AISBERGURILE ȘI

BANCHIZA DE GHEAȚĂ
Macota Ștefania
Roman Alexandra
CE ESTE UN AISBERG?
Termenul aisberg, iceberg sau ghețar plutitor (posibil din 
neerlandeză: ijsberg, sau din germană: Eisberg) desemnează
un bloc mare de gheață desprins din una din calotele polare
 glaciale ale Terrei, care navighează spre zonele calde ale
globului influențând clima zonelor învecinate și stingherind
navigația maritimă.
Masa de gheață a aisbergurilor este extrem de compactă,
durabilă și dură, putând provoca serioase daune, chiar
distrugerea unui vas. De aceea, aisbergurile sunt considerate
ca fiind extrem de periculoase pentru navigația maritimă.
URMĂRIREA
AISBERGURILOR
Primul om de știință capabil să explice corect formarea
aisbergurilor a fost rusul Mihail Lomonosov. În 
secolul XX, mai multe organizații științifice au fost
create în scopul studierii și urmăririi ghețarilor
plutitori. Aisbergurile sunt urmărite în întreaga lume
de către o organizație din Statele Unite ale Americii,
așa-numita National Ice Center (NIC), fondată în 1995
, care produce periodic analize și estimări ale gheții,
înghețului și poziționării aisbergurilor din Arctica, 
Antarctica, Marile Lacuri, și Golful Chesapeake.
Cea mai faimoasă scufundare din istoria
navigației este cea a pachebotului 
Titanic în noaptea de 14 spre 15 aprilie
1912, care s-a produs la aproximativ 2
ore și 40 de minute după impactul cu un
aisberg.

Aisbergul care a scufundat Titanic.

BANCHIZA
Banchiza este un strat plutitor de gheață care se formează în
regiunile oceanice polare. Are o grosime de aproximativ un
metru, când se reînnoiește anual și între 4-5 metri, când este
persistentă, cum este cazul banchizei din regiunea arctică cea
mai apropiată de Polul Nord. În cazuri excepționale, banchiza
poate ajunge la o grosime de 20 de metri. Foarte frecvent este
constituită din blocuri de gheață fracturate și care se sudează
din nou.
 FORMAREA BANCHIZEI
• Cauza principală a formării banchizei este înghețarea suprafeței marine, dar mai pot
contribui și precipitațiile sub formă de zăpadă care, în orice caz, sunt nesemnificative în
zonele polare datorită presiunii ridicate cauzate de vortexul polar. Apa mării îngheață
doar la suprafață pentru că cea din profunzime nu ajunge să se răcească suficient.
• Pentru ca solidificarea apei să se producă, temperatura trebuie să scadă până la -1,8 °C,
datorită scăderii crioscopice, care reprezintă diminuarea punctului de
fuziune/solidificare, caracteristică apei saline.
 Un spărgător de gheață navigând prin banchiză.
Banchiză în apropierea insulei
Baffin.
Sfârșit!