UNIVERSITATEA TOMIS CONSTANȚA

FACULTATEA DE STUDII ECONOMICE ŞI ADMINISTRATIVE

SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR

CARACTERIZAREA GEOGRAFICO-ECONOMICĂ A
BULGARIEI

Profesor,

Student,

2018
 CUPRINS

CAPITOLUL I
CARACTERIZAREA GEOGRAFICĂ A BULGARIEI

CAPITOLUL II
CARACTERIZAREA ECONOMICĂ A BULGARIEI

CAPITOLUL III
CARACTERIZAREA GEOPOLTICĂ A BULGARIEI, LEGATURA ÎNTRE
GEOGRAFIA, POLITICĂ ȘI ECONOMIA ȚĂRII.

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I
CARACTERIZAREA GEOGRAFICA A BULGARIEI
 Situată în Europa de Sud-Est, se învecinează cu România la nord, Serbia și
Macedonia la vest, Grecia și Turcia la sud, iar la est are ieșire la Marea Neagră. Cu
un teritoriu de 110.994 kmp, Bulgaria este a 14-a țară ca mărime din Europa.
Frontierele terestre au o lungime totală de 1.808 km, iar coasta Mării Negre are o
lungime de 354 km.
Capitala Bulgariei este Sofia ,oraș situat în partea central-vestică a țării, în
depresiunea omonima, la poalele muntelui Vitosa. Pe locul unei vechi așezări a
tribului trac al serdilor, ia ființă în sec.I [Link]. un oraș roman, ridicat sub Traian
(98-117)l a rangul de colonie (Colonia Ulpia Serdica). În orașul reconstruit de
împăratul Iustinian este înălțată, între 532 și 537, bazilica Sf. Sofia, de la care
Sofia adopta, în sec.14, actuala denumire. În 809 Sofia intra în componența
primului tratat bulgar. Cucerit de turci în 1382, orașul devine centrul administrativ
al provinciei Rumelia. În 1879 este proclamat capitală a Bulgariei.
RELIEF Cele mai notabile unități de relief
sunt Câmpia Dunării, Munții Balcani,
Câmpia Traciei și Munții Rodopi.
Extremitatea sudică a Câmpiei Dunării
este ușor înclinată până la poalele
dealurilor sub-balcanice, în vreme ce
Dunărea formează mare parte din
frontiera cu România. Câmpia Traciei
este aproximativ triunghiulară, începând
la sud-est de Sofia și lărgindu-se până la
coasta Mării Negre. Munții Balcani sunt
dispuși într-un lanț de la est la vest prin
centrul țării. Sud-vestul muntos are două masive muntoase - Rila și Pirin, care
mărginesc Munții Rodopi către est, munți mai mici, dar mai întinși. În Bulgaria se
află cel mai înalt punct din peninsula Balcanică, Musala, la 2.925 m.
Câmpiile ocupă circa o treime din suprafață, în vreme ce dealurile și
podișurile ocupă 41%. Țara are o rețea densă de circa 540 de râuri, dintre care
multe sunt relativ scurte și cu debite reduse. Cel mai lung râu aflat în întregime pe
teritoriul bulgar, Iskărul, are o lungime de 368 km.
Câmpiile ocupă circa o treime din suprafață, în vreme ce dealurile și
podișurile ocupă 41%. Țara are o rețea densă de circa 540 de râuri, dintre care
multe sunt relativ scurte și cu debite reduse. Cel mai lung râu aflat în întregime pe
teritoriul bulgar, Iskărul, are o lungime de 368 km.
CLIMA
Munții Stara Planina constituie o bariera ce împarte Bulgaria în doua
zone climatice: una temperat-continentală, moderată, în N, și alta
mediteraneeana în câmpiile de S. Temperatura medie anuală este de 10,5' C(10' C
in N si 14' C în S),precipitațiile medii anuale însumează 698 mm(450-850 mm în
poza de dealuri și câmpii, mai reduse,450-550 mm, în cele doua câmpii si 850-1200
mm in munți).
HIDROGRAFIA
Râurile aparțin bazinului Marii Negre(Dunărea 470 km pe granița cu
Romania și afluenții săi Iskar 368 km, Osam 314 km, Lom și celui al Marii Egee:
Struma (290 km) Tundja (350 km),Marita (321 km) s.a.

