Cetatea Medievală Enisala

 
Cetatea Medievala Enisala este situată la 2 km de localitatea Enisala, pe un deal calcaros
care domină zona lacurilor Razim şi Babadag, a fost construită în a doua jumătate a sec.XIV, cu
scop militar, foarte probabil  de către negustorii genovezi, deţinători ai monopolului navigaţiei în
Marea Neagră.
Are un plan poligonal neregulat, care urmează sinuozităţile terenului; zidurile şi bastioanele
se păstrează în unele puncte pe o înălţime de 5-10 m.
Integrată, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, sistemului defensiv al Ţării Româneşti,
cetatea a fost abandonată în contextul înaintării stăpânirii turceşti la nord de Gurile Dunării
(sfârşitul sec. XV) şi ca urmare a formării cordoanelor de nisip ce separă lacul Razim de Marea
Neagră.

Cetatea Enisala (cunoscută şi sub

denumirea de „Heraclia“ sau „Heracleea“) a
fost construită de puterea imperială
bizantină şi de cea comercială genoveză la
sfârşitul secolului al XIII-lea şi la începutul
secolului al XIV-lea, după care a fost inclusă
în sistemul defensiv al Ţării Românesti. Mai
apoi, spun cercetătorii, a fost transformată
în garnizoană a Imperiului Otoman.

Cetatea este situată apropiere de satul cu acelaşi

nume,pe deal.
Denumirea cetăţii provine de la turcescul “yeni” (nou),
respectiv regionalismul dobrogean „sale” (aşezare,
sat), adica „aşezare nouă“.
Din câte spun cercetătorii, turcii ar fi preluat denumirea
de la localitatea de lânga cetate, căreia i se spunea
Vicus Novus (Satul Nou), apoi Novoe Selo.
Principalul scop al acestei cetăţi este cel militar:defensiv şi de supraveghere de la înălţime a
drumurilor de pe uscat şi de pe apă. A fost abandonată de către turci, astfel că, în următoarele
secole, cetatea s-a ruinat.
Cu toate acestea, un element deosebit care individualizează această cetate este acela de a fi
supravieţuit confruntărilor armate ruso-turce care s-au desfăşurat pe teritoriul Dobrogei, mai spun
istoricii. Iată cum:acum două secole, generalii armatei ruse au ordonat distrugerea tuturor cetăţilor
medievale din nordul Dobrogei unde funcţionau garnizoanele Imperiului Otoman. Una singura a
scăpat, pentru că nu mai era activă la momentul acela. Aşa se face că Enisala a rămas în
picioare. A fost parţial reconstruită, astfel că singura cetate medievală din Dobrogea a redevenit
un obiectiv turistic major al Dobrogei de Nord.

Cetatea de la Enisala se înscrie în patrimoniul istoric şi arheologic extrem de complex al

zonei. Pe lângă fortificaţia medievală cercetările arheologice din ultimele decenii au documentat
prezenţa în zonă a unei aşezări preistorice din prima epocă a fierului (Halstatt) aparţinând culturii
Babadag şi a unei necropole getice de incineraţie (sec. IV a.Chr.). Pe malul lacului Babadag, la
nord de satul enisala au fost identificate două fortificaţii romane târzii (sec. IV – VI) ce făceau parte
din sistemul defensiv al graniţei maritime a Imperiului roman. La toate acestea se adaugă o
necropolă şi o aşezare medievală (sec. XIII – XV) şi urme de locuire descoperite în vatra satului,
datând din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea.
Fortificaţia medievală (principalul punct de atracţie turistică a zonei) a fost construită în
secolul al XIII de către Imperiul bizantin şi de către negustorii genovezi cu scopul de a proteja
rutele comerciale din Marea Neagră deschise după deznodământul cruciadei a IV-a (1202-1204).
Se pare că cetatea Enisala a intrat în sistemul defensiv al Ţării Româneşti în vremea domnitorului
Mircea cel Bătrân (1386-1418) şi apoi în secolul al XV-lea sub dominaţia Imperiului Otoman.
Treptat importanţa strategică a fortificaţiei scade, ea fiind abandonată, centrul politic şi
administrativ otoman din regiune devenind Babadagul. În ultimele două decenii cetatea medievală
a făcut parte dintr-un program de restaurare finanţat de Ministerul Culturii, fiind refăcute poarta de
acces în cetate şi diferite tronsoane ale zidului de incintă. În anul 2009 a fost modernizat drumul
de acces către monument, astfel că în momentul de faţă se poate ajunge lesne cu autoturismul în
preajma monumentului istoric.