Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
Specializarea Planificare Teritorială

Prezentarea generala a complexului de


observații
Student: USCATU Maria-Irene
Grupa 114
BUCUREȘTI, 2022
CUPRINS
DEFINITII.........................................................................................................3
OBSERVATII METEOROLOGICE......................................................................4
STATIILE METEOROLOGICE SI POSTURILE AGROMETEOROLOGICE............5
EFECTUAREA OBSERVATIILOR...................................................................... 8
APARATE
INREGISTRATOARE........................................................................11
INTRETINERE SI
DEPOZITARE........................................................................12

2
1. Definitii
Observatiile meteorologice s-au realizat din cele mai vechi timpuri. Din necesitatea de a
compara masuratorile efectuate, s-a hotarat ca toate statiile meteorologice sa lucreze dupa
acelasi sistem. Reteaua de statii meteorologice s-a dezvoltat rapid, avand ca format unic de
coordonare a observatiilor ORGANIZATIA METEOROLOGICA MONDIALA.

3
2. Observatiile meteorologice

A. Observatiile Vizuale se efectueaza cu


ochiul liber, asupra Soarelui si a
diferitelor fenomene atmosferice
precum: nebulozitatea, starea solului,
furtuni, uragane, viscole, etc.
B. Observatiile instrumentale se efectueaza cu ajutorul
instrumentelor sau aparatelor de masura si pot fi cu citire
directa si inregistratoare. Atat observatiile instrumentale cat
si cele vizuale se efectueaza la termene standrad, pentru
statiile cu program climatologic, orele de observatii fiind
01,07, 13 si 19, iar cele cu program sinoptic 02,05,
08,11,14,17,20 si 23 (orele principale in cazul statiilor
sinoptice sunt 02,08,14 si 20) dupa timpul oficial. Intrucat
Scopul observatiilor meteorologice este de a informa cu volumul observatiilor climatologice care se efectueaza la
fiecare dintre termenele mentionate este mult prea mare
date Centrele Regionale si implicit Centrul National de pentru a putea fi realizat in momentele respective, s-a recus
Prevedere a Vremii, precum si diferite institutii de stat si la o esalonare a determinarilor care incep cu 20 minute
inaintea orei de observatii si se incheie cu 20 minute dupa
mass-media, interesate sa cunoasca evolutia timpului. aceasta ora.

4
 La Staţiile Meteorologice observaţiile se efectuază în orele 21, 00, 03, 06, 09, 12, 15 şi 18 (Timpul Mondial
Greenwich - TMG) asupra următoarelor elemente meteorologice:
• presiunea atmosferică a aerului (la nivelul staţiei şi la nivelul mării);
• temperatura aerului (ordinară, maximă, minimă);
• umiditatea aerului (presiunea parţială a vaporilor de apă, umiditatea relativă, deficitul de saturaţie);
• vîntul (direcţia, viteza);
• distanţa vizibilităţii meteorologice;
• precipitaţiile;
• nebulozitatea (tipul şi înălţimea norilor);
• temperatura la suprafaţa solului (ordinară, maximă, minimă);
• temperatura solului la adîncime pe terenul fără vegetaţie (5, 10, 15 şi 20 cm);
• temperatura solului la adîncime pe terenul cu vegetaţie (0,20, 0,40, 0,80, 1,20, 1,60, 2,40 şi 3,20 m);
• stratul de zăpadă (grosimea, densitatea, rezerva de apă);
• fenomenele atmosferice.

5
 Observaţiile meteorologice la posturi se efectuează la orele 06 şi 18 (TMG) asupra următoarelor
elemente meteorologice:
• temperatura aerului (maximă, minimă);
• precipitaţiile;
• stratul de zăpadă (grosimea, densitatea, rezerva de apă);
• fenomenele atmosferice.
 În anul 2016 în diferite raioane ale țării au fost instalate 32 de minш-stații automate, care măsoară
temperatura și umiditatea aerului, temperatura solului la adîncime de 5 cm și cantitatea de
precipitații.
 Staţiile şi posturile meteorologice efectuează observaţii asupra fenomenelor meteorologice
periculoase în regim non-stop.

6
La staţiile meteorologice şi posturile agrometeorologice din cadrul  Reţelei Naţionale de Observaţii se efectuează
observaţii asupra următorilor parametri:

2. Umiditatea solului:
1. Temperatura în stratul de sol pe •instrumental la adîncimea de 0-
terenurile agricole: 20 cm;
•la nodul de înfrăţire; •instrumental la adîncimea de 0-
•la adîncimea de 5 cm; 50 cm;
•instrumental la adîncimea de
•la adîncimea de 10 cm.
100 cm;
•vizual în stratul superior de sol.

3. Observaţii şi măsurări asupra


stării solului şi stratului de zăpadă
în perioada rece:
•adîncimea de îngheţ a solului;
•adîncimea de dezgheţ a solului; 4. Fazele de dezvoltare a
•observaţii asupra grosimii şi culturilor agricole.
densităţii stratului de zăpadă pe
terenurile cu culturi agricole în
perioada de iernare.

7
5. Observaţii asupra stării culturii agricole prin
determinarea:
•desimii semănăturilor;
•înălţimii plantelor;
•creşterii tulpinilor şi bulbilor la cartof; 6. Determinarea elementelor de 
•creşterii rădăcinii în greutate la sfecla de zahăr şi la napul
furajer; producţie a culturilor agricole.
•creşterii masei vegetale a plantelor multianuale, a
plantelor semănate anual şi a plantelor în amestec.

7. Analiza elementelor de producţie a


culturilor agricole.

8
8. Observaţii asupra culturilor agricole în perioada rece:
•observaţii de toamnă asupra culturilor de toamnă şi plantelor
multianuale; 9. Observaţii asupra gradului de vătămare a semănăturilor în
•observaţii de primăvară asupra culturilor de toamnă şi a plantelor rezultatul fenomenelor meteorologice nefavorabile, dăunătorilor
multianuale; agricoli şi bolilor:
•coacerea lemnului în perioada de toamnă la culturile pomicole şi •determinarea gradului de vătămare a  culturilor agricole în urma
viţei de vie; diferitor factori din perioada de vegetaţie activă a plantelor;
•determinarea în timpul iernii a viabilităţii culturilor de toamnă şi a •observaţii asupra umidităţii boabelor şi paiului, germinării
plantelor multianuale; boabelor la recoltarea culturilor cerealiere;
•determinarea în timpul iernii a viabilităţii lăstarilor la pomii •determinarea gradului de îmburuenire.
fructiferi şi viţa de vie.

10. Observaţii asupra efectuării lucrărilor de cîmp.


11. Estimarea generală vizuală asupra stării de vegetaţie a culturilor
agricole.
12. Estimarea cantitativă a stării de vegetaţie a culturilor agricole .

9
Efectuarea observatiilor
Se fac observatii referitoare la cantitatea de apa provenita din precipitatii la orele 7 si 19 in
zilele cand s-a produs fenomenul.
In zilele de vara cu temperaturi ridicate de peste 25C se fac determinari suplimentare imediat
dupa incetarea caderii precipitatiilor.

10
Aparate inregistratoare
Pluviografele sunt aparate complexe care, prin intermediul unor dispozitive automate,
inregistreaza continuu cantitatea, durata si intesitatea precipitatiilor. Ele pot fi zilnice sau
saptamanale, dupa cum executa tamburul cu mecanism de ceas o rotire completa.
Exista mai multe tipuri de pluviografe:
Tip URSS
Tip R. Fuess
Tip Junkalor
Pluviograful cu cupe basculante

11
 Pluviograful de tip U.R.S.S

In alcatuirea sa intra un receptor, un colector si inregistratorul.

Receptorul este un vas cilindric de metal , care se termina la partea inferioara cu o palnie prin care precipitatiile sunt canalizate
spre colector.

Pluviograma este divizata pe verticala prin linii ce marcheaza cantitatea de apa intre limitele de 0-10 mm, iar pe orizontala prin
linii care indica timpul in ore si minute.

Inregistratorul este reprezentat de un tambur cu un diametru mai mare, pe care se fixeaza diagrama de precipitatii numita
pluviograma.

12
Pluviograful de tip R. Fuess
Se deosebeste de pluviograful model rusesc prin dimensiunile sale mai reduse.
Pluviograful de tip Junkalor
Este foarte asemanator cu pluviograful de tip R. Fuess si implicit cu pluviograful de tip U.R.S.S

13
Efectuarea observatiilor

Marcarea pe pluviograma a semenelor de timp se face la toate cele 4 ore de observatii, iar schimbarea
pluviogramei la ora 19 , indiferent daca a plouat sau nu.

Intretinere si depozitare

Prin modul de constructie, pluviografele nu pot fi utilizate decat in sezonul cald, astfel ca, toamna inainte de
producerea ingheturilor, acestea se demonteaza, se curata si se pastreaza in magazia statiei meteorologice pana in
primavara, cand observatiile se reiau.

14
BIBLIOGRAFIE

Ciulache S.,- Meteorologie, material practic, Universitatea Bucuresti


http://www.meteo.md/index.php/despre-noi/meteo_center_ro/meteo_network_ro/

15
VA MULTUMESC!

16

S-ar putea să vă placă și