POPULATIA
Populația este formata din: bulgari 79,8%; turci 9,6%; țigani 5,4% ;
macedoneni 2,5%; romani, aromâni s.a.(2000).Valori mari ale densității populației
se întâlnesc în depr. Sofiei, pe valea Marieti (peste 130 loc./km2), în zona
piemontană dunăreana și în Varna (peste 120 loc./km2).Valori sub media de țară
se înregistrează în N-E și S-E(c 60 loc./km2) și în regiunea montană din S (sub 50
loc./km2). Din cei 300 000 turci expulzați în 1989, peste 80 000 au revenit în anul
următor. Culte: ortodoxism 83,5%, islamism 13%, catolicism 1,5%, mozaism 0,8%,
Protestantism s.a.
Limba oficială este bulgară, vorbită de 85% din populație. Face parte din
familia indo-europeană, ramura slava, grupul meridional. A dezvoltat trăsături
gramaticale comune cu limbile balcanice și cu romana. A împrumutat din romana
cuvinte ca: brânza, bucata, cumnat, furca, gheata, masa, oare pantof, scurteica,
urda, vitreg inclusiv termini de cultura ca abonament, broșura, clasa, vot. Se scrie
cu alfabetul chirilic, atestat in inscripții funerare din sec X si in manuscrise din sec
XI si care a înlocuit complet in sec. XII alfabetul glagolitic . Primul sistem
ortografic oficial s-a aprobat in 1899.
În Bulgaria sunt și vorbitori de: albaneza, aromâna, armeana, ceha,
găgăuza, greaca, spaniola, kalmâcă, macedoneana, romani, romana, rusa, sârbo-
croata, tătară, turca (9%).
Bulgaria este un stat unitar. Din anii 1880, de când țara a căpătat
autonomie, numărul unităților administrativ-teritoriale a variat de la șapte la 26.
Între 1987 și 1999 structura administrativă a fost alcătuită din nouă regiuni
(oblasti, singular oblast). Noua organizare administrativă a fost adoptată în paralel
cu descentralizarea economiei. Ea include 27 de regiuni și o regiune metropolitană
a capitalei (Sofia-capitala). Toate aceste regiuni își iau numele de la capitala lor.
Regiunile sunt împărțite mai departe în 264 comune (obștine).
Comunele sunt conduse de primari, aleși pe patru ani și de consilii locale
alese prin vot direct. Bulgaria este un stat deosebit de centralizat, în care Consiliul
de Miniștri numește direct guvernatorii regiunilor și în care toate regiunile și
comunele sunt puternic dependente de finanțarea de la centru.
 ISTORIA:
Primului Imperiu Bulgar a fost format printr-un tratat de pace in anul 681 cu
Bizanțul si prin stabilirea capitalei la Pliska. In 864 a fost acceptat creștinismul
ortodox estic de către bulgari. Sub conducerea lui Boris I s-a adaptat alfabetul
Chirilic de la cel Glagolitic inventat de călugării Sf. Cyril si Methodius. Simeon I,
fiul lui Boris I, a transformat Bulgaria într-o tara bogata , cu o cultura slavona
creștină unica.
Ivan Asen II și-a extins dominația peste Albania, Tracia, Epirus și Macedonia
în 1218-1241. În aceasta perioadă Bulgaria a remarcat o creștere culturală, cu
realizări importante. Tarnovo, capitala celui de-al Doilea Imperiu Bulgar, a fost
cucerita în 1393 de către turci.
Din cauza otomanilor, bulgarii plăteau mai multe taxe decât musulmanii,
turnurile bisericilor nu trebuiau sa fie mai înalte decât moscheile, nu aveau voie sa
poarte arme. În 1876 a avut loc cea mai bine organizata răscoala care însă a fost
învinsa de Imperiul Otoman.
În anii 1912 și 1913 au avut loc Războaiele Balcanice în care a intrat și
Bulgaria care a avut ca aliați pe Grecia, Serbia și Muntenegru împotriva Imperiului
Otoman. Primul război Balcanic a fost un succes pentru aceste țări însă al doilea
război a îndemnat Bulgaria împotriva Greciei, Serbiei, României și Turciei și a
suferit pierderi considerabile. În 1918, în timpul Primului Război Mondial, Bulgaria
a pierdut și Ținuturile Vestice , Tracia Vestica și Dobrogea Sudica. În 1918,
Ferdinand a redat Dobrogea românilor, a cedat coasta mării Egee Greciei și a
recunoscut existența Iugoslaviei.
În al doilea război mondial, Bulgaria, cu acordul Germaniei naziste a ocupat
teritorii din Grecia și Iugoslavia. În 1944 aceasta a fost invadată de Uniunea
Sovietica fapt ce i-a determinat pe bulgari să instaureze statul comunist. În 1946
Bulgaria (aliata URSS-ului) a devenit republica populara dar în 1989 s-a încheiat,
iar URSS-ul s-a destrămat în același an. În 1991 țara a ales un Președinte și un Prim
Ministru responsabil.
După cel de-al Doilea Război Mondial, Bulgaria a intrat în sfera de influență
a URSS-ului, devenind Republica Populara în 1946 și unul dintre cei mai credincioși
aliați ai URSS-ului. În anii 70', a început normalizarea relațiilor cu Grecia, iar în
anii 90', relațiile cu Turcia. Republica Populara s-a sfârșit in 1989, când mai multe
regimuri comuniste din estul Europei au decăzut. Liderul comunist Todor Jivkov a
fost înlăturat de la putere in data de 10 noiembrie 1989.
Republica Populara Bulgaria a existat intre 1946 si 1989, perioada in care in
Bulgaria a fost la putere un singur partid: Partidul Comunist Bulgar. Acesta s-a
transformat în 1990 în Partidul Socialist Bulgar și participă la viața parlamentară
democratică și la coaliții guvernamentale. În timpul Războiului Rece Bulgaria a fost
un stat satelit al Uniunii Sovietice.
 CAPITOLUL II
CARACTERIZAREA ECONOMICA A BULGARIEI

