Elev:Bosa Robert

Profesor:Rusu Daniela

Metanul
•Metanul este cel mai simplu compus organic, cu formula
CH4, și primul reprezentant din clasa alcanilor, fiind astfel și
cea mai simplă hidrocarbură aciclică saturată. Este
componentul principal al gazelor naturale, fiind relativ
răspândit în natură. Metanul natural este răspândit în subteran
și sub nivelul fundului mării, dar se găsește în cantități mai
mici și în atmosferă. Metanul este un gaz cu efect de seră cu o
pondere destul de mare, contribuind la încălzirea atmosferei
terestre.
•
Molecula metanului are geometrie tetraedrică și este formată
dintr-un atom central de carbon, legat de patru atomi de
hidrogen prin legături covalente sigma. Este un gaz incolor și
inodor, solubil în solvenți organici și insolubil în apă. Metanul
este utilizat ca și combustibil dar este și un punct de plecare în
sinteza organică, având unele căi de chimizare.
Scurt istoric

Metanul a fost descoperit de fizicianul

italian Alessandro Volta în noiembrie
1778 în mâlul găsit în Lacul Maggiore,
iar din această cauză a fost numit inițial
Denumirea utilizată astăzi de „metan” a
gaz de baltă. Volta s-a inspirat în a căuta
fost introdusă în 1866 de către chimistul
acest compus după ce a citit o lucrare
german August Wilhelm von Hofmann,
scrisă de Benjamin Franklin referitoare la
numele fiind derivat de la metanol.
așa-numitul „aer inflamabil”. Volta a
colectat gazul ce se degaja din mlaștină,
iar în 1778 a reușit să-l izoleze în stare
pură.
• Metanul este unul dintre cele mai cunoscute exemple de compus a cărui moleculă să aibă geometrie
tetraedrică. Altfel spus, molecula metanului este formată din patru legături sigma echivalente carbon-
hidrogen (C-H), iar structura sa electronică este descrisă prin patru orbitali moleculari rezultați în urma
întrepătrunderii orbitalilor de valență ai carbonului și atomilor de hidrogen.
•
În condiții normale de temperatură și presiune, metanul este un gaz incolor, inodor, mai ușor decât aerul.
Mirosul neplăcut și ușor de recunoscut al gazului natural folosit în locuințe se datorează unor aditivi
odoranți, precum terț-butiltiolul, care sunt folosiți pentru siguranță. Metanul are un punct de fierbere de
−161 °C la o presiune de o atmosferă.
•
Metanul este puțin solubil în apă (sub 1%), dar solubil în alcool și eter. Arde cu flacără puțin luminoasă,
cu degajare mare de căldură (8560 kcal/m3). Amestecul de metan și oxigen (sau metan și aer) explodează
în prezența unei scântei. Așa se explică exploziile care se produc uneori în minele de cărbuni, unde se
găsesc cantități însemnate de metan sub formă de gaz grizzu.

Proprietati fizice si structura

 Metanul este unul dintre cele mai cunoscute exemple de compus a
cărui moleculă să aibă geometrie tetraedrică. Altfel spus, molecula
metanului este formată din patru legături sigma echivalente carbon-
hidrogen (C-H), iar structura sa electronică este descrisă prin patru
orbitali moleculari rezultați în urma întrepătrunderii orbitalilor de
valență ai carbonului și atomilor de hidrogen.

În condiții normale de temperatură și presiune, metanul este un gaz

Proprietati incolor, inodor, mai ușor decât aerul. Mirosul neplăcut și ușor de
recunoscut al gazului natural folosit în locuințe se datorează unor

chimice
aditivi odoranți, precum terț-butiltiolul, care sunt folosiți pentru
siguranță. Metanul are un punct de fierbere de −161 °C la o presiune
de o atmosferă.

Metanul este puțin solubil în apă (sub 1%), dar solubil în alcool și eter.
Arde cu flacără puțin luminoasă, cu degajare mare de căldură (8560
kcal/m3). Amestecul de metan și oxigen (sau metan și aer) explodează
în prezența unei scântei. Așa se explică exploziile care se produc uneori
în minele de cărbuni, unde se găsesc cantități însemnate de metan sub
formă de gaz grizzu.
Raspandire
• Metanul se găsește sub formă de zăcăminte
naturale în stare destul de pură, în România
puritatea metanului fiind de 99%, însă se poate
întâlni și în minele de cărbuni unde în amestec
cu aerul formează amestecul exploziv numit
gaz grizu (responsabil de exploziile miniere).