea
turbinelor eoliene si a panourilor solare, sau la activitati de constructie pentru
eficientizarea energetica in cladirile deja existente. Toate aceste activitati prezinta o
crestere considerabila, mai ales cele bazate pe energia eoliana, pe celulele fotovoltaice si
bioenergie.
Raportul mai dezvaluie un total de 5 milioane de locuri de munca legate indirect
de activitatile economice verzi. Tarile europene cu cel mai mare numar de locuri de
munca verzi sunt: Germania, Spania si Danemarca pentru energia eoliana, Germania si
Spania pentru energia solara. Alte tari se bucura, de asemenea, de progrese in activitati
similare, avand un mare potential de dezvoltare.

Potentialul pietei Verzi

Relatia dintre mediu si locurile de munca evolueaza, pornind de la centrul atentiei
axat pe controlul poluarii si gestionarea deseurilor catre activitati ce transforma economia
si evita pagubele asupra mediului. Industria de mediu a UE, definita in linii mari, a
estimat ca va angaja 3.4 milioane de oameni, in 2005. Aceasta reprezinta mai multe joburi decat in industria auto sau in cea chimica. Circa 2.35 milioane dintre aceste job-uri au
fost in sectorul gestionarea deseurilor. In 2006, Germania a estimat ca a avut 1.8
milioane de locuri de munca verzi.
Chiar si inainte ca acest climat de criza sa devina o preocupare din ce in ce mai
constientizata, era clar ca o serie de masuri, care sa imbunatateasca situatia mediului si sa
aiba un impact pozitiv asupra pietei locurilor de munca, trebuiau adoptate. Acesta a fost
concluzia unui studiu detaliat din 2007 care a evidentiat ca 1.5 % care poate aduce o
crestere generala in urmatorii 10-20 de ani ca rezultat al reducerii emisiilor de CO2.
Pietele globale pentru bunuri si servicii ce sustin protejarea mediului vor continua sa
inregistreze cresteri substantiale.

Se estimeaza o crestere de aproximativ 950 billioane astazi la mai mult de 2,000

billioane in 2020. Rata angajarii va continua sa creasca rapid in sectoare cum ar fi:
eficienta energiei, alternativele transportului si pe piata bunurilor regenerabile. (Tabel II)

Concluzii
Economie verde si securitatea mediului sunt intr-o stransa legatura.
O economie verde este solutia fara dezavantaje pentru niciuna dintre parti. Sunt
imediat create locuri de munca si se dobandesc abilitati valoroase, romanii au parte de
cladiri mai bune si de cheltuieli lunare mai scazute, o mai mare securitate energetica si,
desigur, mediul este protejat. Chiar si companiile traditionale de energie, unde profeseaza
foarte multi tehnicieni talentati, pot fi foarte bine in pozitia de a castiga de pe urma unei
permutari masive, mondiale catre solutii energetice mai curate si catre o mai mare
eficienta energetica. - Steven Borncamp - Presedinte si CEO, RoGBC.
WWF(World Wide Fund for Nature) a prezentat un raport intitulat Climate
Solutions 2 (CS2) la sfarsitul anului 2009, care lanseaz un verdict cutremurtor:
omenirea mai are doar cinci ani pentru a ncepe s construiasc o economie bazat pe un
consum redus de carbon, nainte ca evoluia schimbrilor climatice s devin ireversibil.
Vestea bun pe care o aduce raportul este, ns, c economia verde este un lucru realizabil
si cu beneficii enorme pe termen lung.
WWF a lansat Climate Solutions pentru prima oar n 2007. Raportul este realizat
de Climate Risk, o companie recunoscut pentru cercetri n domeniul schimbrilor
climatice, care ofer servicii mai ales companiilor de asigurri si dezvoltatorilor de
infrastructuri. Spre deosebire de prima ediie a raportului, CS2 reprezint o evoluie
semnificativ, n sensul c ia n calcul realitile care mpiedic progresul economii verzi,
legnd constrngerile lumii n care trim de obiectivele de reducere a emisiilor gazelor cu
efect de ser, necesare pentru a evita agravarea impactului schimbrilor climatice.
Climate Solutions 2 este prima analiz care contruieste, practic, un calendar al
transformrilor pe care industria trebuie s le parcurg pentru a micsora cantitatea de
emisii globale. Astfel, raportul conclude c, n condiiile actuale, va fi imposibil ca pn
n 2014 s se fac pasii necesari atingerii obiectivelor de reducere a emisiilor. Dac
industria bazat pe un consum redus de carbon nu se va dezvolta ntr-un mod accelerat
pn n 2014, va fi prea trziu. Chiar dac rspundem ncepnd de astzi acestui
avertisment si ncepem s cldim economia verde, aceasta ar trebui s creasc cu 24% pe
an. Dar dac facem greseala s asteptm pn n 2014, procentul acestor cresteri necesare
va creste pn la 30%.