Bulgaria, situata în sud-estul Europei, face parte din grupa țărilor fost
comuniste, alături de multe altele precum: Cehia, Polonia, Ungaria, Slovenia,
Slovacia, Croația și România, țari ce după 1990 au cunoscut și cunosc o perioada de
tranziție economică.
Un factor important în economia Bulgariei în ultimele decenii, l-a avut și
sistemul politic ce-a suferit schimbări majore de-a lungul timpului.
Începând cu anul 1944 când comuniștii au preluat puterea si pana in anul
1989 Bulgaria a fost condusa exclusiv de Partidul Comunist.
Pe 10 noiembrie 1989 liderul partidului Todor Zhivkov este înlăturat,
imediat fiind adoptata o noua constituție.
A fost lansat un program de austeritate economica in mai 1996, care a
provocat nemulțumiri si greve in rândul populației in ianuarie 1997, datorita
șomajului si a creșterii inflației .
Economia Bulgariei s-a contractat dramatic după 1989 prin pierderea pieței
sovietice, de care economia bulgara era strâns legata. Nivelul de trai a scăzut cu
40%, dar se așteaptă sa atingă nivele pre-1990 pana la finalul lui 2003.
In plus, sancțiunile ONU împotriva Iugoslaviei si Irakului au continuat sa duca
in declin economia bulgara. Primele semne de revenire au apărut in 1994, când
PIB-ul a crescut si inflația a scăzut. In 1996, totuși, economia s-a prăbușit datorita
reformelor economice sărace si un sistem bancar instabil. Din 1997 tara s-a aflat
pe traiectoria revenirii, prin creșterea PIB-ului la o rata de 4-5%, creșterea FDI,
stabilitatea macroeconomica si aderarea la UE stabilita pentru 2007.
Guvernul curent, ales in 2001, a pledat pentru menținerea obiectivelor
economice adoptate de predecesorul sau in 1997. In ciuda faptului ca prognozele
economice pentru 2002 si 2003 au prezis creștere continua in economia bulgara,
guvernul încă are de a face cu o rata a șomajului mare si standarde scăzute de
viața. Bulgaria, ca si Romania a aderat la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007.
Bulgaria își acoperă pana la 98% din necesarul de gaze naturale din
importurile rusești.
Sub regimul comunist, Bulgaria exporta arme in valoare de 700-800 milioane
de USD pe an. Sectorul producției de arme avea atunci 115.000 angajați, fata de
20.000 in prezent (mai 2008).
Bulgaria a exportat in 2007 arme si echipamente militare in valoare de 180
milioane de Euro, iar in 2006 in valoare de 173 milioane Euro.
 INDUSTRIA
Industria Bulgariei a ajuns din cauza crizei economice la nivelul anului 1985,
potrivit unui studiu făcut de Asociația Industriei Bulgare in colaborare cu Friedrich
Ebert Foundation. In 2008, sectorul industrial al Bulgariei a obținut cele mai bune
cifre după 1988. In doar un an, criza economica mondiala a adus-o cu 24 de ani in
urma. In ultimii 11 ani, fondurile salariilor in sectorul industrial au crescut in
termeni reali cu 14,6%, cifra considerata de analiștii locali ca fiind destul de mica.
In același timp, in 2008, productivitatea a fost de patru ori mai mare decât in
urma cu 10 ani, in vreme ce creșterea nominala a salariilor a fost de doar 2,5 ori.
Analiza contrazice astfel afirmațiile fostului guvern condus de Serghei Stanisev,
conform cărora creșterea salariilor a fost mai mare decât cea a productivității.
In Bulgaria industria s-a dezvoltat considerabil si a contribuit cu mai mult de
jumătate la produsul național brut. Tutunul si țigaretele alcătuiesc jumătate din
exporturile din domeniul agricol. Construcțiile, prelucrarea bumbacului si industria
chimica sunt ramuri importante ale industriei. Sofia si Pernik sunt principalele
centre ale industriei grele, pe când in Burgas sunt produse bunuri metalice si
produse petrochimice. S-a dezvoltat si industria electronica iar sectorul chimic
produce o gama larga de produse, acestea includ îngrășăminte, parfumuri,
cosmetice, vopsele si materiale plastice. O importanta mare o au si culturile
industriale, ca cele de floarea-soarelui si de sfecla de zahar.
Bulgaria are o producție de 34 de milioane de tone de lignit, provenita in
principal din Pernik si Stara Zagora. Cărbunele brun din apropierea Pernikului este
