Tema 1.

Geoeconomia în sistemul științelor

economice

Titular de curs: Mihai Hachi,

conf. univ., dr.
Tema 1. Geoeconomia în sistemul științelor
economice

I. Apariția, definirea și elementele structurale ale

geoeconomiei.
II. Evoluția concepțiilor geoeconomice în viziunea
diferitelor școli științifice.
III. Strategii geoeconomice la micro și macro nivel.

Cuvinte/termeni-cheie: geoeconomie, potențial

geoeconomic, resurse strategice, globalizare
economică, interdependență economică, delocalizare
Programa cursului Geoeconomia 30/14/28
CAPITOLUL I. Bazele teoretice ale Geoeconomiei
 Tema 1. Geoeconomia în sistemul științelor economice (prelegeri 2 ore, seminar 2 oră)
 Tema 2. Spaţiul geoeconomic şi geopolitic al lumii contemporane (prelegeri 2 ore,
seminar 1 oră)
CAPITOLUL II. Studiul resurselor strategice ale Terrei.
 Tema 3. Populația - resursă strategică a întregii omeniri (prelegeri 4 ore, seminar 2
ore)
 Tema 4. Resursele energetice și jocurile strategice actuale (prelegeri 2 ore, seminar 2
ore)
CAPITOLUL III. Geoeconomia businesului ramural
 Tema 5-8. Transformări geoeconomice în cadrul ramurilor economiei mondiale
(prelegeri 8 ore, seminar 4 ore)
 CAPITOLUL IV. Geoeconomia marilor spații ale Terrei
 Tema 9-14. Trăsături ale marilor spații geoeconomice ale Terrei (prelegeri 6 ore,
semin. 2 ore)
 Tema 15. Republica Moldova în context geoeconomic și geopolitic actual (prelegeri 2
ore, seminare 2 ore)
 Bibliografia:
 1. MATEI, C.; HACHI, M. ș.a.Geoeconomie (Note de curs, ed.II-a,
2010). +++varianta electronică
 2. MIONEL, V. Geoeconomie. Competiția globală pentru resurse
energetice. B., 2017.
• 3. КОЧЕТОВ, Э. Геоэкономикa, М., 2010.
 7. P. Savona. Геоэкономика. M, 1997. +++varianta electronică /rusă
Obiective la tema „Geoeconomia în sistemul
științelor economice”

O1 - Definirea conceptului de geoeconomie și a elementelor

structurale ale acesteia;
O2 - Însușirea conținutului și caracteristicile definitorii ale
geoeconomiei;
O3 - Cunoașterea trăsăturilor și tendințelor geoeconomice la
etapa contemporană
 Glosar tematic la tema 1
 Relațiile cu privire la schimburile, tranzacțiile, transferurile cu caracter economic,
precum și a entităților/structurilor economice care implică componenta spațială;
Geoeconomie  „Studiul aspectelor spațiale, temporale și politice ale economiei și a resurselor”
(Edward Luttwak);
 Interdependența dintre activitatea economică și spațiu geografic (Matei, C. ș.a.);
 „Lupta concurențială dintre entitățile economice de diferit rang în vederea valorificării
și a utilizării eficiente a resurselor naturale și economice”

Potențial Posibilitățile de dezvoltare economică ale unui teritoriu reieșind din resursele economice
geoeconomic proprii și cele atrase din exterior
Resurse Resursele proprii sau atrase de către economia entităților economice care le asigură
strategice competitivitatea acestora în timp și spațiu
Internaţiona- • Proces de implicare a firmei in operațiuni internaționale (fuziuni, achiziţii,
lizare conglomerate internaţionalizare, alianţe strategice, etc.)
• ansamblul de metode, tehnici şi instrumente utilizate strategic de întreprinderi,
companii, cu o scopul de a activa în străinătate
 Glosar tematic la tema 1
Externalizarea Decizie de business: delegarea operațiunilor de
capitalului producere și administrare al unei companii autohtone
către alta/alte companii din exterior
Strategie  Strategia reprezintă modul în care un subiect geoeconomic
geoeconomică urmăreşte să-şi atingă scopul, ţinând cont de resursele disponibile
şi factorul de mediu economic şi politic.

Delocalizare Transferul activităţilor economice dintr-o ţară în alta

Liberalismul - dezvoltarea schimburilor economice fără restricţii din

Liberalism/ partea statelor (zonă de liber schimb, uniuni vamale, pieţe comune
protecționism , uniuni economice, porturi maritime libere, uniuni comerciale,
zone economice libere, etc)
 Protecționism - implicarea statului în efectuarea comerţului
exterior printr-un set de măsuri ce vizează protecţia pieţii naţionale
de concurenţii străini.
Premizele dezvoltării sistemelor spațiale
economice/geoeconomice
 Intensificarea procesului de DGM dintre state, regiuni
geografice/caracterul dinamic al DGM;
 Creșterea interdependențelor dintre entitățile economiei
mondiale, internaționalizarea afacerilor;
 Integrarea economică regională;
 Diminuarea rolului statului în economia țărilor lumii și creșterea
rolului CTN în dezvoltarea și amplasarea ramurilor economiei
mondiale;
 Schimbările esențiale în configurația geopolitică mondială;
 Trecerea de la protecționism la liberul schimb de
capital/dezvoltarea economiei de schimb;
 RTȘ (revoluțiile tehnico-științifice); I, II, III RI
 Organizarea/structura economiei

Orizontală
• Sectorul primar; Sectorul secundar; Sectorul terțiar; Sectorul cuaternar

Verticală
• Microeconomia
• Mezoeconomia
• Mondoeconomia
Domenii/ Tipuri de activități Caracteristici Dinamica Denumiri
sectoare dezvoltării Convenționale

Primar

Secundar

Terțiar

Quaternar

Quinal
 Structura sistemului EM

Economia mondială

Componentele fundamentale Elementele derivate/de conexiune

EN CTN ER DMM PM REI OEI

Argumente în favoarea geoeconomiei
(importanţa ei)
 Întreaga istorie a omenirii poate fi redusă la o perpetuă luptă pentru
spaţiu și resurse. „Goana după spaţiu și resurse” a fost o
preocupare din toate timpurile și pentru toate administrațiile
teritoriale;
 Orice stat are o anumită presiune din partea celorlalte state
(druckquotientul după A. Supan): economică, demografică,
informaţională, cultural-religioasă etc. Statele sunt „asediate” prin
elementele enumerate, de către celelalte state;
 Cunoașterea evoluției economico-teritoriale pentru păstrarea
integrității teritoriale/evitarea separatismului;
 Geoeconomia – contribuie la cercetarea, obținerea unor rezultate
necesare p/u promovarea unor politici spațiale, economice, sociale,
militare;
 Geoeconomia se studiază în marile universităţi ale lumii;
chiar şi preşedinţii SUA, M. Britanie sunt ghidaţi de experţi pe
problematica geoeconomică ți geopolitică;
 Ca știință folosește metode economice și geografice de cercetare:
sistemică, geostatistică, statistico-matematică, comparativă, etc.;
II. Evoluția concepțiilor geoeconomice în viziunea diferitelor
școli științifice

F. List - oricât de harnici, de economi, de inventivi,

 Școala germană inteligenţi nu vor fi indivizii, fără o unitate naţională,
fără o diviziune a muncii şi fără cooperarea forţelor de
Friederich List producţie în cadrul unei naţiuni, ea nu va atinge
niciodată un nivel înalt de bunăstare şi putere şi nu-şi va
„Sistemul național al asigura posesiunea durabilă a bunurilor ei materiale şi
spirituale;
economiei”;
F. Ratzel – Promovarea conceptului spațiului
Friederich Ratzel; vital. Orice stat se naște, evoluează, poate să dispară. Cu
cât un popor este mai mobil cu atât el ocupă mai mult
Karl Haushofer spaţiu”.
K. Haushofer – a argumentat importanța
strategică a spațiului, a locației geografice
II. Evoluția concepțiilor geoeconomice în viziunea diferitelor
școli științifice

Principalele școli Reprezentanți Idei/concepte de bază

geoeconomice

Școala germană F. List F. List – principiul unității naționale;

F. Ratzel F. Ratzel – spațiul vital;
K. Haushofer K. Haushofer – locația geografică ca
spațiu startegic
Școala franceză

Școala rusă

Școala americană
Școala germană de Geoeconomie și Geopolitică
 Karl Ritter
Karl Ritter (1779-1859) a fost un geograf german, fost profesor la 
Universitatea din Berlin. Printre elevii săi s-au numărat Karl Marx, Friedrich Ratzel ș.a.
Este considerat părintele geografiei moderne. A pus bazele geografiei politice, dezvoltată
ulterior de Friedrich Ratzel. Cea mai importantă lucrare a sa este Geografia în 19 volume
apărute între 1822 și 1859. O altă lucrare cunoscută a lui Ritter este Geografia
comparată, publicată la Berlin în 1852.
Școala germană de Geoeconomie și Geopolitică

 Friedrich
Friedrich Ratzel - 1904) a fost un geograf și geopolitician german, considerat părintele fondator al 
Ratzel (1844
geopoliticii. Autor a numeroase lucrări, printre care Antropogeografia (1888) și Geografia politică (1897). A
susținut teza de doctor în geografie pe tema ”Emigranții în China”. A activat la universitățile din Munchen și
Leipzig. Lucrări: „Geografia spațiului politic”, „Statul și solul”. A fost preocupat de:
 - viitorul Germaniei în politica internațională;
 - „spațiul vital” pentru o dezvoltare durabilă;
 - expansiunea statului;
 - „Granițe corecte și granițe incorecte” etc.
 Școala germană de Geografie politică
 Karl Haushofer  Haushofer a avut inițial o carieră
militară. În 1908 este ales în
componența unității pentru misiuni
militare a Germaniei în Japonia. A
fost fascinat de importanța
strategică a spațiilor, respectiv a
locației geografice. Susține teza de
doctor „Marea Japonie”, în care
argumentează rolul locației
geografice și caracterul teritoriului
asupra destinului statelor. Înființează
în 1924 Universitatea de Geopolitică
la Munchen, publică acolo revista
„Jurnal de geopolitică”. Inițial a fost
împotriva declanșării războiului cu
Uniunea Sovietică, considerând că
Germania mai degrabă trebuie să
colaboreze cu URSS și Japonia
pentru a-și asigura rolul de
supraputere politică
 Şcoala Franceză
1. Fernand Brodel (1902-1985) înlocuieşte noţiunea de „autarhia
spaţiilor mari" a introdus noţiunea de „lume economică" (în
sensul de „spaţiul economic"), care este considerată o lume
unică ce se caracterizează printr-o unitate economică unită
printr-un schimb comercial.
2. Jaq Attali în lucrarea „Linia Orizontului" expune conceptul
geoeconomic, cu privire la contrastele spaţiilor
geoeconomice. Autorul afirmă că lumea contemporană, în care
predomină valorile libere, relaţiile de piaţă şi tehnologiile
informaţionale, se formează în baza principiilor
geoeconomice.
Conform acestui concept la etapa actuală viaţa economică a lumii
se roteşte în jurul a 3 centre (nuclee) mari numite spaţii
geoeconomice, sau zone industrial – financiare, şi anume: America
III. Strategii geoeconomice

Economie locală

Nivel firmă

Nivel EN
 DEVOLTAREA ECONOMICĂ
LOCALĂ (EL)

Spriginirea dezvoltării și extinderii

afacerilor deja existente

Atragerea în localitate a investitorilor

străini

Încurajarea și spriginirea dezvoltării

de noi antreprenori locali (start-up)
 DEVOLTAREA ECONOMICĂ
LOCALĂ
Strategeme/instrumente de dezvoltare a EL:
 Încurajarea asocierii producătorilor agricoli mici;
 Spriginire a„clusterizării” economiei locale /automotive/R.M.
 Striginirea intergării EL în lanțuri valorice cu valoare adăugată mare;
 Corelarea bazei economice locale (ex. din R.Moldova cu toate
evenimentele locale)

 Clustere – concentrații de firme și activități conexe din acelaș sector

economic (ex. Royal Flora Holland/45 000 fermieri au creat o
cooperativă/cifra de afaceri în 2019 – 5 mlrd E; ceramica din Italia –
Sassuolo, Plana – Spania; instrumente chirurgicale în 2 localități –
CLUSTERECLL
Tutlingen/Ger și Sialcot/Pakistan);
 Lanț valoric – consecutivitatea de transformare și mișcare a unui produs
de la materia primă până la vânzarea către consumatorul final (ex. „aurul
roșu al Serbiei”)
 3 stadiile ale internaționalizării
și formele de manifestare

Internaționalizarea prin Export

comerțul exterior Import
Reexport
Comerț de tranzit

Internaționalizarea prin Coproducția, subproducția

activitatea productivă

Internaționalizarea firmei prin intermediul Implantări în străinătate prin fuziuni,

ISD/transfer de proprietate achiziții, alianțe strategice
Mijloacele/căile internaţionalizării:

 Investițiile de capital (ISD/IP);

 Circuitul economic internațional (fluxuri
economice internaționale);
 Delocalizarea/relocalizarea activităților
economice
Fluxuri economice internaționale

Comerț internațional

Relații valutar-financiare

Migrația internațională a forței de muncă

Turism internațional

Cooperarea economică internațională

Transfer internațional de tehnologie

Procesul de internaționalizare

Transnationalizare GLOBALIZARE
Local/National Internationalizare

• Companii
nationale • Comerț (Exportul
(„Bucuria SA” bunurilor/serviciilo • Deschidere • Produs unic
„Cricova SA”) r pe pietele filialelor in
straine; țara gazdă
• Producție
(subproducție,
societăți mixte,
alianțe startegice)
Transnaționalizarea – depășirea cadrului
național în activitatea economică
 Factor determinanți ai investițiilor prin
transnaționalizare (CTN)
• Motive ale E de capital Motive ale I de capital
1. Evitarea barierelor vamale; 1. Dorința de a importa tehnologii noi,
2. Eschivarea de control sau presiuni controlul asupra căruia e deținut de
fiscale dure în țara de origine; investitor;
3. Poziția de lider în domeniul tehnologic. 2. Privatizarea obiectelor economice;
4. Reducerea costurilor de producție; 3. Atragerea resurselor financiare din
exterior;
5. Economii la scară;
4. Transferul de expertiză managerială și
6. Gradul de concentrare a
de gestiune economică;
afacerii/producției;
7. Prezența resurselor naturale/m.p.;
8. Valorificarea piețelor emergente;
9. Tendința de a rezista concurenței;
10. Utilizarea concurenței agresive
 Transnaționalizarea activității economice
este determinată de 4 factori- cheie:
• Resurse: • Eficiența
Obținerea resurselor naturale sau de altă Reorganizarea unităților economice
natură care sunt de o calitate mai bună și existente în vederea creșterii
la un preț mai bun decât în țara de origine; productivității, lărgirea gamei de
produse, întărirea pozițiilor pe piață

Piețe:
Cât mai aproape de piețele de • Active strategice
destinație, precum și a valorifica CTN doresc dobândirea activelor existente,
legăturile culturale sau de altă natură pentru reducerea riscurilor, economii
cu piețele noi la scară, întărirea capacității
concurențiale
2 strategii cu privire la piața națională

Protecționism Liber schimb

 Obstacole de ordin tarifar şi netarifar în CI

Structura tarifelor, în anii 2001, 2009 și 2018

Indicatori 2001 2009 2015 Taxe maxime
în 2018

Rata medie 4,9 5,3 6,3 7,2

Produse 12,6 12,1 13,5 14,1

agricole

Produse non- 3,8 3,6 4,4 5,6

agricole

Poziții tarifare 46,1 45 35,4 22,4

pentru care
nu se aplică
TVA

Sursa: Trade policy review, report by the secretariat of the WTO, 2018, p.28
 Strategii la nivel:

 ECONOMIE NAȚIONALĂ  MICRONIVEL

 - protecționism/liber schimb - „urmează-ți dușmanul” “follow-
the-leader”; (Orange-Moldcel)
 - restricții la nivelul fluxurilor
economice: comerț exterior
- activitatea pe piețe diferite;
(taxe vamale), mișcarea forței
de muncă (vize, - modificarea permanentă
certificări/calificări/acceptări profilului/specializării;
diferențiate a muncitorilor,
etc.), mișcarea capitalurilor:
rate mai ale dobânzilor, etc.
 INTEGRAREA ECONOMICĂ ȘI GLOBALIZAREA
ECONOMICĂ – noi dimensiuni ale dezvoltării economice

 Globalizarea economică
 Globalizarea socială
 Globalizarea politică
 Globalizarea financiară
 Globalizarea militară
 Globalizarea tehnologică
 Globalizarea ecologică
 Trei etape ale globalizării

Etapa III

Etapa II
Etapa I

1870 1914 1945 1980 2006

Etapa I: Dezvoltarea schimburilor dintre EN care își păstrează caracterul național (7%);
Etapa II. Creșterea rolului STN/CTN (transnaționalizarea vieții economice, era post-naț.)
Etapa III: Economia fără frontiere
 Etapele globalizării
-
- Reducerea costurilor de transport
1870 -
1914 - inegalități f. mari între state
- Reducerea barierelor tarifare
- migrația masivă a forței de muncă
-
- apariția OEI
- liberalizarea schimburilor
1945 - trecerea de la avantaje comparative la avantaje competitive
-1980 - dezvoltarea transportului și reducerea costului
- creșterea decalajului TD și TCD
- Transformări esențiale în DMM

1980
Intensificare globalizării
-
2019
Avantaje și limitele globalizării
 Avantaje/beneficii:  Limite/sfidări
 Liberalizarea
 Creșterea fluxurilorN-S,
polarizării economice a
Centru-Periferie;
impulsionat schimburile economice;
 Riscul scurgerii capitalului (speculativ);
 Creșterea nivelului investițiilor –
 Crizele economice
catalizator dintr-o
al creșterii țară/regiune le afectează pe celelalte;
economice;
 Pierderea specificului
 Intensificarea național;
concurenței;
 Utilizarea mai eficientă a resurselor
 Preluarea unor modele de comportament neadecvat
economice;
 Acces la piețe externe (emergente)
 Acces facil la tehnologii moderne, la
metode moderne de mg și mk;
 Micșorarea costurilor (economii la
scară);
 Instituirea OEI – sprijin TCD în
promovarea reformelor
Consecinţele negative ale globalizării
 Consecințele globalizării economice

 Repartizarea neuniformă a câştigurilor;

 Impozitele neplătite de centrele financiare off-shore;
 Crizele internaţionale ca rezultat al unor mişcări de capital speculativ;
 O concurenţă neloială la nivelul local, din cauza potenţialelor ameninţări
venite din direcţia companiilor multinaţionale;
 Criminalitatea internaţională etc.
Vă mulțumesc pentru atenție!