De ce este att de important s tinem cont de concluziile raportului

In ciuda contientizrii la nivel global asupra ameninrilor schimbrilor
climatice, nu exist niciun progres a ceea ce numim business-as-usual , n ce privete
practicile duntoare mediului nconjurtor, asupra crora IPCC (Comitetul
Interguvernamental privind Schimbarea Climei) a atras atenia de nenumrate ori.
In prezent, nivelul dioxidului de carbon din atmosfer este de 386ppm (pr i pe
million), iar totalul gazelor cu efect de ser este stimat la 463ppm. Ultimele cercetri au
stabilit c, dac nivelul gazelor cu efect de ser din atmosfer depesc 475ppm, va fi
imposibil s se revin la un nivel stabil de 400ppm, care este necesar pentru a men ine
pragul maxim al nclzirii globale la 2 grade Celsius.
Industriile bazate pe consum redus de carbon nu se dezvolt suficient de repede.
n momentul de fa, doar 3 din 20 de companii se transform suficient de repede nct s
ating obiectivele stabilite de raport.
Cercetrile n materie de clim desfurate peste tot n lume demonstreaz c
nclzirea global se accentueaz mult mai repede dect au prevzut datele IPCC n 2007.
Cum poate omenirea s instaureze o economie verde
In primul rnd, patru sectoare de industrie vor conduce aceast transformare:
Generarea
de
energie
curata
- Eficienta energetic- este un mod rapid de a reduce emisiile si o metoda de reducere a
costurilor
Agricultura
bazat
pe
consum
redus
de
carbon
- Silvicultura sustenabila - stoparea defrisrilor si cresterea numrului de paduri au efecte
imediate asupra impactului emisiilor de carbon.
O alt conditie esential este crearea unor medii de investitie stabile. Politicile
guvrnamentale trebuie dezvoltate n asa fel nct s permit finantri substantiale pentru
tehnologii care nu sunt nc pregtite pentru piata, dar care vor juca un rol esential n
dezvoltarea economiei viitorului.
Pe de alta parte, toate energiile regenerabile trebuiesc dezvoltate in acelasi timp, si
nu pe etape. Atat raportul Climate Solutions 2, cat si datele istorice ne demonstreaz ca,
pentru a putea obtine reducerile de emisii dorite, toate tehnologiile bazate pe consum
redus de carbon trebuiesc dezvoltate acum.

Bibliografie
Building the Green Economy: Success Stories from the Grassroots, Kevin Danaher and
Jason Mark and Shannon Biggs;
Designing the green economy: The Postindustrial Alternative to Corporate Globalization,
Brian Milani;
Green Economics. An Introduction to Theory, Policy and Practice, Molly Scott Cato;
U.S.: Green recovery Center for American Progress and Political Economy Research
Institute (2008);
EU 27: Links between the environment, economy and jobs GHK Consulting (2007);
Germany: Renewable energy: Employment effects German Federal Ministry for the
Environment, Nature Conservation and Nuclear Safety (2006);
UK: Building a low-carbon economy Committee on Climate Change (2008);
EU energy targets jeopardised by credit crunch, The Parliament, 9 February 2009,
http://www.theparliament.com/latestnews/news-article/newsarticle/eu-energy-targetsjeopardised-by-credit-crunch/.