ROMANIA TARA

MEA
NEACSU FILARETA GEORGIANA

Clasa a 6 a G
Scoala Gimneazilala Nr.24
 1.Informatii generale-Etimologie
 România se învecinează cu cinci state, cel de-al şaselea vecin fiind Marea Neagră. La NE şi E are
graniţă cu Republica Moldova (681,3 km), la N şi E cu Ucraina (649,4 km), la SE cu Marea Neagră
(193,5 km), la S cu Bulgaria (631,3 km), la SV cu Serbia (546,4 km) şi la V cu Ungaria (448,0 km).

 Conform articolului 3 din Constituţie, teritoriul României
are o organizare administrativă pe comune, oraşe şi judeţe.
 Comuna, unitatea elementară de organizare administrativă,
este formată dintr-unul sau mai multe sate şi este condusă
de un consiliu local şi un primar ales. România are 2.685 de
comune însumând 13.285 de sate, respectiv cu o medie de
cinci sate pe comună.
 Oraşul este unitatea administrativă condusă de un consiliu
local şi un primar ales. Oraşele mai importante pot fi
declarate municipii. România are 263 de oraşe, dintre care
82 sunt municipii.
 Judeţul este unitatea administrativă condusă de un consiliu
judeţean şi un prefect. Consiliul judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor comunale şi orăşeneşti,
având ca scop concentrarea interesului asupra serviciilor
publice de importanţă la nivel judeţean. Guvernul numeşte
un prefect în fiecare judeţ pentru a fi reprezentantul său
local. România are 41 de judeţe plus municipiul-capitală
Bucureşti, care are un statut similar cu acela de judeţ. Un
judeţ are, în medie, o suprafaţă de 5.800 km2 şi o populaţie
de 500.000 de locuitori.
 2.Relieful
 Relieful României se caracterizează printr-o mare diversitate și complexitate. Din întreaga suprafață a României, 28% este
ocupată de munți (peste 800 m altitudine), 42% de dealuri și podișuri (200–800 m altitudine) și 30% de câmpii (sub 200 m
altitudine).

 Relieful este axat pe arcul Carpaților. În centrul teritoriului se află Podișul Transilvaniei, înconjurat de lanțurile muntoase ale
Carpaților Orientali, Meridionali și Occidentali, la exteriorul cărora se întind, ca o treaptă mai joasă, podișuri și câmpii, către
care trecerea se face prin intermediul dealurilor subcarpatice.

 Diversitatea tipurilor genetice de relief este caracteristică și spațiului românesc. Relieful structural este pus în evidență de
abrupturi și denivelări în Carpați și Podișul Dobrogei de Nord. De asemenea, horstul dobrogean s-a constituit pe resturi
hercinice în condițiile eroziunii diferențiale a peneplenei. Relieful petrografic este dezvoltat pe roci cristaline în Carpați și
Podișul Dobrogei. Relieful dezvoltat pe roci solubile reprezintă peste 20 % din teritoriul țării, mai relevant fiind relieful
carstic din aria carpatică. Tot în Carpați este specific și relieful dezvoltat pe gresii și conglomerate, în ariile de orogen, alături
de care evoluează relieful vulcanic și cel grefat pe roci metamorfice. Pe spațiile mai joase se afla relieful dezvoltat pe argile,
marne, nisipuri și depozite leossoide. Relieful glaciar este bine reprezentat în părțile înalte ale Carpaților Meridionali și în
Munții Rodnei, prin circuri glaciare, în timp ce relieful periglaciar este distribuit, în mod variat, pe întreg teritoriul țării. De
asemenea, relieful fluviatil și cel litoral au o reprezentare specifică pe teritoriul României.
3.Fauna si Flora
4.Religie
5.Educatie