Tema nr.

13
Primirea persoanelor private de
libertate în locurile de deţinere
subordonate Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor
 Primirea şi repartizarea condamnaţilor la pedepse privative de
libertate în locurile de deţinere din subordinea Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor
Bibliografie:
I. Legea nr. 254 din 19 iulie 2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor
dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;
ORDIN Nr. 432/C din 5 februarie 2010 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind
evidenţa nominală şi statistică a persoanelor private de libertate aflate în
unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
Procedura comună nr. P.O.018 privind primirea în penitenciar, punerea în
libertate, ascultarea la sediul penitenciarului şi ridicarea din penitenciar pentru
cercetări a persoanelor private de libertate;
Legea nr. 286/2009 privind Codul penal;
Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală;
Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind
Codul penal;
Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind
Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte
normative care cuprind dispoziţii procesual penale.

3
 Primirea persoanelor private de libertate în locurile de deţinere
subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor în conformitate
cu prevederiile Legii 254/2013

Probleme:
1. Asigurarea legalităţii deţinerii.
2. Documente pe baza cărora se primesc persoanele private de libertate în
unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
3. Principalele operaţiuni şi acţiuni desfăşurate cu ocazia primirii persoanelor
private de libertate în unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor.

4
 Asigurarea legalităţii deţinerii
Asigurarea legalităţii deţinerii reprezintă un mijloc de individualizare administrativă a pedepselor
şi măsurilor privative de libertate, ce se situează în ultima fază a procesului penal, respectiv faza
de executare a hotărârilor judecătoreşti. Ca activitate de sine stătătoare, presupune parcurgerea
a două etape succesive:
a)stabilirea legalităţii deţinerii la primirea în locul de deţinere.
b)monitorizarea situaţiei juridice a persoanelor private de libertate până la data punerii în
libertate.
Această formă de individualizare administrativă, ce se realizează în faza de executare,
concretizată în asigurarea legalităţii deţinerii, comportă cunoaşterea şi aplicarea întocmai a
normelor de drept penal şi drept procesual penal.
În vederea asigurării legalităţii deţinerii, organele administrative de executare manifestă un rol
activ pentru menţinerea relaţiilor de colaborare cu instanţele de judecată şi celelalte organe
judiciare şi depune diligenţele necesare pentru a evita reţinerea şi arestarea preventivă fără drept
(arestarea nelegală) sau punerea eronată în libertate.
Astfel, deşi legea procesual penală prevede obligativitatea instanţei de judecată de verificare
periodică a legalităţii şi temeiniciei măsurii arestării preventive, totuşi personalul
biroului/serviciului de evidenţă a persoanelor private de libertate întreprinde demersurile
necesare pentru urmărirea acestor termene de control şi, eventual, pentru înştiinţarea instanţei
cu privire la iminenţa expirării lor (termenele pot fi legale sau judiciare).
Acest complex de activităţi se realizează în scopul asigurării legalităţii deţinerii.

5
 DOCUMENTE PE BAZA CĂRORA SE PRIMESC PERSOANELE PRIVATE DE
LIBERTATE ÎN UNITĂŢILE SUBORDONATE ADMINISTRAŢIEI NAŢIONALE A
PENITENCIARELOR

Primirea în penitenciar a persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii

sau detenţiunii pe viaţă:
Persoanele condamnate sunt primite în locurile de deţinere în baza mandatului de
executare a pedepsei închisorii sau detenţiunii pe viaţă ori, în original sau în copie certificată,
după stabilirea identităţii acestora şi verificarea valabilităţii şi autenticităţii documentelor.
Prin copie certificată se înţelege copia mandatului de executare a pedepsei închisorii
sau detenţiunii pe viaţă semnată, datată şi ştampilată de organul de poliţie care îl pune în
executare. Originalul mandatului se înaintează locului de deţinere într-un termen rezonabil, dar
nu mai mult de 20 de zile lucrătoare.
