Paul Constantinescu

n. 30 iunie 1909, Ploiești – d. 20 decembrie 1963

Cine este?
 De ce este cunoscut?
Paul Constantinescu (n. 30 iunie 1909, Ploiești – d. 20
decembrie 1963, București) a fost un compozitor român de origine evreiască ,
membru corespondent (1963) al Academiei Române.Profesor la Conservatorul
de muzică "Ciprian Porumbescu" din București. Paul Constantinescu a fost un
talent artistic cu certe aptitudini și față de literatură (poezie), artă plastică (desen,
caricatură), cinematografie (operatorie). A manifestat o constantă preocupare față
de folclor și melosul bizantin, transformându-se dintr-un cercetător pasional într-
un creator de forme sonore novatoare, originale. Contrar generației anterioare ce
și-a făcut studiile peste hotare, Constantinescu s-a călit la flacăra unor pedagogi
de vocație din țară, reușind să-și apropie sursele de inspirație din solul natal,
chiar de la debutul creator.
 Studii

 Studiile muzicale le-a început la Ploiești în 1919, după care le-a

continuat la Conservatorul din București (1929-1933), având ca profesori
pe Mihail Jora (armonie, compoziție, contrapunct), Constantin
Brăiloiu (Istoria muzicii), Dimitrie Cuclin (estetica muzicală). Din 1933 și
până în 1935 și-a perfecționat studiile muzicale la Viena cu Franz
Schmidt, Joseph Marx (compoziția).
 A fost profesor de armonie, contrapunct și compoziție la
Academia de muzică religioasă, apoi la Școala de muzică
militară și la Conservatorul din București. Paul
Constantinescu a avut o activitate multilaterală în calitate de
violinist, dirijor, compozitor, profesor, 18 ani la rând fiind
profesor de armonie la Conservatorul din București. A
întreprins culegeri de folclor, a susținut prelegeri, conferințe,
emisiuni de radio și televiziune. A fost consilier pentru secția
de cinematografie în Ministerul Propagandei Naționale din
București și la Radiodifuziunea română.
 Principalele creatii

 Muzică de teatru liric

1. 1935 – O noapte furtunoasă, operă comică în 2 acte;
2. 1938 - Meșterul Manole, operă în 3 acte, pe un libret de Mircea Streinul;
3. 1939 – Nuntă în Carpați, poem coregrafic;
4. 1955 – Pană Lesnea Rusalim, operă.
 Muzică simfonică
1. 1930-1936 – Suita românească
2. 1937 – Simfonieta
3. 1944 - Simfonia I
4. 1946 – Variațiuni libere asupra unei melodii bizantine din secolul XIII,
pentru violoncel și orchestră
5. 1952 – Concert pentru pian și orchestră
6. 1955 – Concertul pentru orchestră de coarde
7. 1957 – Concert pentru vioară și orchestră
8. 1960 – Concert pentru harpă și orchestră
9. 1963 – Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră
10. 1963 - Simfonia ploieșteană
 Muzică de cameră
1. 1929 – Două studii în stil bizantin, pentru vioară, violă și violoncel
2. 1943 – Sonatina bizantină pentru violă sau violoncel solo
3. 1947 – Concert pentru cvartet de coarde
4. 1950 – Baladă haiducească pentru violoncel și pian

Muzică pentru pian

5. 1951 – Trei piese pentru pian
6. 1957 – Toco-Toccatina

Muzică de film
 1943 – O noapte furtunoasă
 1954 – O scrisoare pierdută
 1957 – La „Moara cu noroc
 https://www.youtube.com/watch?v=ftUbo9BGZb
o