folosit in industria prelucrătoare de fier, iar lignitul din mine este folosit la
Dimitrovgrad. 40% din energie provine din cea nucleara, iar restul din stațiile de
energie termica si din hidroelectricitate. In munții Rodop se exploatează minereuri
de plumb, zinc si cupru. In Stara-Pianina, la nord de Sofia, se găsesc filoane bogate
in minereuri de fier si metale neferoase.
Zăcămintele locale de fier, cupru, cărbune și plumb sunt vitale pentru
sectorul producător intern. Între principalele industrii se numără extracția
metalelor și mineralelor, industria chimică, de mașini industriale și componente de
vehicule, rafinarea petrolului și producția de oțel. Mineritul și industriile asociate
dețin 120.000 de angajați și produc circa 5% din PIB. Țara este al patrulea
producător de aur din Europa și al șaselea producător de cărbune. Aproape toate
produsele de export ale Bulgariei sunt produse industriale, cum ar fi produsele din
petrol ($2,24 miliarde), cupru ($1,59 miliarde), medicamente ($493 milioane) și
echipament militar ($358 milioane).
AGRICULTURA
Agricultura bulgara rămâne un exemplu perfect si instructiv al validității
conceptului de 'agricultura de subzistenta'. Conceptul nu are neapărat conotații
negative. O asemenea agricultura poate fi perfect funcțională într-o 'economie de
tranziție'.
 Odată cu integrarea in UE fermierii din Bulgaria, care sunt supuși unor
puternice presiuni si sunt împovărați de datorii, de costurile mari si de preturile
mici la produsele lor, devin tot mai protestatari in încercarea de a forța guvernul
sa vina in ajutorul acestui sector .
In prezent, producția lor reprezintă 5-6% din PIB, cu peste un sfert mai puțin
de cat era pana in anii '90.
Alte sectoare, precum cel al legumelor si fructelor, suferă de asemenea.
Analiștii spun ca partea agriculturii la PIB se va reduce la 2-3% in anii următori din
cauza eficientei scăzute si a lipsei investițiilor.
Aproximativ 50% din populația Bulgariei își câștiga venitul din agricultura.
Marea majoritate a terenului arabil este cultivat cu cereale, grâu, porumb, orz,
secara, ovăz si orez. 37% din terenul arabil este folosit pentru a cultiva iar 18%
pentru pășunat. Pe o suprafața de peste 100.000 ha se întind podgorii de vita de
vie ce produc vin din soiuri clasice de struguri. Merlot-ul si Cabernet Sauvignon-
unul sunt unele dintre cele mai importante si mai cunoscute produse exponate de
Bulgaria. Regiunea cea mai productiva este Câmpia Traciei, unde solurile sunt
folosite atât pentru grâu si mălai, cat si pentru culturi industriale, precum cele de
bumbac, de tutun si de floarea-soarelui. Kazanlak este centrul culturii de
trandafiri. Petalele sunt folosite pentru prepararea uleiurilor eterice din parfumuri
de trandafiri, iar 80% din uleiul de trandafir produs in lume îl furnizează Bulgaria.
Pădurile acoperă 35% din suprafața tarii.
În ultimii ani, Bulgaria a devenit o destinație turistică atractivă, având unele
dintre cele mai ieftine stațiuni din Europa și unele din ultimele plaje neacaparate
de industria turistică. Peste 40% dintre cei 9.000.000 de turiști care vizitează țara
anual sunt greci, români și germani. Între principalele destinații turistice se
numără capitala Sofia, orașul medieval Veliko Tărnovo, stațiunile de pe litoral
Nisipurile de Aur și Sunny Beach, precum și stațiunile montane Bansko, Pamporovo
și Boroveț.
TRANSPORT
Poziționarea geografica reprezintă un element avantajos pentru industria de
transport a Bulgariei. Poziția sa ii permite legături vitale cu Europa de Vest, Rusia,
Asia Mica, Marea Adriatica, Marea Egee si Marea Neagra, printr-o rețea de
autostrăzi internaționale care acoperă întreaga tara. Din cei 4586 km de cale
ferata 2050 km sunt electrificați, iar rețeaua de drumuri însumează 36.908 km.
Burgas si Varna sunt principalele porturi pentru navele transoceanice. In Bulgaria
sunt cinci aeroporturi internaționale, cel mai important fiind cel din orașul
dunărean Ruse.
 CAPITOLUL III
CARACTERIZAREA GEOPOLTICĂ A BULGARIEI, LEGATURA ÎNTRE
GEOGRAFIA, POLITICĂ ȘI ECONOMIA ȚĂRII.