Deţinuţii sunt primiţi cu dosarele individuale întocmite de organele de executare a
mandatului de executare a pedepselor privative de libertate, ce conţin următoarele documente:
a) mandatului de executare a pedepsei privative de libertate, în original sau în copie;
b) actul de identitate sau procesul verbal de stabilire a identităţii întocmit de organul de
executare;
c) copia procesului verbal privind data şi ora la care a fost înmânat mandatul de executare
deţinutului;
d) adresa de predare a deţinutului.
Dacă mandatul de executare conţine erori materiale, dar permite identificarea
persoanei şi stabilirea măsurii dispuse în raport cu datele de identificare ale persoanei existente
în evidenţele organelor de poliţie şi dispozitivul hotărârii instanţei de judecată, administraţia
penitenciarului primeşte persoana arătată în mandat, urmând ca organul de poliţie ce execută
măsura să remită mandatul rectificat după primirea acestuia de la instanţa de judecată.
6 6
În situaţia în care deţinutul este depus prin intermediul centrelor reţinere şi arestare preventivă,
dosarul individual va cuprinde:
– mandatul de executare a pedepsei;
– copia cazierului judiciar;
– procesul-verbal de introducere în arest;
– fişa de cunoaştere individuală;
– fişa medicală;
– acte de identitate sau proces verbal de identificare;
– fotografie faţă şi profil;
– fişă dactiloscopică;
– adresa de predare a deţinutului;
– după caz, copia hotărârii de condamnare, dacă a fost comunicată de instanţa de judecată,
organului de poliţie.
Fişa de cunoaştere individuală cuprinde menţiuni motivate privind gradul de risc al persoanei
primite, apartenenţa la grupări de crimă organizată sau teroriste, modul de comportare în
societate, dacă a fost dată în urmărire, dacă s-a opus reţinerii sau arestării sau dacă a fost
consumatoare de droguri.
Persoanele condamnate se depun în penitenciarul cel mai apropiat de locul în care
acestea au fost arestate sau deţinute, indiferent de profilarea penitenciarului, cu
respectarea principiului separaţiei pe sexe şi pe vârste.
Primirea persoanelor condamnate se face în spaţii special amenajate, femeile fiind
separate de bărbaţi.
 Primirea în penitenciar a persoanelor arestate preventiv:
Arestaţii preventiv trimişi în judecată sunt primiţi în centrele de arestare preventivă şi secţiile de arestare
preventivă din cadrul locurilor de deţinere în baza mandatului de arestare preventivă şi a ordonanţei de reţinere,
dacă a fost emisă, în original sau copie semnată, datată, ştampilată şi înregistrată de organul de poliţie care îl
pune în executare, şi a încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată a dispus
menţinerea măsurii arestării preventive faţă de inculpat, care va cuprinde şi menţiuni privind numărul, data
actului de sesizare şi organul emitent. În cazul în care încheierea nu cuprinde menţiuni referitoare la numărul,
data actului de sesizare şi organul emitent, aceasta va fi însoţită de o copie a actului de sesizare.
Primirea se va realiza după stabilirea identităţii acestora şi verificarea valabilităţii şi autenticităţii
documentelor.
Dosarul individual la depunere de către organele de poliţie va cuprinde:
–mandatul de arestare preventivă;
–încheierrea prin care judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată a dispus menţinerea
măsurii arestării preventive faţă de inculpat;
–copia cazierului judiciar;
– procesul-verbal de introducere în arest;
– fişa de cunoaştere individuală;
– fişa medicală;
– acte de identitate sau proces verbal de identificare;
– fotografie faţă şi profil;
–fişă dactiloscopică;
– adresa de predare a deţinutului;
Se interzice primirea persoanelor arestate preventiv aflate în curs de urmărire penală, cu excepţia celor
internate de urgenţă în penitenciarele-spital pentru acordarea de îngrijiri medicale ori efectuarea de expertize
medico-legale.
