GRECIA

(ÎN GREACĂ ΕΛΛΆΔΑ)

Marcu Elena| Parmena Olimid| Introducerea în geopolitică

 CUPRINS:

Etimologia

Istoria

Geografia și Clima

Politica

Economia

Demografie

Cultura
 Etimologia
Numele poporului şi al ţării diferă faţă de cele utilizate în alte limbi, locuri sau culturi. Deşi grecii îşi denumesc
ţara Hellas sau Ellada şi numele oficial este Republica Elenă, în română ea este denumită Grecia, termen latin utilizat de
către ROMÂNI (în scrierea Graecia), ceea ce înseamnă literal „ţara grecilor”, şi care derivă el însuşi de la numele
grecesc Γραικός Şi în română se utilizează uneori şi termenul de Elada.
 Istorie...
Independență de la  Imperiul Otoman

Declarată:
1 ianuarie 1822,
la Prima Adunare
Națională

Recunoscută:
3 februarie 1830,
în Protocolul de la
Londra

Constituția actuală:
11 iunie 1975,
A treia Republica
Elenă

Aderare la UE:
1 ianuarie 1981
 Geografia
Suprafaţă  
 - totală 131.990 km²
(locul 96)
Apă (%) 0.8669
Cel mai înalt punct Muntele Olimp
(2.918 m) 
Cel mai jos punct Marea
Mediterană (0 m) 
Cel mai mare oraş Atena
Vecini Albania
Bulgaria
Macedonia
Turcia
Fus orar EET (UTC+2)
Ora de vară EEST (UTC+3)
 Clima
Clima Greciei este în principal mediteraneană cu
ierni blânde şi umede şi cu veri uscate şi
călduroase. Acest tip de climă este prezent în toate
zonele de coastă, inclusiv în Atena, în Ciclade,
Dodocaneze, Creta şi Pelopones, în Insulele
Ionice şi în unele părţi din Grecia continentală
centrală. Munţii Pindului afectează puternic clima
din ţară, zonele de la vest de munţi fiind
considerabil mai umede în medie (din cauza
expunerii mai mari la vânturile de vest care aduc
umezeală) decât cele aflate la est de munţi (din
cauza unui efect de umbră pluviometrică).
Sistem politic:
Politica Republică
parlamentară
unitară
Preşedinte al
Greciei: Prokopis
Pavlopoulos 