Derivată din geografie, geopolitica s-a născut din necesități utilitare,

extinzându-și treptat sfera de cunoaștere asupra întregului Pământ. Prin
extinderea comerțului internațional și deschiderea de noi piețe comerciale, la
începutul epocii moderne geografia a devenit un element esențial în procesul de
cunoaștere a lumii, pentru ca, mai târziu, să devină chiar un argument
indispensabil rezolvării conflictelor militare.
Ramura a politicii, geopolitica studiază așezarea, forma și teritoriul statului.
Potrivit lui Rudolf Kjellen, care este fondatorul disciplinei, geopolitica este
,,știința care se ocupă de studiul organizării politice în teritoriu și de studiul
mediului politic al poporului” . O definiție asemănătoare este dată de către Simion
Costea. Acesta definește geopolitica ca fiind ,,știința care studiază relația dintre
politică și spațiul teritorial, modul în care politica internă și externă a statelor
sunt influențate de factorii spațiali. Geopolitica este știință interdisciplinară
situată la intersecția dintre istorie, geografie și științele politice” . Pe de altă
parte geopolitica este văzută ca o ,, metodă de cercetare, o cale spre cunoaștere”
. În opinia lui Dragoș Frăsineanu, geopolitica este ,,o disciplină științifică
aparținând științelor social-politice, care asigura prin intermediul factorului
geografic legătura cu științele pământului, în special cu geografia” .
Prin analiza geopolitică sunt surprinse schimbările în timp a raporturilor
dintre state. ,,Exploatarea atentă a situației geopolitice pe plan global sau
regional permite să delimiteze adversari actuali sau potențiali, sa descifreze
alternative de acțiuni disponibile pentru a-și afirma prezenta și interesele în viața
internațională” . Punctul de plecare în analiza geopolitică îl reprezintă locul
ocupat de către un stat în configurația de ansamblu regională sau globală. Poziția
geopolitică constituie mai mult decât localizarea geografică. Aceasta este
,,rezultatul interacțiunii unor raporturi politice, economice, militare cu statele
mai apropiate sau mai îndepărtate, raporturi facilitate sau îngreunate de situarea
geografică și de premisele oferite de localizarea unui stat într-un anumit punct de
pe suprafața globului” .
Bulgaria este țara care a avut o șansă mare de a reuși dezvoltarea
accelerată, în 1880, când a propus României o unire într-un singur stat. Ar fi putut
fi un pol de stabilitate în zona sud-est europeană, dar marile puteri ale estului
Europei nu au acceptat acest lucru. Ar fi fost o linie de siguranță pentru fluviul ce
ne separă, iar o bună parte din sângele care a curs pentru apărarea minorității
românești din Bulgaria nu ar fi fost ținta comitagiilor sau a altor structuri agresive
bulgare care lucrează intens la deznaționalizarea celor ce vorbesc altă limbă pe
teritoriul vecinului sudic. De asemenea, ar fi fost un bun exemplu de imitat pentru
ceilalți slavi sudici, iar o mare Româno-Bulgarie lângă o mare Iugoslavei ar fi
stabilizat aproape tot continentul. Proiectul a căzut, iar evoluția statului bulgar a
fost cu totul alta.
Din multe motive – dintre care efectele ocupației de secole a teritoriului de
către turci este cel mai important – statul bulgar nu a putut performa prea mult,
deoarece ar fi fost necesare investiții uriașe pentru dezvoltarea industrială, ceea
ce Sofia nu a avut. Concret, teritoriul tarii sudice este unul propice agriculturii,
dar startul spre industrializare a avut loc târziu, după 1890, pierzându-se astfel
decenii care nu au mai putut fi recuperate.
Odată cu integrarea in Uniunea Europeană Bulgaria se angajează să
contribuie la formarea unei lumi globale mai sigure, prin răspândirea democrației,
a statului de drept, menținerea păcii și securității propriilor cetățeni.
Bulgaria este un stat situat într-o zona geopolitică și geostrategică critică
,,în care se suprapun și se lovesc interesele politice și militare ale mai multor
puteri, unele apropiate, altele aflate la mare distanță. Sferele de influență ale
marilor puteri nu sunt întotdeauna exact delimitate” . In istorie sunt menționate și
situații mai complexe, când în această zonă geopolitică se întrepătrund interesele
mai multor puteri, iar acest lucru nu se realizează întotdeauna printr-o modalitate
pașnică.
POLITICA
Președintele Bulgariei, care este șeful de stat si comandantul șef al armatei,
este ales pentru un termen de cinci ani. Rolurile principale ale Președintelui sunt
organizarea datelor pentru alegeri si plebiscite, reprezentarea Bulgariei pe plan
internațional si semnarea tratatelor internaționale. Este de asemenea șeful
Consiliului Consultativ pentru Securitate Națională. Președintele are dreptul sa
blocheze legislația prin trimiterea legii înapoi la Parlament, deși daca o lege este
votata a doua oara cu o majoritatea simpla, nu are drept de veto.
Președinte – Rumen Radev (Румен Георгиев Радев), mandat cu o durată de
5 ani, început la 22 ianuarie 2017 (ales 13 noiembrie 2016).
Bulgaria are un parlament unicameral, format din Adunarea Națională, sau
Narodno Sabranie. Adunarea Națională are 240 de membrii aleși pentru termeni de
patru ani. Partidele politice trebuie sa primească minimum 4% din votul total
național pentru a fi reprezentate in Parlament. Adunarea Națională este
responsabila pentru formarea legilor, aprobarea bugetului de stat, organizarea
datelor pentru alegerile prezidențiale, selecția primului ministru, declarații de
război, trimiterea trupelor in angajamente internaționale si ratificarea tratatelor
internaționale.
Partidul Socialist Bulgar (BSP) a câștigat primele alegeri legislative post-
comuniste, in 1990, cu a majoritate mica. Guvernul BSP format in 1990 a fost
dizolvat din cauza unei greve generale in același an, si a fost înlocuit de un guvern
tranzițional de coaliție. Intre timp, Jelyu Jelev, care a fost împotriva
comunismului, a fost ales Președinte de Adunarea Națională in 1990 si a câștigat in
1992 primele alegeri prezidențiale directe. Jelev a fost președinte pana la
începutul anului 1997. Primele alegeri legislative democratice au luat loc in
noiembrie 1991, aceste alegeri fiind câștigate de o coaliție, formata de Uniunea
Forțelor Democratice (SDS) si Mișcarea pentru Drepturi si Libertate (DPS). Coaliția
a colapsat in 1992 si a fost înlocuita de a gruparea tehnocrata formata in
majoritate de membri ai DPS-ului. Aceasta coaliție a fost in guvern pana in
decembrie 1994, când a intrat in guvern pentru prima data după era comunista,
Partidul Socialist Bulgar, sau BSP. BSP-ul a rămas in guvern pana in februarie 1997,
când populația a cerut alegeri noi, fiind ca nu erau mulțumiți de guvernarea BSP,
acuzata de corupție si de prea înceata rata de reforme. Alegeri in aprilie 1997 a
adus la putere un guvern a Uniunii Forțelor Democratice. In 2001, fostul rege a
Bulgariei, Simeon Saxe-Coburg-Gotha, a devenit primul ministru.
Consiliul Miniștrilor este principalul organ politic a aripii executive. Consiliul
este decis si format de partidul majoritar in parlament, daca exista. Daca nici un
partid nu are majoritate, atunci Consiliul este format de cel mai mare partid, aliat
cu alte partide, într-o coaliție care este obligata sa aibă majoritate parlamentara.
Primul ministru este șeful Consiliului, care are responsabilitatea de a implementa
politica statului, administra bugetul de stat si de a menține justiție si ordine in
tara. Consiliul Miniștrilor poate sa fie dizolvat daca Adunarea Națională votează
pentru demiterea Consiliului sau a primului ministru.
Sistemul judiciar a Bulgariei este independent si este administrat de Consiliu
Suprem Judiciar. Elementele principale a sistemul judiciar sunt: Curtea Suprema
de Administrație si Curtea Suprema de Casație, care prevede aplicarea tuturor
legilor de curți inferioare si judeca legalitatea actelor de guvern. Exista si o Curte
Constituționala, care interpretează Constituția Bulgariei si judeca
constituționalitatea legilor si a tratatelor.
Bulgaria este considerata o tara democratica si libera de organizațiile
internaționale a drepturilor omului. In raportul sau pentru 2005, Freedom House a
acordat Bulgariei nivelul 1 pentru drepturi politice si 2 pentru drepturi civile, pe o
scara de la 1 la 7, unde 1 este cel mai liber nivel si 7 cel mai puțin liber.
 CONCLUZII

Bulgaria a devenit membru al Națiunilor Unite în 1955 și din 1966 a fost

membru nepermanent al Consiliului de Securitate de trei ori, cel mai recent în
2002–2003. Bulgaria a fost printre țările fondatoare ale OSCE în 1975. A aderat la
NATO la 29 martie 2004, a semnat tratatul de aderare la Uniunea Europeană la 25
aprilie 2005, și a devenit membru al Uniunii la 1 ianuarie 2007.

Integrarea euro-atlantică a devenit o prioritate pentru Bulgaria după

căderea comunismului, deși conducerea comunistă dorea și ea părăsirea Pactului
de la Varșovia și aderarea la Comunitățile Europene încă din 1987. Relațiile
Bulgariei cu vecinii sunt în general bune, după 1990. Țara joacă un rol important în
promovarea securității regionale. Bulgaria are în funcțiune o colaborare economică
și diplomatică tripartită cu România și Grecia, menține relații strânse cu ceilalți
membri ai UE, cu Statele Unite și Rusia, și continuă să amelioreze relațiile
tradiționale cu China și Vietnam.

Apărarea țării este responsabilitatea armatei formate în întregime din

voluntari, formată din forțele terestre, marina și forțele aeriene. Forțele terestre
sunt formate din două brigăzi mecanizate și opt batalioane și regimente
independente; forța aeriană operează cu 106 avioane și sisteme de apărare
antiaeriană în șase baze aeriene, iar marina deține diverse nave, elicoptere și
măsuri pentru paza coastei.

Bulgaria este pe locul 28 după indicele libertății economice în lume, are

cele mai scăzute impozite pe venit pentru persoane și pentru firme din Uniunea
Europeană, și a doua cea mai mică datorie publică din statele-membre, cu 16,3%
din PIB în 2011.

Economia bulgară a înregistrat o creștere anuală de 3,9% în trimestrul al

treilea, ceea ce o plasează printre primele cinci cele mai dinamice economii din
UE, și se așteaptă ca pe ansamblul anului 2017 să înregistreze un avans de 4% care
se va menține până în 2020. În plus, Guvernul de la Sofia și-a propus să încheie
anul cu un buget echilibrat pentru ca în 2018 să înregistreze un mic deficit fiscal.
BBIBLIOGRAFIE:

1. Frăsineanu, Dragoș, Geopolitica, Editura Fundației România de mâine,

București, 2007;
2. [Link] ;
3. [Link]