Pentru primirea deţinuţilor în penitenciarele-spital este necesară recomandarea de internare din partea
medicului specialist sau o dispoziţie a organului judiciar. În caz de urgenţă, se va proceda la internarea
deţinutului în cea mai apropiată unitate spitalicească din reţeaua publică.
Primirea persoanelor sancţionate cu măsura educativă a internării într-un centru educativ
sau centru de detenţie
Primirea persoanelor internate într-un centru educativ sau într-un centru de detenţie se face în
baza hotărârii judecătoreşti rămase definitivă, după stabilirea identităţii acestora, dispoziţiile mai
sus menţionate aplicându-se în mod corespunzător.
În termen de 3 zile de la primirea persoanei internate în centru, directorul centrului ia măsuri
pentru informarea în scris a familiei sau a reprezentantului legal, cu privire la posibilităţile vizitării
şi la modalităţile de sprijinire a procesului de reintegrare socială desfăşurat în centru.

Administraţia locului de deţinere poate respinge motivat primirea deţinuţilor.

Datele de identitate, anul, luna, ziua şi ora primirii, actul în baza căruia s-a făcut primirea deţinutul şi
autoritatea care l-a emis se consemnează într-un registru anume constituit.
Îndată după primirea în penitenciar, deţinutul are dreptul de a încunoştinţa personal sau de a solicita
administraţiei să încunoştinţeze un membru al familiei sau o altă persoană desemnată de aceasta, despre
penitenciarul în care se află. Administraţia penitenciarului are obligaţia de a aduce la cunoştinţa
persoanei condamnate dispoziţiile anterior menţionate, precum şi de a consemna într-un proces-verbal
modul în care s-a realizat încunoştinţarea.
Dacă deţinutul nu este cetăţean român, aceasta are şi dreptul de a încunoştinţa sau de a solicita
încunoştinţarea misiunii diplomatice ori a oficiului consular al statului al cărui cetăţean este sau, după
caz, a unei organizaţii internaţionale umanitare, dacă nu doreşte să beneficieze de asistenţa autorităţilor
din ţara sa de origine ori a reprezentanţei organizaţiei internaţionale competente, dacă este refugiat sau,
din orice alt motiv, se află sub protecţia unei astfel de organizaţii.
Măsurile ce se dispun la primirea în penitenciar a deţinuţilor sunt realizate în următoarea ordine:
a) efectuarea percheziţiei corporale amănunţite;
Înainte de efectuarea percheziţiei corporale amănunţite, deţinuţii sunt informaţi cu privire la bunurile
care pot fi păstrate asupra lor, bunurile care sunt interzise şi consecinţele care decurg din
nedeclararea şi deţinerea lor în alte condiţii decât cele legale şi regulamentare.
b) întocmirea unui inventar al bunurilor personale;
Bunurile, obiectele de valoare şi sumele de bani declarate şi ridicate de la deţinuţi se inventariază, se
consemnează în bonuri de primire în păstrare şi se păstrează prin grija administraţiei locului de
deţinere sau, la cererea scrisă a acestora, sunt predate familiei ori depuse la instituţii autorizate să le
păstreze.
După efectuarea percheziţiei, bunurile, obiectele de valoare şi sumele de bani nedeclarate şi deţinute
în alte condiţii decât cele legale şi regulamentare, se confiscă, potrivit legii.
c) efectuarea unui examen clinic general de către personalul de specialitate al penitenciarului, al
cărui rezultat este consemnat în fişa medicală;
La primirea în locurile de deţinere, deţinuţii sunt supuşi îmbăierii, vizitei medicale sumare, iar, după
caz, unor măsuri igienico-sanitare adecvate pentru intrarea în colectivitate, potrivit normelor stabilite
de Ministerul Sănătăţii Publice.