Prim-ministru al
Greciei: Alexis Tsipras

Legislativ:
Guvernare Parlamentul
Elen
Capitala: Atena
Contele Ioannis Kapodistrias
 (1776–1831), primul şef al Prokopis Pavlopoulos, preşedintele   Alexis Tsipras, prim-
statului, guvernator al Greciei Republicii Elene ministrul Republicii Elene
independente şi fondator al
statului grec modern.
 Lege si justitie
Puterea judecătorească în Grecia este independentă de ramurile
executivă şi legislativă, şi cuprinde trei curţi supreme: Curtea de
Casaţie, Consiliul de Stat şi Curtea de Auditori. Sistemul judiciar este
format şi din instanţe civile, care judecă cauze civile şi penale, şi din
instanţe administrative, care judecă dispute între cetăţeni şi
autorităţile administrative greceşti.
Poliţia Elenă este forţa poliţienească naţională, o agenţie foarte mare,
cu responsabilităţi de la controlul traficului la antiterorism. Ea a fost
înfiinţată în forma actuală în 1984 ca urmare a comasării.
 Relatiile externe
Politica externă a Greciei se efectuează prin Ministerul
Afacerilor Externe, al cărui actual ministru este Nikos
Kotzias de la PASOK. Grecia a dezvoltat o politică regională
al cărui obiectiv este promovarea păcii şi stabilităţii în 
Balcani, în bazinul Mediteranei, şi în Orientul Mijlociu.
Ministerul identifică trei aspecte de importanţă deosebită
pentru statul grec: revendicările Turciei privind ceea ce
ministerul defineşte drept suveranitate grecească asupra 
Mării Egee şi a spaţiului său aerian; legitimitatea Republicii
Turce a Ciprului de Nord în insula Cipru şi disputa privind
denumirea Republicii Macedonia cu mica ţară din Balcani al
cărei nume este similar cu al celei mai mari regiuni din
Grecia ca suprafaţă.
Grecia este membră a mai multor organizaţii internaţionale,
inclusiv Consiliul Europei, Uniunea Europeană, Uniunea
Mediteranei şi Naţiunile Unite, al cărei membru fondator
este.
 Armata
Forţele Armate Elene sunt
supervizate de Statul Major
Naţional Elen de Apărare şi constă
din trei ramuri:
• Forţele Terestre Elene;
• Marina Elenă;
• Forţele Aeriene Elene.
Forţele Armate se îndreaptă însă către un
Autoritatea civilă pentru armata sistem de armată complet profesionistă,
greacă este  iar guvernul a promis reducerea, apoi
Ministerul Apărării Naţionale. Mai abolirea serviciului militar obligatoriu.
mult, Grecia întreţine  Bărbaţii greci cu vârste cuprinse între 18
Paza de Coastă Elenă pentru şi 60 de ani şi care trăiesc în zone
aplicarea legii pe mare şi pentru sensibile din punct de vedere strategic pot
operaţiuni de căutare şi salvare. fi obligaţi să efectueze, contra unei plăţi,
Grecia are serviciu militar obligatoriu un serviciu în Garda Naţională. Ca
pentru bărbaţi, în timp ce femeile pot membru NATO, armata greacă participă la
îndeplini stagiul militar în regim de exerciţii şi operaţiuni sub auspiciile
voluntariat. În 2009, serviciul militar alianţei.
în Grecia era de nouă luni pentru Grecia cheltuieşte peste 7 miliarde de
bărbaţii între 19 şi 45 de ani. dolari anual cu armata, sau 2,3% din PIB,
fiind clasată pe locul 24 în lume.
 Impartirea No. Regiune Reşedinţă
Arie
(km²)
Populaţie
PIB
(miliarde)

administrativa
(14) Muntele Athos Karyes 390 151 1,830 Format:NA

Arie PIB
No. Stat autonom Capitală Populaţie
De la programul Kallikratis, care a reformat organizarea (km²) (miliarde)

administrativ-teritorială a ţării începând cu 1 ianuarie 2011, 1 Attica Atena 3,808 1,470 3.812.330 €103.334
Grecia este împărţită în treisprezece regiuni împărţite mai
2 Grecia Centrală Lamia 15,549 6,004 546.870 €12.530
departe în 325 de comune. Cele 54 de foste prefecturi şi
administraţii la nivel de prefectură au fost păstrate în mare 3
Macedonia
Centrală
Salonic 18,811 7,263 1.874.590 €34.458
parte ca subunităţi ale regiunilor. Şapte administraţii
4 Creta Heraklion 8,259 3,189 621.340 €12.854
descentralizate grupează de la una la trei regiuni în
scopuri administrative. Există şi o regiune autonomă,  5
Macedonia de
Komotini 14,157 5,466 606,170 €9.054
Est şi Tracia
Muntele Athos (în greacă Agio Oros, „Muntele Sfânt”),
6 Epir Ioannina 9,203 3,553 336,650 €5.827
care se învecinează cu regiunea Macedonia Centrală.
7 Insulele Ionice Corfu 2,307 891 206,470 €4.464

