Cetatea 

Dinogetia
SCURT ISTORIC! 
De-a lungul anilor, în acest castru au campat mai multe legiuni romane:
• Legiunea I Iovia Scythica – fondată pentru a păzi provincia Sciția
Mică.
• Legiunea a V-a Macedonica – poate una dintre cele mai importante
legiuni ale Imperiului Roman și totodadă una din cele
două legiuni romane staționate permanent în provincia romană Dacia.
• Classis Flavia Moesica – flota imperială romană ce avea în grijă limes-
ul dunărean cu portul principal la Noviodunum.
În vremurile sale de glorie, fortificația Dinogetia a reprezentat ani la
rând un punct de reper în zonă. Cu zidurile exterioare de apărare foarte
mari și impunătoare , situată pe o stâncă din malul dobrogean al Dunării,
Dinogetia a fost locuită şi apărată din preistorie, încă din epoca
pietrei şi până în cea a fierului şi, mai târziu, în epocile romană şi
bizantină
 SCURT
ISTORIC
Pe scurt, fortificaţia,
construită de romani în sec.
II d.Hr. pe locul unei
aşezări getice, suferă
distrugeri la mijlocul sec.
II d.Hr. şi la mijlocul sec.
III d.Hr., pentru ca,
ulterior, la sfârşitul sec.
III d. Hr., aici să fie
construită, pe stâncă
naturală, fortificaţia
romano-bizantină pe care o
cunoaştem astăzi. 
DINOGETIA-
CONTURUL ZIDURILOR
 SCURT ISTORIC
La sfârșitul secolului IV d.Hr., în cadrul reformelor
împăraților Diocletian și Constantin cel Mare, Dinogetia este
întărită și refăcută din temelii cu ziduri groase de 3-4 metri.
Mari refaceri de construcție au loc de asemenea și în vremea
împăraților Anastasius I (491-518) dar și Iustinian (527-565).
Fortificația a fost într-un final părăsită în vremea
împăratului Mauriciu Tiberiu (582-602) în urma atacurilor
repetate ale slavilor și avarilor. După acest moment, viața și
cultura în Dinogetia au scăzut semnificativ.
Astfel, în interiorul fortificației se ridică mai multe amfore
pentru stocarea grânelor, se construiesc edificii importante
precum biserici sau camere civile.
  Intrarea în acest monument istoric de
categoria A, adică de o importanță
majoră, se face prin curtea unei case ce
pare a fi baza arheologică de la cetate.