Cu această ocazie, administraţia penitenciarului pune la dispoziţia deţinutului un set de produse
igienico-sanitare, al cărui conţinut este prevăzut prin decizie a directorului general al Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor. Refuzul primirii acestuia de către deţinut se consemnează în scris.
d) prelevarea amprentelor, urmând ca aceste date să fie transmise şi stocate pe suport hârtie în
dosarul individual al persoanei condamnate şi în format electronic în baza de date naţională de
comparare a amprentelor;
e) prelevarea de probe biologice şi fotografierea persoanelor private de libertate
Deţinuţii sunt obligaţi să se supună amprentării, fotografierii şi prelevării probelor biologice, în cadrul
procedurilor legale, cu ocazia primirii în locurile de deţinere şi ori de câte ori este nevoie. Deţinuţii
care au tatuaje ori semne particulare sunt obligaţi să permită fotografierea acestora.
 f) informarea deţinutului cu privire la drepturile, obligaţiile şi interdicţiile persoanelor condamnate,
precum şi cu privire la recompensele care pot fi acordate, abateri şi sancţiuni disciplinare care
pot fi aplicate;
Persoana desemnată de directorul locului de deţinere aduce la cunoştinţa deţinuţilor, sub
semnătură, drepturile, obligaţiile şi interdicţiile, recompensele care pot fi acordate, abaterile şi
sancţiunile disciplinare care se pot aplica.
g) intervievarea, în vederea stabilirii nevoilor imediate ale deţinutului.
Personalul desemnat de directorul locului de deţinere chestionează deţinutul cu privire la nevoile
imediate legate de starea de sănătate şi siguranţa sa personală, pentru luarea măsurilor
medicale sau de protecţie necesare.
Dovada intervievării se consemnează într-un proces verbal anume constituit.
În cazul în care deţinutul nu vorbeşte sau nu înţelege limba română ori nu se poate exprima,
administraţia penitenciarului dispune măsurile necesare în vederea încunoştinţării unui membru
al familiei sau altei persoane desemnate de acesta, întocmindu-se un proces-verbal în acest
sens. În cazul cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale, informarea se poate face în
limba lor maternă.
În cazul în care deţinutul prezintă dizabilităţi, administraţia penitenciarului dispune măsurile
necesare executării, de către aceasta, a pedepsei, în condiţii care să respecte demnitatea
umană.
După primirea în penitenciar, deţinuţii se repartizează în secţia de carantină şi observare, pentru
o perioadă de 21 de zile. Aceştia sunt cazaţi separat pe camere, în funcţie de sex şi vârstă,
precum şi de alte cerinţe legale, de ordine interioară sau de siguranţă. De asemenea, în această
perioadă se desfăşoară activităţi de evaluare şi intervenţie iniţială, se efectuează examene
medicale şi se dispun măsuri de informare şi documentare, sub pază şi supraveghere.
PRINCIPALELE OPERAŢIUNI ŞI ACŢIUNI DESFĂŞURATE CU OCAZIA PRIMIRII
PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE ÎN UNITĂŢILE SUBORDONATE
ADMINISTRAŢIEI NAŢIONALE A PENITENCIARELOR

Primirea persoanelor private de libertate în locurile de deţinere generează un complex de activităţi,

ce se realizează în etape succesive, fiecare etapă având caracteristici proprii şi producând efecte
distincte.
1 - Verificarea actelor legale de deţinere şi a identităţii persoanei ce urmează a fi încarcerată.
Efecte:
a) stabilirea autenticităţii şi a legalităţii documentelor ce se regăsesc în dosarul individual;
b) asigurarea punerii în executare a sancţiunilor privative de libertate împotriva persoanei indicate
în actul legal de deţinere şi nu a altei persoane;
c) punerea efectivă în executare a actului legal de deţinere – mandat de executare a pedepsei
închisorii, mandat de arestare preventivă sau a hotărârii de internare într-un centru educativ sau
centru de detenţie.
Caracteristici:
Primirea persoanelor private de libertate în locurile de deţinere se realizează în baza
protocoalelor de colaborare încheiate de către fiecare loc de deţinere cu inspectoratul
judeţean de poliţie arondat, activitatea de primire fiind asigurată.
Activitatea de primire este asigurată de şeful de tură, medicul şef şi şeful structurii
evidenţă deţinuţi, în timpul orelor de program, iar în afara acestora de şeful de tură şi
de un cadru medical.
În scopul asigurării legalităţii deţinerii, şeful biroului/serviciului evidenţă verifică
riguros actele legale de deţinere şi documentele pe care, în mod obligatoriu, trebuie
să le conţină dosarul individual. În acest context, se urmăreşte ca documentele
respective să fie autentice, respectiv să fie emise de instituţiile competente, să
corespundă ca formă şi conţinut, să nu prezinte urme de falsificări, ştersături,
modificări, adăugiri neconfirmate de organul emitent.
Actul legal de deţinere trebuie să conţină toate datele prevăzute de legea procesual penală, după cum
urmează:
Mandatul de arestare preventivă:
- instanţa care a dispus luarea măsurii arestării preventive;
- data şi locul emiterii;
- numele, prenumele şi calitatea persoanei care a emis mandatul de arestare;
- datele privitoare la persoana inculpatului, inclusiv codul numeric personal;
- arătarea faptei ce formează obiectul inculpării şi denumirea infracţiunii;
- încadrarea juridică a faptei şi pedeapsa prevăzută de lege;
- temeiurile concrete care determină arestarea;
- ordinul de a fi arestat inculpatul;
- semnătura judecătorului şi ştampila instanţei de judecată.
Mandatul de executare a pedepsei închisorii:
- denumirea instanţei care l-a emis;
- data emiterii;
- datele pentru identificarea condamnatului
- numărul şi data hotărârii care se execută şi denumirea instanţei care a pronunţat-o (dacă este
diferită de instanţa de executare);
- pedeapsa şi dispoziţia din legea penală aplicată;
- timpul reţinerii şi arestării preventive care s-a dedus din durata pedepsei;
- menţiunea referitoare la starea de recidivă a condamnatului;
- ordinul de arestare şi de deţinere;
- semnătura preşedintelui şi ştampila instanţei.
Hotărârea de internare într-un centru de detenţie sau centru educativ:
- datele pentru identificarea persoanei căreia i-a fost aplicată sancţiunea privativă de libertate;
- soluţia dată de instanţă cu privire la infracţiune, menţionându-se denumirea acesteia şi textul de
lege în care se încadrează dispoziţia de internare în centru de detenţie sau centru educativ.
Cu ocazia primirii persoanelor private de libertate în locurile de deţinere, în funcţie de categoria juridică din care
face parte, se urmăreşte ca situaţia juridică să nu prezinte neclarităţi susceptibile de a produce efecte în domeniul
legalităţii deţinerii şi să nu existe impedimente la executare.
Pe aceste considerente intervin următoarele precizări:
mandatul de arestare preventivă trebuie, obligatoriu, să fie însoţit de încheierea judecătorului de cameră
preliminară sau a instanţei de judecată, care cuprinde dispoziţia de trimitere în judecată şi menţinere a măsurii
arestării preventive sau de hotărârea de condamnare în primă instanţă ori în apel.
De asemenea, în situaţia în care la dosarul individual se află o hotărâre de condamnare în primă instanţă sau în
apel, se verifică dacă respectiva hotărâre conţine datele privitoare la persoana inculpatului, soluţia dată de
instanţă cu privire la infracţiune, indicându-se denumirea acesteia şi textul de lege în care se încadrează precum
şi deducerea reţinerii şi arestării preventive.
b) în cazul mandatului de executare a pedepsei închisorii/detenţiunii pe viaţă se urmăreşte dacă
pedeapsa poate fi pusă în executare din punctul de vedere al duratei acesteia, respectiv să nu fie expirată sau
fapta comisă dezincriminată. De asemenea, dacă există vreo nelămurire cu privire la hotărârea de condamnare
sau vreun impediment la executare, cum ar fi amnistia, prescripţia executării pedepsei, graţierea, o cauză de
stingere sau de micşorare a pedepsei, întrerupere ori amânare, se depun diligenţele necesare la instanţa de
executare, în scopul înlăturării acestor situaţii confuze.
Identificarea persoanei împotriva căreia se face executarea, se efectuează pe baza datelor de stare
civilă declarate de persoanele în cauză şi a datelor înscrise în actul legal de deţinere, actul de identitate şi a
celorlalte acte, pe care dosarul individual le conţine.
În situaţia în care se constată neconcordanţe între datele înscrise în documentele cuprinse în dosarul individual şi
datele declarate de persoana privată de libertate, aceasta nu este primită în locul de deţinere, întocmindu-se un
proces – verbal, aprobat de directorul unităţii, în care se consemnează aspectele constatate.
2 - Executarea operaţiunilor premergătoare punerii în executare a sancţiunilor privative de
libertate:
Efecte:
a) crearea unei evidenţe primare a persoanelor private de libertate;
b) asigurarea îndeplinirii formalităţilor de informare a persoanelor private de libertate cu privire la
dispoziţiile legale care reglementează executarea sancţiunilor privative de libertate;
c) completarea dosarului individual cu documentele prevăzute de lege.
Caracteristici:
După stabilirea legalităţii deţinerii şi a identităţii persoanei private de libertate, se confirmă
organului de poliţie faptul primirii şi se consemnează în registrul de evidenţă a primirii persoanelor
anul, luna, ziua şi ora la care persoana a fost primită în locul de deţinere, datele de identitate ale
acesteia, actul în baza căruia s-a făcut primirea şi autoritatea care l-a emis.

Legiuitorul a prevăzut obligaţia administraţiei locului de deţinere de a informa, telefonic sau în scris,
imediat după depunere, persoana desemnată de către persoana privată de libertate cu privire la locul
unde aceasta este deţinută.
Îndeplinirea acestei obligaţii rezultă din procesul – verbal întocmit cu această ocazie.
În scopul conformării conduitei exigenţelor stabilite de normele legale în vigoare,
administraţia locului de deţinere ia măsurile necesare pentru asigurarea accesului persoanelor private
de libertate la dispoziţiile legale şi la documentele privind executarea pedepselor privative de libertate,
acestea fiind puse la dispoziţia persoanelor private de libertate în locuri accesibile, de regulă fiind
introduse în mapele de cameră.
Pentru persoanele care au deficienţe de comunicare, punerea la dispoziţie a acestor
documente se realizează prin utilizarea unor mijloace de natură a permite înţelegerea acestora.
Cu această ocazie se întocmeşte un proces – verbal care se ataşează la dosarul individual.
La depunerea în locurile de deţinere a persoanelor private de libertate de cetăţenie străină,
administraţia locului de deţinere întreprinde măsurile necesare pentru informarea acestor persoane cu
privire la posibilitatea acordată prin lege de a lua legătura cu reprezentanţii diplomatici.
În situaţia primirii direct de la organele de executare a persoanelor împotriva cărora au fost emise
mandate de executare a pedepsei închisorii, se îndeplinesc o serie de activităţi suplimentare, în
scopul completării dosarului individual cu documentele prevăzute de lege, astfel:
- se întocmeşte procesul – verbal de depunere în locul de deţinere (care se substituie procesului
– verbal de introducere în arest), în care se consemnează datele de identificare ale persoanei
private de libertate, actul legal de deţinere, durata pedepsei, infracţiunea comisă, sumele de bani
şi obiectele de valoare pe care persoana condamnată le posedă, starea sănătăţii precum şi alte
date care se apreciază că trebuie să fie reţinute. Acest proces – verbal se semnează de către
şeful de tură, lucrătorul de poliţie, medic (asistent medical), şi persoana condamnată;
- se completează fişa dactiloscopică în două exemplare şi se ridică amprentele prevăzute de
imprimat, dintre care una se ataşează la dosarul individual, iar cealaltă se înaintează la
Inspectoratul General al Poliţie Române – Direcţia Cazier judiciar, Statistică şi Evidenţă
Operativă;
- se solicită inspectoratelor judeţene de poliţie (sau Direcţiei Generale de Poliţie a municipiului
Bucureşti) – Serviciului Cazier Judiciar Statistică şi Evidenţă Operativă-cazierul judiciar, pentru a
fi anexat la dosar;
- se fotografiază persoana condamnată, iar fotografiile se ataşează la dosarul individual şi la fişa
dactiloscopică ce se înaintează Inspectoratului General al Poliţiei Române.
3 - Întocmirea documentelor specifice şi înştiinţarea celorlalte compartimente din unitate:
Efecte:
a) implementarea datelor necesare în aplicaţia informatizată în scopul creării bazei
generale de date a evidenţei informatizate a persoanelor private de libertate şi a permiterii
urmăririi dinamicii intrărilor şi ieşirilor în/din locurile de deţinere şi a tuturor modificărilor
intervenite în timpul executării sancţiunilor privative de libertate;
b) informarea organelor şi instituţiilor statului despre existenţa unei sancţiuni privative de
libertate, în scopul efectuării operaţiunilor specifice;
c) asigurarea legalităţii deţinerii prin aplicarea dispoziţiilor referitoare la calculul
pedepselor, liberarea condiţionată sau existenţa vreunui impediment la executare –
amnistie, prescripţie, graţiere;
d) luarea în evidenţă a persoanelor private de libertate depuse de către toate sectoarele de
activitate din unitate în scopul îndeplinirii activităţilor caracteristice.
Caracteristici:
După primirea în locul de deţinere dosarul de evidenţă a situaţiei juridice se înregistrează
la secretariatul unităţii, numărul de înregistrare fiind, întotdeauna, aplicat pe actul legal de
deţinere, întrucât acesta reprezintă documentul în baza căruia persoana este primită în
locul de deţinere.
Datele fiecărei persoane private de libertate nou – depuse se introduc în aplicaţia
informatizată, stabilindu-se prin acest procedeu computerizat „numărul matricol de
origine” şi „numărul matricol general”.
„Numărul matricol de origine” este compus din prima literă a numelui persoanei private de
libertate şi o secvenţă de patru cifre, care reprezintă numărul de ordine în lista persoanelor al
căror nume începe cu aceeaşi literă.
„Numărul matricol general” este alcătuit dintr-un şir de 15 caractere alfanumerice, dintre care
primele două cifre reprezintă codul locului de deţinere, următoarele opt cifre reprezintă data
depunerii, în format AAAALLZZ, iar ultimele cinci caractere reprezintă matricola locală primită în
locul de deţinere de origine.
În scopul asigurării existenţei unei evidenţe scriptice a persoanelor private de libertate, dosarul
de evidenţă a situaţiei juridice se înregistrează în registrul opis, registru care permite vizualizarea
unor date minime ale tuturor persoanelor private de libertate intrate în locul de deţinere.
Imediat după implementarea datelor specifice în aplicaţia informatizată, se verifică în listele
speciale ale bazei de date informatizate, în vederea identificării vreunei situaţii în care persoana
în cauză s-ar afla în arhivă într-una dintre următoarele ipostaze: „lista deţinuţilor periculoşi”, „lista
deţinuţilor graţiaţi”, „lista deţinuţilor în investigaţii”, „lista deţinuţilor în întrerupere”, „lista deţinuţilor
graţiaţi”.
În cazul în care persoana privată de libertate nou-depusă a mai fost anterior pusă în libertate
dintr-o altă unitate de penitenciar, se solicită, în scris, fişa de urmărire, în scopul cunoaşterii unor
date suplimentare cu privire la comportamentul adoptat pe perioada detenţiei.
Se înscrie, pe coperta dosarului, conform tipizatului, datele din mandatul de executare, mandatul
de arestare preventivă sau hotărârea judecătorească de internare într-un centru de reeducare.
În cazul persoanelor condamnate definitiv şi a celor condamnate prin hotărârea judecătorească
în primă instanţă sau în apel, pentru care există emise mandate de arestare preventivă, se
calculează data la care expiră în termen durata pedepsei închisorii.
De asemenea, în raport de durata pedepsei, se calculează fracţiunile de pedeapsă prevăzute de
Codul penal pentru aplicarea instituţiei liberării condiţionate.
Punerea efectivă în executare a sancţiunilor privative de libertate generează obligaţia
administraţiei locului de deţinere de a confirma instanţei de executare începerea executării
sancţiunii privative de libertate şi de a informa, în baza relaţiilor de colaborare stabilite, unele
dintre autorităţile şi instituţii ale statului cu privire la existenţa sancţiunilor privative de libertate în
cauză (Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră – Centrul Operaţional, centrul militar din raza
judeţului de domiciliu, Casa Asigurărilor De Sănătate, Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei
Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti). Pentru persoanele private de libertate de cetăţenie străină
se informează şi reprezentanţele diplomatice sau consulare ale statelor din care provin.
De la data depunerii în locul de deţinere, dosarul individual al fiecărei persoane private de
libertate este format din 5 părţi componente: dosarul de evidenţă a situaţiei juridice sau
documentarul penal, dosarul de educaţie şi asistenţă psihosocială, dosarul medical, dosarul
disciplinar şi dosarul de cereri. În vederea deschiderii celor 4 părţi componente ale dosarului
individual, biroul/serviciul evidenţă predă sectoarelor de activitate care le gestionează, tabele
nominale cu persoanele nou – depuse, indicându-se numărul matricol de origine. Suplimentar, se
înaintează tabele şi secretarului comisiei de disciplină, respectiv şefului secţiei în care este
cazată persoana privată de libertate (tabelul nominal este însoţit de fişa opis, în care se vor
înscrie toate documentele ce vor fi clasate în respectivele părţi componente ale dosarului).
Cu aceeaşi ocazie a depunerii persoanelor private de libertate în locurile de deţinere,
se completează fişa de evidenţă a drepturilor, sancţiunilor şi recompenselor precum şi fişa de
evidenţă a zilelor muncite şi a termenului pentru liberare condiţionată, care se predau sectorului
vizite şi sectorului organizarea muncii.
Pentru persoanele private de libertate care au fost puse în libertate în faza de judecată şi
revenite în penitenciar după condamnarea definitivă, nu se deschide un nou dosar medical,
dosar de educaţie şi asistenţă psihosocială sau dosar disciplinar, fiind folosite cele întocmite
anterior. În această situaţie, dosarul individual este scos din arhiva unităţii cu aprobarea
directorului locului de deţinere, în cazul în care persoana privată de libertate revine în aceeaşi
unitate din care a fost liberat, iar pentru cei liberaţi din altă unitate decât cea în care revine,
solicitarea dosarului individual se realizează pe bază de adresă scrisă semnată de director.
Începerea executării sancţiunilor privative de libertate debutează cu repartizarea
persoanei private de libertate pe secţia de carantinare şi observare, în scopul îndeplinirii unor
activităţi specifice domeniului medical şi psihosocial, de natură a crea posibilitatea formulării
diagnosticului şi prognozei criminologice precum şi a stabilirii gradului de adaptabilitate la
privarea de libertate.
La data finalizării perioadei de carantinare – observare, persoana privată de libertate
este repartizată să execute în continuare pedeapsa în regimul de executare stabilit de către
comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.

În concluzie, activitatea de primire a persoanelor private de libertate în locurile de deţinere

poate fi definită ca reprezentând ansamblul acţiunilor întreprinse de către sectoarele de
activitate de specialitate din locurile de deţinere, în scopul aducerii la îndeplinire a ultimei
faze a procesului penal, faza de executare, prin intermediul unor mijloace menite să
asigure legalitatea deţinerii şi aplicarea judicioasă a normelor şi dispoziţiilor legale
referitoare la executarea sancţiunilor privative de libertate.