8 Egeea de Nord Mytilene 3,836 1,481 197,810 €3.579

9 Pelopones Tripoli 15,490 5,981 581,980 €11.230

10 Egeea de Sud Ermoupoli 5,286 2,041 308,610 €7.816

11 Tesalia Larissa 14,037 5,420 730,730 €12.905

12 Grecia de Vest Patras 11,350 4,382 680,190 €12.122

Macedonia de
13 Kozani 9,451 3,649 282,120 €5.564
Vest
 Economia
Economia Greciei este a 34-a (în termeni nominali) şi a 42-a (în
termenii parităţii puterii de cumpărare) din lume, cu 299 sau
304 miliarde de dolari PIB, conform statisticilor Băncii Mondiale
 pe anul 2011. Grecia este, în plus, a 15-a economie între cele 28
de state membre ale Uniunii Europene. În termeni de venit pe cap
de locuitor, Grecia se clasează pe locul al 29-lea sau al 33-lea (în
funcţie de PIB nominal, respectiv în termenii PPC) din lume la
27.875 de dolari, respectiv 27.624 de dolari.
Grecia este o ţară dezvoltată cu standarde de viaţă ridicate.

PIB pe cap de locuitor în 2008 conform Eurostat

 Economia sa cuprinde sectorul servicii (85%) şi industria (12%), în timp
ce agricultura formează 3% din produsul naţional brut. Printre cele mai
importante sectoare economice se numără turismul(cu 14,9 milioane] de
turişti internaţionali în 2009, este a şaptea cea mai vizitată ţară a Uniunii
Europene şi a 16-a din lume de către Organizaţia Mondială a Turismului
); şi navigaţia comercială (cu 16,2% din capacitatea mondială totală,
marina comercială greacă fiind cea mai mare din lume), în timp ce ţara
este şi un considerabil producător agricol (incluzând culturile de peşte)
în cadrul uniunii.
Ulei de măsline grecesc

Cu o economie mai mare decât a tuturor celorlalte ţări balcanice

la un loc, Grecia este cea mai mare economie a Peninsulei
Balcanice, şi un important investitor regional. Grecia este al doilea
cel mai mare investitor străin în Albania, al treilea în Bulgaria, în
primii trei investitori străini în România şi Serbia şi cel mai
important partener comercial şi cel mai mare investitor străin în
Macedonia.

Stafide uscate la soare în Zakynthos

Vedere panoramică a unor părţi din oraşul Corfu, sit în patrimoniul mondial UNESCO, văzut de la Palaio Frourio.
Golful Garitsa este în stânga şi portul Corfu în partea superioară-dreaptă a imagini. Spianada se află în fundal.
 Băncile greceşti deschid o nouă filială în Balcani aproape
săptămânal. Compania greacă de telecomunicaţii OTE, parte a portofoliului
grupului german Deutsche Telekom a devenit un investitor puternic în fosta
Iugoslavie şi în alte ţări balcanice.
Economia greacă este clasificată ca avansată Grecia este membru fondator
al Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) şi al 
Organizaţiei pentru Cooperarea Economică în Marea Neagră (BSEC).

Centrul Științific și Muzeul Tehnic Salonic

În 1979 s-a semnat aderarea ţării la Comunităţile Europene şi la 

piaţa unică europeană procesul fiind terminat în 1982. În ianuarie 2001
Grecia a adoptat moneda unică Euro, înlocuind drahma grecească la un
curs de schimb de 340,75 drahme pentru un euro. Grecia este membră
a Fondului Monetar Internaţional şi al Organizaţiei Mondiale a
Comerţului, şi era în 2010 a 31-a ţară din lume după Indicele Globalizării
Sediul OTE din Atena KOF
 Organizația statistică oficială a
Greciei este Autoritatea Statistică
Elenă (ELSTAT), conform căreia
populația Greciei în 2011 era de
10.815.197 de
locuitori.Societatea grecească
este destul de omogenă, 94% din
populație fiind formată din etnici
greci vorbitori de limbă greacă.

ro s, c apitala Cicla delor

e in sula S y
Hermoupolis, p
Rata natalității în 2003 se ridica la 9,5 la mia de locuitori, semnificativ mai redusă decât cea de 14,5 la mia de
locuitori în 1981. În același timp, rata mortalității a crescut ușor de la 8,9 la mia de locuitori în 1981 la 9,6 în 2003.

