1. Obiectul de studiu a geoeconomiei.

EsenaGeoeconomia n prezint joac un rol tot mai important n

formarea unei concepii economice i n promovarea politicilor i strategiilor geoeconomice ale statelor lumii. A
aprut ca un nou curent n tiina geografic la sf. Sec xx i este considerat cheia cunoaterii lumii n pragul
sec. xxi.Aceast tiin sa dezvoltat mai intens n S!A dup cel deal "lea rz#oi mondial$ unde a avut loc
transferarea principalului centru mondial economic i politic al lumii. Geoeconomia$ ca tiin a aprut i sa
dezvoltat la intersecia cu alte tiine$ precum sunt% &conomia.Geografia economic i uman.Geografia politic.
geoeconomia se ocupa cu studierea conflictelor economice sau a raz# econ pt a avea o influienta asupra unui
stat$unei regiuni$fara a folosi fortele militare$.metode economice au fost utilizate de napoleon cind dorea sa
cucereasca angliaa introdus un em#argou alt ex cind sua au redus pretul pietrolului pt a lovi economia urss.un
parinte al geoecon poate fi considerat si fridrih fist el a creat doctrina economica su# denumirea de nationalizm
cunos su# den de protectionizm in prezent.list mentiona ca cit de inventivi$dezvoltati$asigurati cu resurse
naturale fara o unitate nationala nu poate exista o dezvoltare economica.jeon daltrai remarca ca decizia
hotaritoare tre#uie sa le revina cadrelor calificare $#ine intruiti.piter dra'er.
3. Conceptele geoeconomice i principalele coli geoeconomice.(reiderieh )ist *+,-.+-/01$economist
german$ considerat printele Geoeconomiei $ meniona c statului i revine un rol deose#it n asigurarea
dezvoltri economice. &l meniona n lucrrile sal c orict de harnici$ nteligeni$ economi nu ar fi indivizii
fr o unitate economic i fr cooperarea forelor de producie ea nu va atinge niciodat un nivel nalt de
putere i #unstare.2coala geopolitic german este considerat cea mai veche i important grupare tiinific$
marc3nd apariia i evoluia acestei tiine la finele sec. al 454lea i n prima parte a secolului44. (ondatorul
geopoliticii germane a fost (reidrich 6atzel *+-//+.7/1$ creator de coal tiinific$(reidrich 6atzel *+-//
+.7/1a#ordeaz nc n primele lucrri despre rolul statului n societate. 8ezvoltarea statelor este n str3ns
legtur cu nflorirea politic a popoarelor$ n msur n care aceasta cuprinde o extindere i o intensificare a
raporturilor cu alte state9.:ohn Gal#raith savant economist american $ promoveaz n lucrrile sale c succesele
economice ale occidentului se datoresc$ n primul rnd$ nivelului nalt de via al populaiei. 8eciziile n
dezvoltarea industriei contemporane tre#uie s se #azeze pe cunotinele tiinifice i tehnice speciale$ pe
informaii i experien$ pe instruirea i intuiia profesional a mai multor persoane.;iter 8racher *8ra'er1$
economist american$ consider c o prioritate mare n promovarea politicii geoeconomice a statelor dezvoltate o
are numrul mare de specialiti nalt calificai.6eprezentanii colii geopoliticii angloamericane au adus o mare
contri#uie i n dezvoltarea conceptului de geopolitic. Astfel$ <area =ritanie$ dup >ratatul de la ;aris din
+,0?$ devine prima putere mondial <area =ritanie dezvolt o geopolitic de expansiune imperial nc din
sec. al 4@55lea$ m#in3nd a#il tendinele expansioniste cu cele de misionarism religios.:ac Attali Aformuleaz
conceptul geoeconomic$ cu privire la contrastele spaiilor geoeconomice. . Autorul afirm c lumea
contemporan$ n care predomin valorile li#ere$ relaiile de pia i tehnologiile informaionale$ se formeaz n
#aza principiilor geoeconomice.Bonform acestui concept viaa lumii economice se nvrtete n jurul a ? centre
mari% America de Cord$ &uropa !nit$ i Asia A ;acific.Dn fosta !6SS geopolitica ca disciplin tiinific era
strict interzis$ fiind nlocuit la practic de o politic dictactorial de tip stalinist . Geoeconomia colii ruse se
#azeaz pe aa numita #alana intereselor geostrategice9. Savantul rus &. Eocetov a expus conceptul referitor
la unitatea sistemului economic mondial$ Avantajele protecionismului sunt% surse de venit n #ugetF protejarea
productorului autohtonF argumente de ordin social$ care vor putea reglementa procesul migraiei ilegale a
populaieiF
7. Tipurile de poziie geografic.Pozitia geografica- e caracteristica cea mai importanta a unui teritoriu.Pozitia
geografica stabileste sisteme de relatii atribuindui acestui teritoriu anume caractersitici,ptr a studia si analiza rolu
unui teritoriu,este importanta sa cunoastem unele caliatati cum sunt:
-calitati calitative
-calitati cantitative (poz geograf,resursele natura)
Asezarae geograf favorabila-deseori prin aceasat ratiune asezarea terit dea lungul cailor comerciale sau a
cailor de tranzit
Resursele naturale-aici are in vedere unele res naturale strategice asa cum ar fi petrolul,gaz,nat,carb
Tipurile:
Pozitia economica geografica (dupa baransci)poate fi:favorabila,nefavorabila,centrala,periferica ,de
vecinatate.
-!patiu geoeconomic poate fi analizat si din punct de vedere fizico-geografic (pozitia fata de obiecte fizico-
geografice):mari,riuri,munti,cimpii."upa pozitia fizicio-geografica deosebim :state alpine
(nepal,elvetia,cile),state aripelag (#aponia,filipine,indonezia),state desertice ,state saariene
-Pozitia socio-geografica-este determinata de asezarea fra de anumite grupe si centre
etnice,rasiale,sociale,religioase (culturale si civilizationale),precum si de locul de manifestare a unor fenomene
sociale(greve,revolutii,tulburari sociale).
-pozitia eco-geografica-asezarea in ra$ort cu teritoriile cu o situatie ecologica favorabila sau
nefavorabila.Acestea pot fi obiecte antropice (intreprinderi cu impact ma#or asupra mediului
incon#urator:centrale atomoelectrice,uzine metalurgice)sau teritorii cu manifestarea uno%r fenomene naturale
cum ar fi :cutremurile de pamint,tzunami
&mportanta
Pozitia geografica conform opiniilor unor geopoliticieni determina securitatea statelor impreuna cu facorii
geografici (marimea teritoriala,resurse naturale).Pozitia geografica anlizata ,impreuna cu factorii interni si
e'terni de dezvoltare,determina specializarea agentilor geoeconomici in raport cu mediul incon#urator.Pozitia
geografica este o categorie temporal.Ptr unele state a crescut rolul anumitor pozitii geografice,ptr altele
dimpotriva siau pierdut semnificatia in timp.Astfel de teritorii cu pozitii geografice nefavorabila sau
transformat in procesul dezvoltarii istorice in teritorii prospere si invers.
8.Linia tarmului.Teoria lui Mathan.
(inia tarmului.teoria lui matan
linia de separatie dintre uscat si mare, supusa permanent actiunii factorilor interni (miscari tectonice si
vulcanism), precum si factorilor e'terni (v)nt, valuri, curenti, maree, organisme vii si om).
(ungimea totala a tarmurilor pe glob este de *%%.+++ ,m din care -+%.+++ ,m reprezinta tarmurile la mari
interioare. (ungimea tarmurilor nu depinde de marimea continentului sau a tarii, astfel .uropa are o suprafata
de -+.+++.+++ ,m/ si tarmuri de aproape 01.+++ ,m, iar Africa are o suprafata de 0+.+++.+++ ,m/ si tarmuri de
0+.+++ ,m.
9.Politica de dumping.cauzele folosirii preturilor dumping
Termenul 2dumping2 descrie vanzarea de produse sub pretul de productie, de multe ori cu scopul de a elimina
alti concurenti de pe piata. "umpingul este o forma de concurenta neloiala, si este ilegal in multe economii de
piata. 3n produs, o marca va fi considerat ca face obiectul practicii de dumping daca pretul sau de e'port spre
comunitate este mai mic decat un pret comparabil pentru produsul similar, in cursul obisnuit al comertului, asa
cum este stabilit pentru tara e'portatoare.
&n momentul de fata termenul de dumping este mai des folosit in sfera comertului international, insemnand
e'portul unor anumite marfuri intr-o anumita tara la un pret mult mai #os decat pretul pietei din acea tara. "e
multe ori, se afla ciar sub costul de productie al producatorilor din acea tara.
11.Clasificarea geoeconomic a lumii contemporane.8ivizarea lumii n regiuni poate fi efectuat dup
diferite criterii. ;3n n sec. 4@5lea lumea era divizat n dou mari regiuni% )umea @eche$ care cuprindea ?
pri mari ale lumii A &uropa$ Asia$ Africa i )umea Cou A care cuprinde America. )a sfritul sec. 44
economia internaional sa polarizat n ? mari spaii *regiuni1 geoeconomice % America de Cord $ &uropa de
@est$ Asia ;acific. Dntre cele ? mari centre economice exist deose#iri istorice$ economice i etnoculturale.
(iecare din aceste ? mari regiuni geoeconomice promoveaz diferite strategii de dezvoltare economic. Astfel$
rile din spaiul Cord American sunt model de antreprenoriat li#er$ &uropa de @est a devenit model de
integrare economic n hotarele vechii civilizaii europene$ iar statele din spaiul Asia ;acific demonstreaz
utilizarea reuit a tehnologiilor occidentale n m#inare cu tradiiile socioculturale locale.
11.Polul geoeconomic Nord-AmericanBentrul regiunilor date este considerat S!A i include la fel Banada i
<exic.. >rsturile de #az ale acestei regiuni sunt urmtoarele% Aezarea geografic i geopolitic destul de
favora#il visavis de restul lumii$ ;rezena unei mari piee de desfacere a mrfurilorF Civelul nalt de
dezvoltare economic #azat pe tehnologii moderneFCivelul tehnic destul de nalt de dezvoltare a industriei$
ndeose#i n S!A i BanadaF ;rezena marilor #nci$ companii i concerne americane ce controleaz nu numai
economiile naionale$ dar i cele internaionale.Bea mai mare putere economic din spaiul nordamerican este
S!A$ care nc la sf3ritul sec. 454 a intrat n numrul principalelor lideri mondiali$ iar dup destrmarea
!6SS *+..+1 a rmas unica supraputere economic$ militar$ informaional i cultural. 8ezvoltarea S!A pe
tot parcursul sec.xx pn n prezent se caracterizeaz printro sta#ilitate socialpolitic de durat astfel toate
pro#lemele su fost rezolvate pe cale democratic evitnd rsturnrile de stat$ revoiile.G#iectivul principal a
CA(>A a fost lichidarea #arierelor vamale n comer ntre ele. :umtate din ele au fost lichidate n +../$
celelalte ntro perioad de +/ ani.
1. Polul geoeconomic EuropeanAcest spaiu mai poart denumirea de &uropa integrat *unificat1 i cuprinde
"H de state cu o economie de pia nalt dezvoltat. Dn regiunea dat se deose#esc ? grupe de state% cele nalt
dezvoltate A Germania$ <area =ritanie$ (rana$ 5talia. nalt industrializate Austria$ =elgia$ Glanda$ Corvegia$
&lveia$ (inlanda$ 8anemarca$ )uxem#urg$ 5slanda. state cu nivel mediu de dezvoltare A Spania$ ;ortugalia$
Grecia$ 5rlanda.&uropa a fost i este unul dintre centrele de dezvoltare ale civilizaiilor mondiale.
13.Particularitile de!"oltrii spaiului economic Asia-Pacific. Dn regiunea Asia ;acific dup cel de al "
lea rz#oi mondial sa pus #aza formrii unui nou centru geoeconomic mondial$ ce dispune de un mare potenial
economic$ tehnologic i demografic. ;uterile principale economice i militare din regiunea dat sunt :aponia i
Bhina$ iar dintre statele mai mici% Boreea de Sud$ >haiIan$ Singapore$ Australia i Coua Jeeland!n alt factor
de dezvoltare economic a regiunii este legat de crearea marilor centre financiare n care sunt concentrate un
important capital investiional i comercial *Kong Eong$ Singapore1. G alt for economic$ militar i politic
din regiunea Asia;acific este Bhina&conomia Bhinei sa sta#ilit a#ia dup anul +.,- n rezultatul realizrii
unei noi reforme economice ela#orate de ctre ilustrul om de stat 8eng>xiaoping.
1#.Clasificarea $E%.. Jone libere comerciale A cea mai veche i simpl form de organizare a teritoriului
*sec. 4@554@5551$ n scopul ptrunderii n ar a mijloacelor valutare pe contul intensificrii comerului extern.
8utL (ree Shop9$ magazine lipsite de taxe vamale". $onele industrial & prelucrtoare se refer la a doua
generaie de zone. &le au aprut n rezultatul evoluiei zonelor comerciale$ c3nd pe teritoriul atri#uit lor au
nceput s intre at3t mrfurile c3t i capitalul$ ocup3nduse at3t cu comerul c3t i cu activitatea de producie.
8up locul de desfacere a celei mai mari pri din producie zonele respective se mpart n dou su#grupe%?.
Jonele tiinifico-te'nologice *anii ,7-71. &le apar n mod firesc$ sau special se nfiiniaz n apropierea de
mari centre tiinifice$ dotate cu o infrastructur deose#it$ menite s asigure procesul de ela#orare i
implimentare a tehnologiilor informaionale. Aceste zone concentreaz firme specializate n cercetare M
dezvoltare pentru promovarea tehnicii de vrf n producia de export. 8rept exemple de astfel de zone
menionm tehnopolurile$ tehnoparcurile$ centrele inovaionale./. $onele economice libere de deser"ire$ care
se nscriu n ramurile contemporane ale sferei serviciilor.Aceste zone asigur condiii avantajoase companiilor
care se specializeaz n acordarea diferitor tipuri de servicii$ precum% servicii #ancare$ financiare$ de asigurri$
turistice .H. $onele libere comple(e reprezint cea mai complex form de organizare a J&)urilor i sunt
nzestrate cu trsturi a mai multor tipuri de zone. 8rept exemplu de astfel de zone sunt zonele economice
speciale din Bhina.
1) *ipuri speciale de !one economice+Jone offshore9. Dn lim#ajul economic american$ prin offshore sunt
denumite companiile M firmele care i desfoar activitatea n afara teritoriului naional al statului n care
acestea sunt rezideni. este vor#a despre ntreprinderi M firme care nu desfoar activiti comerciale n ara n
care au fost nregistrate i care$ din punct de vedere al actelor comerciale sv3rite$ sunt considerate ca fiind
firme M ntreprinderi strine. G companie offshore poate funciona su# condiii de impozitare favora#ile$ numai
dac este nregistrat ntrun paradis fiscal. Apariia paradisurilor fiscale a fost determinat n unele cazuri de
lipsa resurselor interne$ compensat de autoritile locale prin asigurarea de faciliti fiscale firmelor i
instituiilor financiare interesate$ n scopul atragerii lor n teritoriu..avantajele oferite de un paradis fiscal unei
companii offshore% Acestea sunt urmtoarele% fiscalitatea zero sau aproape zero. anonimitatea sau
confidenialitatea #eneficiarului *proprietarului1 i a rezultatelor financiare F flexi#ilitatea i operativitatea n
nmatricularea companieiF n majoritatea paradisurilor fiscale$ o nou companie offshore poate fi creat n "/ de
ore$ fr ca prezena proprietarului s fie necesarF a#sena controalelor i a restriciilor valutare$ destul de des
nt3lnite n economiile de interior9Dn acelai r3nd au de c3tigat paradisurile fiscale. Bompaniile offshore
asigur acestor ri venituri su#staniale
Jone tiinifice i M sau tehnologice (actorii principali care stau la #aza crerii zonelor tiinifice i tehnologice
sunt% existena unei universiti tehnice ori a unui centru tiinific de cercetare de clas internaional$ prezena
unei infrastructuri tehnologice i a unui capital de risc$ for de munc nalt calificat i condiii de via
conforta#ile.>ehnopolul este o form de intelectualizare a economiei i de organizare a complexelor tiinifice
i de producie regional$ o form de concentrare a intelectului i a capitalului. >ehnopolul A reprezint o zon
li#er a erei tehnologiilor nalte$ unde se realizeaz com#inarea tiinei i tehnologiei cu cultura naional
tradiional i mondial..
). Aprecierea geoeconomica a ,epublicii -oldo"a6epu#lica <oldova stat t3nr$ situat n Sud&stul &uropei
Bentrale$ a aprut pe harta politic a lumii la ", august n urma dezmem#rrii !6SS. Actualmente 6. <oldova
este recunoscut de majoritatea statelor lumii ca su#iect de drept internaional suveranitatea nu este una deplin$
deoarece nui exercit puterea asupra >ransnistriei separatiste *++$-N din teritoriu1$ la care se adaug i
prezena unor #aze militare ruseti. Bert este c modificrile frecvente de hotar$ divizarea spaiului
geoeconomic$ ignorarea 85< *diviziunea internaional a muncii1 iau spus cuv3ntul n dezvoltarea social
economic a 6epu#licii <oldova. Ceav3nd ieire la mare$ 6epu#lica <oldova este ancorat9 ntre 6om3nia i
!craina$ state >eritoriul repu#licii este traversat de c3teva ci de transport i comerciale *ci ferate$
automagistrale$ linii de nalt tensiune$ gazoducte1
31. Comple(ul ramural al economiei ,. -oldo"a. Perspecti"e de de!"oltare6epu#lica <oldova este o ar
srac n resurse economice. Aceast situaie a determinat$ n mare msur$ formarea i dezvoltarea economiei
naionale pe sectoare i pe ramuri de activitate economic pe parcursul secolelor. ;rintre resursele importante
ale teritoriului se numr condiiile naturale favora#ile dezvoltrii agriculturii$ remarc3nduse calitatea
condiiilor agroclimaterice i pedologice$ resursele umane de for de munc de o calificare relativ nalt$
nepretenioas i uor adapta#il la noile condiii socialeconomice$ potenialul tehnicotiinific relativ nalt.
Aceste avantaje sunt com#tute n mare parte de lipsa resurselor naturale de importan strategic *n special
cele energetice$ dependena repu#licii de importul acestora fiind de peste .HN1$ piaa intern de desfacere mic$
la care se adaug i veniturile mici ale populaiei$ situaie nefavora#il pentru investiiile strine$ structura
industrial precar motenit din perioada sovietic$ neadecvat potenialului ei$ infrastructura sla# dezvoltat$
precum i un ir de pro#leme de ordin politic$ social care luate mpreun plaseaz 6. <oldova n su#solul
economic european. Situaia de conjunctur a fost nefavora#il n timp..
2. !onele economice li"ere din #epu"lica Moldo$a. &n prezent in R4 functioneaza sase zel:.'po-5usiness
6isinau,Tvardita.parcul de productie Taraclia.parcul de productie 7taci-5usiness,3ngeni-5usiness,parcul de
productie 8ulcanes, precum si portul international 9iurgiulesti,care are un sir de particularitati ale zonei libere.&n
anul *++:, in aceste sase zel-uri,erau inregistrate --+ rezidenti.Activitatea zonelor economice libere este orientata
spre producerea marfurilor industriale de e'port,in special utila# electronic,articole din pluta ptr imbutelierea
bauturilor alcoolice,placi de ceramica .Alte genuri de activitate practicate in aceste zone tin de sortarea ambalarea
si marcarea marfurilor care tranziteaza teritoriul vamal al Republicii 4oldova,precum si efectuarea constructiilor
activitatii de depozitare si alimentatie publica.
24.ZEL Ungheni
7 ;.( din Republica moldova este,3ngeni-5usiness..a se gaseste in zona industriala a or.3ngeni cu durata
de functionare de *: ani pe o suprafata de <-.:: a .iAsezarea geografica favorabila a zonei, frontiera comuna
cu Romania sint in masura sa favorizeze interesul potentialilor investitori de pe ambele maluri ale Prutului, in
special a rezidentilor ;onei .conomice (ibere in curs de constituire la &asi. Prin orasul 3ngeni trec cele mai
importante sosele spre 6isinau, 5alti, Romania. Reteaua de drumuri asigura legatura permanenta anul intreg cu
localitatile din raion si alte centre industrial-comerciale ale 4oldovei.7rasul dispune de cele mai accesibile cai
de comunicare: feroviare, fluviale, rutiere.
7rasul 3ngeni dispune de multiple cadre de inalta calificare. Astfel, rezidentii ;.( nu vor duce lipsa de
ingineri, tenicieni, mecanici, constructori, lacatusi, operatori 4.6, cofetari, ceramisti cu stagiu de munca si
e'perienta personala.(a etapa actuala sunt inregistrati <- de rezidenti cu diverse genuri de activitate:
-producerea productiei industrial pt e'port =+>
-sortare,ambalare,marcare si alte operatiuni cu marfuri tranzitate prin teritoriul R4,-:>
-alte genuri au'iliare:servicii comunale,depozitare,constructii.alimentatie publica,servicii de arenda,*:>
"eoarece ;.( 3ngeni-business a fost create pe baza unui sir de intreprinderi industriale din diferite
ramuri,infrastructura e'istenta permite dezvoltarea unor activitati cum ar fi:
-prelucrarea carnii?producerea mezelurilor?fabricarea articolelor de imbracaminte?producerea de produse de
panificatie?uscarea,congelarea,ambalarea fructelor si legumelor?fabricarea articolelor dinmaterial
plastic?constructii si servicii reparatii?producerea de fire te'tile?prelucrarea nucilor?fabricarea incaltamintei
?prelucrarea lemnului,prod.materialelor de constructii,s.a.
&i
2%. Zona economic liber "Business Chiinu". Prima zona economica libera .'po-5usiness 6isinau a fost
creata in anul -%%= si se preconizeaza sa devian un model de implimenatre a relatiilor de piata."e#a peste doi
ani atrasi de facilitatile ce au fost acordate rezidentilor,=: de companii starine si mi'te siau descis afaceri in
zona.&ncercarea de a impune anumite interdictii,inclusiv in ceea ce priveste activitatea comercial,a perturbat
activitatea zonei in anii -%%%-*+++,iar cei :+ de rezidenti saiu retras capitalurile.Totusi .'po-5usiness
cisinau,continua sa fie cea mai dezvoltata zona libera ,ponderea careia ,in volumul total de productie al
zonelor libere,constituie <0.*> (a *++:) ;A( @.'po-5usiness-6iAinBuC este legatB de calea feratB Ai
automagestrala, ce uneAte 3craina Ai RomDnia. "istanEa pFnB la RomDnia este -++ ,m, pFnB la 3craina (*0+,m
la nord, <+,m la sud). &er$icii'!ortarea , marcarea Ai ambalarea mBrfurilor tranzit, !ervcii in domeniul
alimentaEiei publice,!ervicii de brocera#,Proiectarea consrtucEiilor, urbanism,6iria FncBperilor.
Producerea'Articole din metal pentru construcEie (articole din EiglB metalicB),4obilB si alte articole din
lemn,Articole din masB plasticB (pliculB polietilen),Articole de construcEii din beton, ciment, gips,
2(. Portul )nternaional Li"er *iurgiule+ti
Portul Internaional Liber iurgiuleti cuprinde un teritoriu -*+ a cu statut de ;onB .conomicB (iberB.
TotodatB, Fn Port sunt FnregistraEi ** de rezidenEi. !pre deosebire de alte zone economice libere din 4oldova,
investitorii din 9iurgiuleAti au dreptul sB practice orice tipuri de activitBEi premise de legislaEia 4oldovei.
(P&(9), unicul port din Republica 4oldova accesibil pentru navele maritime, este situat la ,m -00.1 (a G*.*
milB maritimB) al fluviului "unBrea Fn !udul 4oldovei, fiind mBrginit de RomDnia) Ai 3craina. P&(9
beneficiazB de o amplasare pe traseele internaEionale de comerE Ai transport, cum sunt canalul navigabil Rin-
4ain-"unBre, - o zonB e'celentB pentru dezvoltarea afacerii, datoritB poziEionBrii sale strategice, infrastructurii
de transport trimodale, mediului de preE rentabil Ai regimului fiscal Ai vamal unic.
2!."olul i im#ortana organi$aiei %&C '()%*.
&deea FnfiinEBrii 7rganizaEiei 4ondiale a 6omerEului- (746) a apBrut dupB cel de-al "oilea RBzboi 4ondial,
din iniEiativa 7rganizaEiei HaEiunilor 3nite.
!copul urmBrit a fost de a stabilii reguli Ai principii privind relaEiile comerciale internaEionale care sB asigure o
anumitB disciplinB Ai un mediu favorabil privind desfBAurarea acestora, prin reducerea treptatB a tuturor
barierelor tarifare Ai netarifare, precum Ai a altor restricEii discriminatorii.
4omentul FnfiinEBrii 746< este reprezentat de adoptarea Acordului de la 4arra,ec din data de -: aprilie
-%%<, care a intrat Fn vigoare la data de - ianuarie -%%:. 746 este conceputB ca o organizaEie independentB, Fn
afara sistemului 7H3 dar care conlucreazB cu instituEii Ai organizaEii cu caracter economic, inclusiv cele din
sistemul 7H3.
746 este forul multilateral de punere Fn aplicare a ansamblului mBsurilor de liberalizare a comerEului cu
mBrfuri, servicii, Ai drepturi de proprietate intelectualB, de desfBAurarea de noi runde de negocieri pentru
e'tinderea liberalizBrii Fn comerEul cu produse agricole, industriale Ai cu servicii, precum Ai de supravegere
multilateralB a punerii Fn aplicare a prevederilor referitoare la regulile, disciplinele Ai practicile de comerE
convenite.
.. NA/*A. Obiecti"ele geoeconomice ale organi!aiei.
Acordul Nord American de Comer %iber 0Nort' American /ree *rade Agreement1 a fost semnat la +,
decem#rie +.." ntre S!A$ Banada i <exic. CA(>A acoper o pia de ?,H milioane de consumatori$ cu
perspectiva extinderii i mai spre sudul continentului american$ i o suprafa de "+$? milioane 'mO. Scopul
acestui acord este li#eralizarea n +7 ani a comerului cu produse i servicii$ prin eliminarea #arierelor tarifare i
netarifare ntre pri i prin li#eralizarea investiiilor intrazonale.
P CA(>A este un acord de li#er schim# de mare anvergur.
P <odel de cooperare de tip interguvernamental$ fr a avea organisme supranaionale.
P Cu are o#iective de natur politic.
CA(>A reglementeaz #arierele tarifare$ netarifare i investiiile. Se specific faptul c mrfurile de import
provenite din celelalte dou naiuni vor avea acelai regim ca i #unurile naionale.
32.OPEC.,olul si importanta orani!atiei.
OPEC sau Organizaia Statelor Exportatoare de Petrol , este o organizaie interguvernamental permanent$
care coordoneaz i uniformizeaz politicile n domeniul petrolului ale rilor mem#re$ n
vederea asigurBrii unor preEuri stabile Ai ecitabile pentru producBtori. 7P.6 include Fn componenEa ei statele
e'portatoare de petrol brut, indiferent de naEionalitatea acestora: state arabe sau nearabe.Tarile fondatoare sunt:
&ran, &ra,, IuJeit, Arabia !audita si 8enezuela.6ele : state fondatoare au fost urmate ulterior de alti membri, in
prezent organizatia fiind formata din -* membri de pe 0 continente: Africa, Asia si America de !ud,actualii
membri fiind: Arabia !auditB, IuJeit, &ra,, &ran, 8enezuela, Katar, &ndonezia, (ibia, .miratele Arabe 3nite,
Algeria, Higeria, .cuador Ai 9abon cu statut de membru participant.!ediul central al 7P.6 e situat in 8iena
,organizatia fiind considerata de multi observatori drept un cartel.!copul principal al organizatiei,conform
statutului ei ,este determinarea celor mai bune modalitati pentru apararea statelor membre,in mod individual si
colectiv ,intocmirea si adoptarea metodelor pentru a garanta stabilizarea preturilor pe pietele actiunilor
petroliere internationale in vederea eliminarii fluctuatiilor daunatoare si inutile?considerarea contiunua a
intereselor natiunilor producatoare si a necesitatii securizarii venitului stabil a tarilor membre,sustinerea
eficienta,economica si regulata cu petrol a natiunilor consumatoare si o intoarcere cinstita a capitalului pt
investitorii in industria petroliera.
,. -ondul Monetar )nternaional -M).este o organizatie internationala care are -1= de state membre.A fost
constituita prin Tratatul de la 5retton Loods in anul -%<<,avind ca scop principal promovarea unei economii
mondiale sanatoase.Pe ** iulie -%<< a avut loc conferinta de la 5retton Loods,ptr restructructurarea relatiilor
internationale monetare si financiare.Peste <+ de tari au participat la semnarea acordului de la 5retton Loods
care prevedea proceduri si reguli care vor guverna economia mondiala.Acest acord a condus la infiintarea
5&R"(banca internationala ptr recinstructie si dezvoltare deasemeni cunoscuta ca si banca mindiala si
M4&(fondul international monetar).Aceste institutii sunt cunoscute ca fiind gemenii 5retton Loods,sistemul
5retton Loods prevedea o rata de scimb valutar stabila,avind ca referinta standart.aurul,iar dolarul era singura
moneda convertibila in aur.
M4&-are ca scop principal promovarea cooperarii monetare internationale,garantarea stabilitatii
financiare,facilitatea comertului internat,contribuirea la nivel inalt ocuparea fortei de munca,la stabilitatea
economica si combaterea saraciei
+2. 3lobali!area. ,olul i impactul globali!rii asupra economiei mondiale.
.lobali$are procesul de integrare economica, politica si culturala mondiala, din cauza dependentei tot mai
mari dintre state..ste o noua etapa calitativ superioara internationalizarii,etapa cind e'port de capital,operatii
financiare,comertul,caile de comunicare capata particularitati globalesi o e'tindere globala."estramarea
sistemului colonial ,destramarea sistemului socialist si destramarea 3R!! a constituit premisele de baza ale
politicii care a condus la e'tinderea rapida a globalizarii.3rmatorul pas de mare importanta in e'tinderea
globalizarii l-au constituit dezv.intensa a progresului tenico-stiintific si dezv.noilor tenologii,formarea pietei
mondiale si pietei financiare mondiale.aparitia si dezv.companiilor transnationale ,bancilor
trnsnationale.6ompaniile transntionale au devenit actorii principali in dezv.si e'tinderea globalizarii.
Trans.&i"eriana. AcestaB cale feratB a fost creatB nu numai ptu a valorifica resursele ale siberiei, ci Ai pentru
menEinerea controlului asupra orientului indepBrtat al Rusiei. Transibul este o cale de comunicaEie strategicB,
transportarea mBrfurilor se efectueazB Fntr-un timp mai scurt. Transportarea mBrfurilor pe acestra cale a scurtat
cu -,: ori decFt pe cale maritimB. Transibul. "istanEa de la 4oscova la 8ladivosto, este de %<G=,m. o altB
particularitate specificB este faptul cB ea este electrificatB total. .a a fost construitB Fn perioada -1%- -%++.7
importanEB deosebitB o au nodurile de comunicaEie. ele permit de a controla situaEia politicB sau economicB, nu
numai in regiune in care se aflB, dar au Ai o influenEB asuprea altor regiuni care se aflB la distanEe mult mai mari.
;one important strategici pot fi unele canale, strFmtori sau tuneluri. "intre canalel cele mai importante pot fi
menEionate canalul !uez Ai Panama.
/analul &uez uneAte 4area RoAie cu 4area 4editeranB, uneAte pe o cale mai scurtB bazinul 7ceanului &ndian
cu 7ceanului Atlantic. A fost dat in e'ploare in anul -1=%. PFnB Fn anul -%:= a fost proprietatea unei societBEi
internaEionale, insB de fapt controlul il deEine 4area 5ritanie. (ungimea canalui este de apro'imativ -=0 de ,m.
acest canal micAoreazB calea din 7ceanul &ndian spre &ndianul Atlantic cu 1 -:+++ ,m.3n alt canal important
din punct de vedere strategic este /analul Panama..l uneAte Atlanticul cu Pacificul. .l a inceput sB fie
construit in anul -%+0, terminat in -%-<, a inceput sa fie e'ploatat in anul -%*+. Timpul de trece dintr-un ocean
in alt ocean dureazB pinB la G ore. Pe tot parcursul -%*+ *+++ canalul panama a fost posesiunea
!3A.0urotunelul 1 uneAte 4area 5ritanie cu partea continentalB a .uropei, sau Anglia cu MranEa. &nceputul
construcEiei a fot in anil -%1:, iar in anul -%%< a fost dat in e'ploatare. (ungimea tunelului este de :+ de ,m,
din care 0G de ,m sint subacvatice, uneAte orasele "uvr-6ale. Tunelul este alcBtuit din 0 transoane pe care
circulB trenuri de mari viteze. "istanEa de la Paris la (ondra este parcursB Fn 0 ore./analul #in 1Main 1
2unre 1 a fost descisB in anul -%%*, lungimea totalB este de 0:++ de ,m Ai uneAte portul de la 4area
Hordului Roterdam cu portul !ulina. Trece prin -G state, unele continentale.