Societatea greacă s-a schimbat rapid în ultimele decenii. Rata fertilității în scădere a dus la o creștere a vârstei
mediane, ceea ce coincide cu îmbătrânirea demografică a Europei în ansamblu.
 Migratia

Hartă ce evidențiază cele 50 de țări cu cele mai mari comunități ale diasporei grecești
 Religia

Mănăstirile Meteora din Tesalia

Mănăstirea Sfântul Ioan Teologul, Patmos
 Educatia
Educația obligatorie în
Grecia cuprinde școlile
primare și gimnaziul.
Grădinițele sunt populare
dar nu sunt obligatorii decât
de la 4 ani în sus. Copiii
încep școala primară la 6
ani și ea durează alți șase.
Gimnaziul începe la 12 ani
și durează trei ani.
Sistemul de învățământ
grecesc cuprinde și
grădinițe, școli primare și
gimnaziale speciale
pentru persoane cu nevoi
Academia Ionică din Corfu, prima speciale sau cu dificultăți
instituție academică a Greciei de învățare. Există și Academia din Atena este academia
moderne. gimnazii și licee națională a Greciei, și cea mai înaltă
specializate în domeniile instituție de cercetări din țară.
muzical, teologic și
sportiv.
 Cultura
Cultura
Cultura Greciei a evoluat în câteva mii de ani, începând cu Grecia miceniană și
continuând cel mai notabil cu Grecia Clasică, de-a lungul influenței Imperiului
Roman cu continuarea sa în Răsărit de către Imperiul Bizantin. Alte culturi și
popoare, cum ar fi statele latin și franc, Imperiul Otoman, Republica Venețiană,
Republica Genoveză și chiar Imperiul Britanic și-au lăsat amprenta asupra
culturii grecești moderne, deși istoricii creditează Războiul Grec de Independență
ca principal moment de revitalizare a Greciei și dată de naștere a unei entități
culturale moderne.
 Filosofia
Tradițiile filosofice occidentale au început în Grecia Antică în
secolul al VI-lea î.e.n. Primii filosofi sunt denumiți „presocratici”,
ceea ce arată că au fost înainte de Socrate, ale cărui contribuții
marchează un punct de cotitură în gândirea occidentală.

Statuia lui Socrate din fața Academiei Atenei

Odată cu Socrate a început o nouă perioadă filosofică.

Ca și sofiștii, el respingea întru totul speculațiile fizice
pe care le lansau predecesorii săi, și a pornit de la
gândurile și părerile oamenilor. Aspecte din filosofia lui
Socrate au fost unificate de Platon, care le-a combinat
cu numeroase principii stabilite de filosofi mai vechi,
dezvoltând acest sistem complet. Bustul lui Platon. „Cea mai sigură caracterizare a tradiției
filosofice europene este că ea constă dintr-un șir de note de
subsol pe lângă Platon.” (Alfred North Whitehead, 
Process and Reality, 1929).
 Bucătăria grecească este una cu
specific mediteranean, și în cadrul
ei, o tradiție culinară foarte
Bucataria
reprezentativă este cea cretană.
Bucătăria grecească folosește
ingrediente proaspete pe care le
integrează în diferite feluri de
mâncare tradiționale locale, cum ar
Tzatziki
fi musacaua, stifado, salata
grecească, fasolada (un fel de În toată Grecia, oamenii
iahnie fără carne), spanakopita mănâncă din vase mici,
Spanakopita denumite meze cu diverse
(plăcinte cu spanac) și frigărui
sosuri, cum ar fi tzatziki
 (denumite souvlaki). caracatiță la grătar și pești
mici, brânză feta, dolmades
(sarmale în foi de viță cu
umplutură din orez, coacăze și
muguri de brad), diverse
legume uscate, măsline și
brânză. uleiul de măsline se
adaugă la aproape orice fel de
mâncare.
Salată grecească Musacaua grecească
 Bibliografie

 Grecia Clasică – Anne-Marie Buttin, București, Editura BIC ALL, 2002, 2007
 Note din Grecia – Al. Rosetti, Editura pentru literatură, 1964
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia