Examen la Geoeconomie

1. Apariia geoeconomiei. Principalii fondatori ai tiinei geoeconomice.

Geoeconomia a aparut si s-a dezvoltat ca o stiinta de sinestatatoare datorita urmatoarelor imprejurari:
S-a intersificat procesul de divizune georgrafica a muncii dintre state si regiunile lumii.
S-a aprofundat interdependenta sistemelor economice ale lumii,a economiilor nationale si a
agentilor economici.
Criteriul de baza al potentialului economic a devenit capacitatea deadoptare la competitia
tehnico-economica.
re loc integrarea statolor in spatii economice mari,creindu-se sisteme economice comune
Geoeconomia este stiinta care studiaza legatura dintre activitatea umana si mediul geografic,
influenta factorului spatiului asupra sferei de producere a bunurilor materiale si spirituale
Geoeconomia studiaza politicile si strategiile de dezvoltare utilizate de subiectii economici de diferit
rang in scopul cresterii comptetitivitatii acestuia.
Fondatorii gindirii geoeconomice;
!Ed"ard #ut"ard $ pentru prima data a utilizat termenul de geoeconomie si a pus bazele strategiei
geoeconomice%
!&ridrih #ist $ mentiona ca dezvoltarea unei natiuni depinde nu numai de schimbul de marfuri, dar si
de perfectionarea proceselor de productie%
!'jon Galbrit $ in analiza dezvoltarii economice a Europei de (est a ajuns la concluzia ca factorul
principal in dezvoltare a fost asigurarea unui nivel de trai al populatiei foarte inalt.
!)iter 'racher $ rolul principal in dezvoltarea statelor ii apartine fortei de munca inalt calificata.
!#ister *irrou $ considera ca sec.+, a fost etapa economiilor nationale, iar sec.+- este etapa
economiilor globale.
!.archall Goldman $ rolul principal in dezvoltarea economiei contemporane le revine noilor
tehnologii.
!&rancis &ucuiame $ considera ca lumea trece concomitant prin doua revolutii: informational $
tehnologica si biotehnologica.
!/ac0 talli $ considera ca lumea contemporana este divizata in trei poli geoeconomici: merica de
1ord, 2niunea Europeana si 3egiunea sia $ )acific.
Geoeconomia se dezvolta in special in statele inalt dezvoltate. 4n present se deosebesc trei scoli
geoeconomice:
-.Geoeconomia mericana studiaza procesul de tranzitie de la dominatia militara la cea economica.
+.Geoeconomia italiana studiaza expansiunea econpmica a statelor lumii.
5.Geoeconomia rusa este bazata pe balanta intereselor geostrategice.
2. Evoluia concepiilor geoeconomice n viziunea diferitor coli tiinifice
pari6ia Geoeconomiei ca 7tiin68 este r8spunsul la multe probleme pe care le 9nainteaz8 societatea 9n
etapa contemporan8 deoarece anume geoeconomia este pus8 9ntotdeauna 9n situa6ia de a c8uta noi concep6ii
bine argumentate 9n conformitate cu cerin6ele actuale ale societ86ii. stfel, concep6iile geoeconomice se las8 a
fi interpretate 9n mod deosebit de diferiti reprezentan6i ai mai multor 7coli, cum ar fi: coala american,
german, francez, rus 7.a.
2n aport deosebit 9n crearea 7i dezvoltarea conceptelor geoeconomice au adus savan6ii economi7ti
americani din principalele centre universitare. )rintre ace7tia se num8r8 /ohn Galbraith, care 9n lucr8rile sale
9nainteaz8 ideea c8 succesele economice ale occidentului se datoresc, 9n primul r9nd, nivelului 9nalt de via68 al
popula6iei, iar deciziile 9n dezvoltarea industriei contemporane trebuie s8 se bazeze pe cuno7tin6ele 7tiin6ifice
7i tehnice speciale, pe informa6ii 7i experien68, pe instruirea 7i intui6ia profesional8 a mai multor persoane.
Savan6ii economi7ti americani au pus bazele dezvolt8rii geopoliticii, dar totodat8 acord:nd o aten6ie
prioritar8 principiilor geoeconomice. Ei au lansat teoria numit8 ;Spa6iile de interes vital;, care a fost ca o
prelungire a teoriei savan6ilor germani numit8 ; spa6iile vitale;. *eoria dat8 a fost promovat8 de c8tre
Germania fascist8 9n dezl8n6uirea celui de al doilea r8zboi mondial, fiind drept motiv de extindere prin for68 a
spa6iului vital.
Page | 1
2n aport considerabil 9n dezvoltarea geoeconomiei a fost adus 7i de reprezentan6ii 7colii germane,
care au pus baza dezvolt8rii 7i cercet8rii strategiilor geoeconomice. )rintre ace7tia se eviden6iaz8 7i marele
economist german- profesor universitar &reiderieh #ist <-=>?-->@AB, care este numit p8rintele
Geoeconomiei. &iind un oponent dur al conceptului ;Crdinii na6ionale; propus de . Smit. &. #ist men6iona,
c8 statului 9i revine un rol deosebit 9n asigurarea dezvolt8rii economice. Dn lucrarea sa ;Sistemul na6ional al
economiei politice; formuleaz8 teoria for6elor de producere, 9n care principala for68 productiv8 este
considerat8 industria. 4ar componenta principal8 a for6elor de producere este capitalul uman. &. #ist men6iona
9n lucr8rile sale c8 oric:t de harnici, de economi, de inventivi, inteligen6i nu vor fi indivizii, f8r8 o unitate
na6ional8, f8r8 o diviziune a muncii 7i f8r8 cooperarea for6elor de produc6ie 9n cadrul unei na6iuni, ea nu va
atinge niciodat8 un nivel 9nalt de bun8stare 7i putere 7i nu-7i va asigura posesiunea durabil8 a bunurilor ei
materiale 7i spirituale.
/ac ttali, un alt savant francez 97i expune conceptul geoeconomic cu privire la contrastele spa6iilor
geoeconomice 9n lucrarea sa E#inia CrizontuluiF. El afirm8 c8 lumea contemporan8, 9n care predomin8
valorile libere, rela6iile de pia68 7i tehnologiile informa6ionale, se formeaz8 9n baza principiilor
geoeconomice. Conform acestui concept la etapa actual8 via6a economic8 a lumii se rote7te 9n jurul a 5 centre
<nucleeB mari numite spa6ii geoeconomice, sau zone industrial $ financiare, 7i anume merica de 1ord,
Europa 2nit8, 7i sia $ )acific.
3. Geoeconomia. Rolul i importana
Geoeconomia ca stiinta are legatura cu econom mondial.geografia ,istoria , istoria econom,filosofia
-este o siinta care se ocupa cu dezvoltarea strategiei statului cu scopul de a obtine o dominare
regionala sau mondiala pe cale economica
-este consid o geopolitica contemporana care sa format sub influenta anumitor factori unul din ei
fiind globarizarea
-stiinta despre luptele economice aceste confruntari se duc fara folosirea fortei militare ptr obtinerea
unor pozitii in econimie mondiala asa cum ar fi pietele de desfacere,coridoare de tranzitie,obtinerea si
controlul a unor resurse materiale strategice
Scopul suprem al strategiei geoeconom consta in obtinerea dominatiei regionale sau mondiale pe
cale economica
Geoeconomia porneste de la premise ca spatiul economic si piata nu mai corespund limitelor
teritoriului statal,iar spatial economic mondial nu mai este delimitat de hotarele nationale dar mai mult de
hoatrele geoeconomice.'ezvoltarea statelor nationale depinde ,in mare masura de integritatea in sitemul
economic mondial. Geoeconom ca stiinta care legastura cu econom mondial.geografia ,istoria , istoria
econom,filos
-este o siinta care se ocupa cu dezvoltarea strategiei statului cu scopul de a obtine o dominare
regionala sau mondiala pe cale economica
-este consid o geopolitica contemporana care sa format sub influenta anumitor factori unul din ei
fiind globarizarea
-stiinta despre luptele economice aceste confruntari se duc fara folosirea fortei militare ptr obtinerea
unor pozitii in econimie mondiala asa cum ar fi pietele de desfacere,coridoare de tranzitie,obtinerea si
controlul a unor resurse materiale strategice
4. Trturile principale ale naionalimului economic. Fredric! "it
Nationalism economic-concept geoeconomic care presupune implicarea statului in efectuarea
comertului exterior printr-un set de masuri ce vizeaza protectia pietei nationale de concurentii straini.
)rotectionismul a coincis cu etapa de stabilitate economica a statelor lumii si de acumulare a capitalului ,
masura impusa de sustinerea economiei nationale.
vantajele protectionismului:
-sursele de venit in buget
-protejarea producatorului autohton
-argumentele de ordin social,care vor putea reglementa procesul migratiei ilegale a populatiei
)utem spune ca protectionismul este mai potrivit in fazele initiale
Friedrich List
Page | 2
2n concept stiintific mai amplu referitor la geoeconomie a fost formulat de catre economistul
german,profesor universitar,&riederich #ist<-=>?-->@ABcare este numit parintele geoeconomiei.El a fost un
oponent dur al conceptului,,ordinii nationale,,propus de .Smith.#ist mentiona ca statului ii revine un rol
deosebit in asigurarea dezvoltarii economice.4n lucrarea sa,GGSistemul national al economiei
politiceGGformuleaza teoria fortelor de producere,in care principala forta productiva este considerate
industria.4ar componenta principala a fortelor de producere este capitalul uman.#ist mentiona in lucrarile sale
ca oricit de harnici,de economi,de inventive,de inteligenti ar fi indivizii fara o unitate nationala ,fara o
diviziune a muncii si fara cooperarea fortelor de productie in cadrul unei natiuni,ea nu va atinge niciodata un
nivel inalt de bunastare si putere,si nu-si va asigura posesiunea durabila a bunurilor ei material si spiritual.
2n alt concept expus de catre #ist ,e cel referitor la ,,autarhia marilor spatii,,care e definita drept
unitate economica de sine statatoare,in care legaturile economice interne si schimbul de marfuri face ca
aceste spatii sa poarte un character unitar.utarhia in calitate de concept constituie o strategie geoeconomica
care consta in crearea unor sisteme economice de tip inchis si ruperea relatiilor economice externe,fapt ce
duce spre izolare.
5. Tipurile de poziie geografic. #moprtana poziiei geografice din punct de vedere
geoeconomic.
)ozitia geografica- e caracteristica cea mai importanta a unui teritoriu.)ozitia geografica stabileste
sisteme de relatii atribuindui acestui teritoriu anume caractersitici,ptr a studia si analiza rolu unui
teritoriu,este importanta sa cunoastem unele caliatati cum sunt:
-calitati calitative
-calitati cantitative <poz geograf,resursele naturaB
sezarae geograf favorabila-deseori prin aceasat ratiune asezarea terit dea lungul cailor comerciale
sau a cailor de tranzit
3esursele naturale-aici are in vedere unele res naturale strategice asa cum ar fi
petrolul,gaz,nat,carb
Tipurile$
-)ozitia economica-geografica <pozitia in raport cu obiectele tehnico-economica $
intreparinderi,obiectele infrastructurale,piete de desfacere,surse de materie prima ,resurse de forta de
munca,surse inovationale si de capital,coridoare de transport sau noduri de transport
)ozitia economica $geografica <dupa baranschiBpoate fi: favorabila, nefavorabila, centrala, periferica,
de vecinatate.
- Spatiu geoeconomic poate fi analizat si din punct de vedere fizico-geografic <pozitia fata de obiecte
fizico-geograficeB:mari,riuri,munti,cimpii.'upa pozitia fizicio-geografica deosebim :state alpine
<nepal,elvetia,chileB,state arhipelag <japonia,filipine,indoneziaB,state desertice ,state sahariene
- )ozitia socio-geografica-este determinata de asezarea fra de anumite grupe si centre
etnice,rasiale,sociale,religioase <culturale si civilizationaleB,precum si de locul de manifestare a unor
fenomene sociale<greve,revolutii,tulburari socialeB
- )ozitia politico geografica-determinata de pozitia fara de anumite state EprieteneF,omogene din
punct de vedere al operatiunilor politice sau state EneprieteneF, cu care se afla in anumite dispute
teritoriale,etnice sau de o alta natura,pozitia in raport cu anumite organizatii politice regionale sau
internationale <ex.1*CBcentre politice internationale<ex.HruxellesB care reprezinta o sursa de securitate
sau,dimpotriva un factor de instabilitate politica.
- pozitia eco-geografica-asezarea in raIort cu teritoriile cu o situatie ecologica favorabila sau
nefavorabila.cestea pot fi obiecte antropice <intreprinderi cu impact major asupra mediului
inconjurator:centrale atomoelectrice,uzine metalurgiceBsau teritorii cu manifestarea uno?r fenomene naturale
cum ar fi :cutremurile de pamint,tzunami
#mportanta
)ozitia geografica conform opiniilor unor geopoliticieni determina securitatea statelor impreuna cu
facorii geografici <marimea teritoriala,resurse naturaleB.)ozitia geografica anlizata ,impreuna cu factorii
interni si externi de dezvoltare,determina specializarea agentilor geoeconomici in raport cu mediul
inconjurator.)ozitia geografica este o categorie temporal.)tr unele state a crescut rolul anumitor pozitii
geografice,ptr altele dimpotriva siau pierdut semnificatia in timp.stfel de teritorii cu pozitii geografice
Page | 3
nefavorabila sau transformat in procesul dezvoltarii istorice in teritorii prospere si invers.vantajele pozitie
geografice pot fi transformate intro resursa a dezvoltarii,iata de ce factorii de decizie trebuie sa exploateze
aceste avantaje.2n alt atribut al pozitiei geografice il reprezinta distanta .'aca distanta fizica intre + puncte
ramine neschimbta apoi imbunatatirea de infrastructura pot reduce cu mult distanta ,in asa fel,contribuind la
modificarea pozitiei geografice anumitor teritorii.
6. "inia rmului. Teoria lui %at!an.
#inia tarmului.teoria lui mathanlinia de separatie dintre uscat si mare, supusa permanent actiunii
factorilor interni <miscari tectonice si vulcanismB, precum sifactorilor externi <vnt, valuri, curenti,
maree, organisme vii si omB.
#ungimea totala a tarmurilor pe glob este de +??.,,, 0m din care -,?.,,, 0m reprezinta tarmurile la
mari interioare. #ungimeatarmurilor nu depinde de marimea continentului sau a tarii, astfel Europa are
o suprafata de -,.,,,.,,, 0m si tarmuri de aproape 5>.,,, 0m, iar frica are o suprafata de 5,.,,,.,,, 0m si
tarmuri de 5,.,,, 0m
7. Politica de dumping. &auzele foloirii preurilor dumping
*ermenul ;dumping; descrie vanzarea de produse sub pretul de productie, de multe ori cu scopul de a
elimina alti concurenti de pe piata. 'umpingul este o forma de concurenta neloiala, si este ilegal in multe
economii de piata. 2n produs, o marca va fi considerat ca face obiectul practicii de dumping daca pretul sau
de export spre comunitate este mai mic decat un pret comparabil pentru produsul similar, in cursul obisnuit al
comertului, asa cum este stabilit pentru tara exportatoare.
4n momentul de fata termenul de dumping este mai des folosit in sfera comertului international,
insemnand exportul unor anumite marfuri intr-o anumita tara la un pret mult mai jos decat pretul pietei din
acea tara. 'e multe ori, se afla chiar sub costul de productie al producatorilor din acea tara. 'umping descrie
v:nzarea unor produse sub pre6ul de produc6ie, de multe ori cu scopul de a elimina al6i concuren6i de pe pia68.
*ermenul de dumping este actualmente mai des folosit 9n contextul comer6ului interna6ional, 7i semnific8
exportul unor anumite m8rfuri 9ntr-o anumit8 6ar8 la un pre6 mult mai jos dec:t pre6ul pie6ei din 6ara
respectiv8 <7i de multe ori sub costul de produc6ie al produc8torilor din acea 6ar8B.'umping-ul este o form8 de
concuren68 neloial8, 7i este ilegal 9n multe economii de pia68.#egisla6ia 2niunii Europene prevede: 'umping-
ul este o practica neloiala ce se poate 9nt:lni 9n cadrul rela6iilor comerciale externe ale Comunit86ii Europene.
2n produs, o marc8 va fi considerat c8 face obiectul practicii de dumping dac8 pre6ul s8u de export spre
comunitate este mai mic dec:t un pre6 comparabil pentru produsul similar, 9n cursul obi7nuit al comer6ului
cum este stabilit pentru 6ara exportatoare. )entru protec6ia contra practicilor de dumping 7i subven6iilor
relative la importurile din 68rile nemembre ale Comunit86ii Europene a fost adoptat un regulament, care a
relevat necesitatea ca m8surile de protec6ie comercial8 de 9ntreprins 9n caz de dumping 7i subven6ii s8 fie
9ntemeiate pe principii uniforme.'ac8 dumping const8 9ntr-o politic8 de pre6uri reduse sub costul produsului
folosit8 de companiile mari pentru a distruge concuren6a, antidumpingul const8 o metod8 de combatere a
monopolului 7i se aplic8 tocmai pentru facilitarea concuren6ei.'umpingul este o forma de concurenta neloiala
si este interzisa prin lege in economia multor tari. 4n #egislatia Europeana se intalneste urmatoarea prevedere:
;'umpingul este o practica neloiala ce se poate intalni in cadrul relatiilor comerciale externe ale Comunitatii
Europene;. )entru protectia contra practicilor de dumping si subventiilor relative la importurile din tarile
nemembre ale Comunitatii Europene a fost adoptata un regulament ca masura de protectie comerciala in caz
de dumping. 4n calculul taxelor vamale de sanctiune se iau in considerare si taxele anti-dumping. cestea se
calculeaza ca diferenta intre pretul mondial si pretul de dumping.
8. 'efiniia de economie nc!i i dec!i. Avanta(ele i dezavanta(ele.
Economie 9nchis8 $ spa6iu ce nu permite p8trunderea capitalului, m8rfurilor 7i serviciilor pe pia6a
intern8.
Economie deschis8 $ spa6iul ce urm8re7te 9n primul r9nd scopul de integrare economic8 cu
aspecte largi de p8trundere a capitalului str8in, a m8rfurilor 7i serviciilor cu prezen6a companiilor
transna6ionale str8ine.
9. Principalii poli geoeconomici ai lumii. Trturile caracteritice
Page | 4
)rin poli geoeconomici se subintelege astfel de regiuni mari care intrunesc mai multe state strins
integrate intre ele si care detin un mare potential economic si respectiv o pondere ridicata in economie
mondiala.#a sf sec JJ economia international sa polarizt in 5 mari spatii geoeconomici:merica de
1ord,Europ de (est,sia )acifica.4nsa acesste 5 mari centre economice sunt departe de a fi omogene.4ntre ele
existind importante deosebiri ce poarta amprenta unor particularitati istorice economjice si etnoculturale.4n
cadrul fiecarei regiuni geoecon ese promovata o politica geoecon bine determinata.aceste regiuni la rindul
lor,devin centre econimice de atractie ptr tarile slab dezvoltate.
&iecare dintre aceste 5 trei mari regiuni geoeconomice promoveza diferite startegii de dezvoltare
economica.stfel tarile mericii de nord constituie un model de antreprenoriat,E de ( a devenit model de
integrare economica in hotarele vechi civilizate europene iar statele din spatiu sia-)acifica demonstreaza
utilizarea reusita a tehnologiilor occidentale in imbinarea cu traditii scio-culturale locale.4n cea de a+ jum sec
JJ raporturile geoeconomice a acestor centre sa modificat esential.sfel ponderea pop reg sia-)acif a
sporit de la KK la A, L.in timp ce in Europ de ( si m de 1 sa redus de la 5- la ++ L.)onderea regiunii
soia-)acifica in )4H a crescut de la -= la 5K L pe cind in E de ( si m de 1 acesta sa micsorat de la =+ la
K+ L
4n China ponderea in nr pop sa pastrat la nivel de +-L pe cind )4H in acea perioada a sporit de la 5
la -, L
10. Polul geoeconomic European. &aracteritica
Polul european'upa al doilea razboi mondial majoritatea statelor europene s-au dezvoltat pe calea
integrarii economice si politice. )rincipalele organizatii de integrare regionala sint Consililu Europei si
2niunea Europeana.
Consililul Europei este o organizatie interguvernamentala fondata in anul -?@?. principalele scopuri
sunt:
-.apararea dreptului omului si a democratiei%
+.rezolvarea problemelor minoritatilor entice%
5.protectia mediului ambient.
Consiliul Europei participa activ la acordarea ajutorului statelor din Europa Centrala si de (est in
realizarea reformelor democratice, politice si juridice.
Uniunea Europeana reprezinta o organizatie intergationista, scopul principal al careia este formarea
uniunii economice si politice in Europa. 4nceputul integrarii a fost pus in anul -?K, la initiative lui Cherchel
si a lui Charle de Gaulle. Catre anul -?A> s-a terminat crearea uniunii vamale. 4n anul -??+ statele membre
au semnat conventia privind extinderea 2niunii, introducerea unei valute unice si realizarea unor reforme
politice. #a mijlocul anilo G?, se termina formarea unei pieti comune.
2niunea Europeana este o organizatie solidara ce petrece o politica de micsorare a decalajului
economic intre statele member
cum in 2E sunt += state.2nele state din 2E au avut de cistigat enorm datorita acestei
integrari,largirea pietei de desfacere,investitii noi,locuri noi de munca ,insa in unele state s-a platit un tribute
datorita acestei integrari.4n aceste pol se dezvolta unele societati cu renume mondial <de ex.industria
chimica,HE3,etcBaici sunt mari producatori de automobile de rang international<)orscheB.statele din 2E
sunt liderii economici mondiali in industria gricola<&ranta,4talia,Clanda,'anemarcaB.Exista societati care
controleaza extragerea si prelucrarea unor resurse naturale<petrol%roMal dutsch shellB
11. Polul geoeconomic )ord*American. &aracteritica
Centrul regiunilor date este considerata S2 si include deasemenea Canada si mexic.Cota acestei
regiuni const =L din pop lumii,+5L din )4H si -+L din pop agricola mondiala.
*rasaturile de baza ale acestei regiuni sunt:
-asezarea geografica si geopolitica destul de favorabila vis-a-vis de restul lumii
-prezenta unei mari piete de desfacere a marfurilor
-nivelul inalt de dezvoltare economica bazta pe tehnologii moderne
-nivelul tehnic destul de inalt dezvoltata a industriei, indeosebi 4n S2 si Canada
-prezenta unui mare potential tehnico-stiintific
Page | 5
Cea mai mare putere economica din spatiu 1ord merican este S2,care inca la sf sec JJ a intrat in
nr principalilor lideri mondiali dupa destramarea 23SS <-??-B ramanind unica putere.1u in zadar sec JJ
este considerat secolul american.
2n alt factor destul de important este fact geopolitic.)ozitia izolat si periferic visa-a- vi de lumea
veche a consolidata notiunea americana fara a o influenta din exterior.vind un teritotiu mare si
compact,acces larg la cele + oceane, a devenit deschis ptr intreaga lume si a permis formarea unei economii
bipolare,fapt ce a conditionat ca unele regiuni devin mai mari puteri economice.S2 avind posibilitatea sa
concureze egla la egal atit in (est cit si in Est ,determinind largirea geopolitica si geostrategica acestor tari
in cele mi indepartate zone de pe glob..
2n alt factor de dezvoltare economica este existenta unui teritoriu eficient de trai si activ
economic.avind un subsol bogat in resurse naturale ,minerale si enrgetice,asigura o securitate energetica a
tarilor din spatiu dat si o baza de materie prme ptr ramurile industr grele.
Economia S2 este una dintre cele mai mari competitori din lume ,bugetul de stat este unul
nedificitar.4n anii F?, ai sec JJ ritmurile de dezvoltare a tarii erau mai mari decit in astfel de state ca /aponia
,germania,franta,..brit.#a sf sec JJ Sua a devenit prima si unica tara din lume care domina in plnn
economic,militaro-strategic,financiar,tehnologic si informational.
12. Polul geoeconomic Aiatico*Pacific. &aracteritica
.Regiunea Asia Pacifica are in prezent cele mai mari ritmuri de crestere economica mondiala.
)onderea ei in )1H mondial a crescut de la @L in anul -?K, pina la +KL in anul +,,,. 4n majoritatea statelor
din regiune economia are o specializare spre export. ici sunt create conditii ideale pentru atragerea
capitalului strain. 4n regiunea sia )acifica predomina companiile medii si mici, care reactioneaza cel mai
rapid la modificarile pietii. 3egiunea sia )acifica dispune de cele mai mari centre financiare unde se
concentreaza o mare parte din capitalul investitional si comercial mondial. Cel mai mare potential din regiune
se afla in /aponia care este unul din principalii investitori in economia regiunii. 'upa al doilea razboi mondial
S2 au descompus companiile japoneze mari in companii mici. ceasta s-a dovedit afi un factor benefic
pentru dezvoltarea economica a /aponiei, deoarece companiile medii si mici sunt mai adoptabile la utilizarea
noilor tehnologii. )ina in aniiG=, economia /aponiei se bazeaza pe ramurile consumatoare de multa materie
prima si energie. 'upa criza energetica aceste ramuri au fost transferate in Coreea de Sud si alte state din
regiune. stfel economia /aponiei s-a reorientat spre tehnologiile de virf consumatoare de forta de munca
calificata.
4n anii G=, )1H al /aponiei s-a dublat, iar consumul de energie a carescut cu numai >L. #a sfirsitul
secolului JJ /aponia ramine a doua putere economica mondiala, iar dupa marimea rezervelor valutare <+,,
miliarde N S2B se afla pe locul 4 din lume, iar China - pe locul 44, Germania $ pe locul 5
'ezv./aponiei,factori dedezv:
-.plicarea pe larg in economie a tehnologiilor noi moderne si dezv.electronicii ca ramura de
specializare
+.3educerea considerabila a cheltuielilor militare,ea indreapta in aceasta directie -L din )4H
5.4nterventia activa a statului in anumite situatii economice
@.Stimularea factorului uman
K.4nvestitii mari in domeniul stiintei si cercetarilor stiintifice
&actori de influenta asupra dezv.Chinei:
-.)romovarea unei politici de atragere a investitiilor straine<planul usilor deschiseB
+.Crearea zonelor economice libere
5.Stimularea investitiilor proprii in alte regiuni ale lumii
13. &laificarea zonelor economice li+ere. Rolul zonelor economice li+ere
4n economia de astazi un rol mai mare ii revine integrarii economice.ctualmente tot mai mai multe
state tind sa se integreze in economia mondiala.Exista mai mulle forme de integrare.2na din forme prezinta
zonele economice libere.OE# este un teritoriu in care exista un regim economic special,marfurile nu sint
supuse unor taxe vamale.OE# prezinta un teritoriu in care sunt create conditii favorabile ptr atragerea
investitiilor straine sau a investitiilor interne.Oonele economice dupa principiu specializarii pot fi divizate in
mai multe criterii:
-zel comerciale
-ze industrial de productie
Page | 6
-zel tehnico-stiintifice
-zel de prestare a serviciilor
-ze complex
-zel internationale
Rolul zel$
Oonele economice libere joaca un rol important in economia mondial ,fiind zone zone de concentrare
a capitalului,productiei,tehnologiilor avansate si a unei infrastructuri moderne.Scopurile crearii zonelor
economice libere pot fi diverse,insa ideea principala in ansamblu este unica ptr toate zonele.acestea sunt
chemate sa identificfe relatiile econom externe,sa creeze conditii avantajoase ptr invenstitorii straini si
locali.O# bine organizate sunt capabile sa influenteze pozitiv asupra teritiriilor din vecinatate,dindu-le un
imbold de dezvoltare economica <ca exemplu poate servi zl .anaus din HraziliaB.*otodata,organizarea OE#-
urilor nu este un mijloc universal de ameliorare a situatiei economice din tara,insasi starea acestora in mare
masura depinde de factorii economici si politici din tara.Cu tooate acestea practica internationala arata ca
activitatea bine organizata si gestionata a zel-urilor poate aduce rezultate economice apreciabile cu urmari
benefice ptr economia nationala in ansamblu.
14. ,onele economice li+ere comerciale
Oona economica libera $ o arie cu o situatie economico-geografica favorabila care are ca scop
atragerea capitalului strain, tehnologiilor si utilizarea eficienta a resurselor umane. &unctia principala este cea
de productie
Cele mai simple dupa modul de organizare ,fiind si cele mai vechi.par in sec.J(44-J(444,si sunt
zone de prima generatie.ceasta grupa imbraca urmatoarele forme:zonele libere,vamale,de depozitare,porturi
libere,porturi franco,aeroporturi libere,zone de tranzit,zone libere de export.Se formeaza in nodurile de
transport,porturi maritime sau in cele feroviare sau fluviale,si in ultima perioada in aeroporturi,in scopul
patrunderii in tara a mijloacelor valuatare pe contul intensificarii comertului extern.semenea zone sunt
deobicei autorizate si controlate de catre administratia vamala.4n interiorul acestor zone pot fi
depozitate,impachetate,transbordate si comercializate marfuri fara plata taxelor vamale.Oone libere
comerciale sunt practic in toate tarile.Cbiectivele acestor OE sunt de a atrage unele surse valutare in statul in
care exista aceasta zona economica ca urmare a activitatii comerciale. un ex.pot servi magazinele 'utM free.
)rima zel de acest fel a existat in portul *34ES*E, se mai numesc porto franco <porturi libereB.
4n aceste zone marfurile ce se depoziteaza si se comercializeaza nu sunt supuse unui control vamal
Cbisnuit.
15. ,onele economice indutriale. &aracteritica i importana lor
OE4 prelucratoare-ele fac parte din a + generatie de zone economice libere,au parut ca rezultat al
dezvoltarii zonelor comerciale,deosebirea lor de alte zone economice se explica prin faptul ca pe acest
teritoriu a inceput sa patrunda nu numai marfa dar are loc si patrunderea capitalului.4n aceste zone se
dezvolta nu numai comertul cit si productia,zonele date pot fi divizate in + categorii:
-zel orientate spre import-nr lor in lume este unic,scopul organizarii este de a importa unele produse
in statul care organizeaza acesta zona Bportul giurgiulesti-scopul de organizare dse a importa pe terit statului
produse
-ze orientate spre export-scopul este exportarea unor produse care sunt fabricate in zona data,in
ultima etapa de dezvoltare a acestor zone unele produse sunt orientate si spre piata interna,nr lor este foarte
mare in merica,aceste zone apar in anii FA, F=, ai sec JJ.
16. ,onele economice li+ere din tatele n cur de dezvoltare
4n statele in curs de dezvoltare zonele economice libere au aparut la mijlocul anilor GA, ai secolului
JJ. . ceste zone economice libere au fost create ptu asamblarea 7i producerea unor produse cum ar fi
industria electronic8 7i electrotehnic8 sau industria textil8
Cea mai larga raspindire au primit zonele de productie pentru export care de obicei exporta toata
marfa produsa pe piata externa. ceasta se produce din cauza ca aceste zone se creaza cu ajutorul
corporatiilor transnationale. cest corporatii livreaza diferite produse si semifabricate, organizeaza procese de
asamblare in productia marfurilor, iar productia finite este exportata. )entru aceste zone este specifica
specializarea in productia marfurilor de larg consum, de regula produse electronice si textile. Cele mai multe
zone de productie pentru export se afla in statele asiatice, unde se evidentiaza in primul rind China. 4n China
zonele de productie pentru export indeplinesc functia de piete experimentale.
Page | 7
.ajoritatea zonelor economice libere din China se afla in porturile maritime, unele din ele avind
statut de orase libere <-@ oraseB. Cea mai mare zona economica libera, dupa cifra de afaceri este create linga
orasul Panhai. 4n merica #atina initial predominau zonele de productie pentru export. C raspindire larga au
primit si zonele Cff-shore.
4n frica zonele economice libere au raspindire mult mai restrinsa din cauza insuficientei resurselor
financiare si dezvoltarii slabe a infarstructurii. )redomina zonele de productie pentru export. 4n statele cu
economia in tranzactie zonele economice libere au aparut la inceputul anilor G?, si predomina zonele de
productie pentru export. Sub influenta instabilitatii politice, de asemenea si a unor factori economici si
administrative unele zone economice libere create in statele in curs de dezvoltare in prezent nu mai
functioneaza.
Cele mai cunoscute zel s9nt 9n stale asiatice , aici exist9nd peste o -,, de zel, cele mai cunoscute fiind
9n China, 4ndonezia, unele din ele s9nt create 9n aeroporturim cele mai mari din lume fiind cele din Singapore
sau 'ubai. Oonele economice din China au 9nceput s8 se creeze dup8 anul -?=? ptu a atrage investi6iile
str8ine, iar 9ncep9nd cu acest an China 97i schimb8 politica economic8. Ele s9nt create in apropierea unor
regiuni dezvoltate, a7a cum ar fi regiune Qong $Rong sau .a0ao sau vizavi de insula *ai"an < ShanhaiB. Cu
toat8 diversitatea zonelor economice libere din 68rile 9n curs de dezvoltare acestea au 7i multe tr8s8turi
comune. )rincipalele din ele sunt:
majoritatea zonelor libere au un caracter 9nchis 7i sunt orientate total sau par6ial c8tre pia6a extern8%
orientarea OE# $ urilor, 9n special spre ramurile laborioase <cu volum mare de bra6e de munc8B,
specializate 9n industrii de larg consum, cum sunt: electronica, electrotehnica, 9nc8l68minte, 9mbr8c8minte,
ceasuri, juc8rii, 7.a.%
predominarea procesului de asamblare
17. ,onele off !ore.
)rintre zonele economice libere ca tipuri specifice de zone,se evidentiaza grupa zonelor libere de
deservire specializate in acordarea diverselor servicii.'in aceasta grupa fac parte zonele off-shore.
Companiile offshore sunt firme 9nregistrate 9n 68ri sau jurisdic6ii unde legisla6ia fiscal8 fie nu prevede
perceperea de impozite, fie impozitele sunt foarte sc8zute at:ta timp c:t socitat86ile nu desf87oar8 activit86i pe
teritoriul 68rii unde sunt 9nregistrate. 'in punct de vedere al actelor comerciale s8v:r7ite societ86ile offshore
pot fi considerate societ86i str8ine, ele nu realizeaz8 venituri 9n 6ara 9n care au fost
9nmatriculate. *eoretic, companiile offshore se pot 9nfiin6a 9n orice 6ar8 din lume, dar nu peste tot pot
ob6ine 7i avantaje fiscale.
Oonele Cffshore sau asa numitele paradisuri fiscale <*ax heavenB care sunt tot mai des folosite in
economia moderna. )rin termenul de offshore limbajul de specialitate britanic desemneaza teritoriul situat
dincolo de tarm. in termenul economic american, prin offshore sunt denumite activitatile economice si
firmele care isi desfasoara activitatea in afara teritoriului national al statului in care acestea sunt rezidenti.
Cu alte cuvinte este vorba despre intreprinderi care nu desfasoara activitati comerciale in tara in care au fost
inregistrate si care, din punct de vedere al actelor comerciale savarsite, sunt considerate ca fiind firme straine.
C companie offshore nu realizeaza venituri in tara in care a fost inmatriculata.*ax heaven <engl.B - in
traducere libera inseamna port fiscal, refugiu fiscal, paradis fiscal. Cu acest termen sunt desemnate acele
unitati teritorial-administrative care asigura conditii deosebit de favorabile pentru dezvoltarea capitalului si
pentru functionarea companiilor offshore.
Sunt doua scopuri principale pentru care se utilizeaza zonele offshore:
! )rimul vizeaza scutirea de taxe, reducerea sau amanarea acestora.
! Cel de-al doilea vizeaza asiguarea protectiei averii si confidentialitatii.
mbele scopuri sunt oarecum independente unul fata de celalalt. 2nele companii offshore urmaresc efectiv
scopurile de reducere a taxelor, altele servesc drept scut pentru o anumita parte din bunurile proprietarilor lor.
.ult mai adesea insa, ambele scopuri coincid si se completeaza reciproc.
18. ,onele economice li+ere din Repu+lica %oldova
Dn prezent, 9n Repu+lica %oldova func6ioneaz8 7ase zone economice libere: EExpo-Husiness
Chi7in8uF, E*vardi6aF, parcul de produc6ie E*aracliaF, parcul de produc6ie ECtaci-HusinessF, E2ngheni-
HusinessF, parcul de produc6ie E(al0ane7F, precum 7i )ortul 4nterna6ional #iber EGiurgiule7tiF, care are un 7ir
de particularit86i ale zonei libere. Dn anul +,,K 9n cele 7ase OE# $ uri erau 9nregistra6i --, reziden6i 7i un
num8r total de angaja6i de 555,. ctivitatea zonelor economice libere este orientat8 spre producerea
Page | 8
m8rfurilor industriale la export, 9n special, utilaj electronic, articole din plut8 pentru 9mbutilierea b8uturilor
alcoolice, pl8ci de ceramic8, televizoare, covoare 7i mobil8. lte genuri de activitate practicate 9n aceste zone
6in de sortarea, ambalarea 7i marcarea m8rfurilor care tranziteaz8 teritoriul vamal al 3epublicii .oldova,
precum 7i efectuarea construc6iilor, activit86i de depozitare 7i alimenta6ie public8.
)rima zon8 economic8 liber8 Expo - Husiness Chi7in8u a fost creat8 9n -??A 7i se preconiza s8 devin8
un model de implementare a rela6iilor de pia68. 'eja peste doi ani, atra7i de facilit86ile ce au fost acordate
reziden6ilor, AK de companii str8ine 7i mixte 7i-au deschis afaceri 9n zon8. Dncercarea de a impune anumite
interdic6ii, inclusiv 9n ceea ce prive7te activitatea comercial8, a perturbat activitatea zonei 9n anii -???-+,,,,
iar K, de reziden6i 7i-au retras capitalurile. *otu7i, Expo - Husiness Chi7in8u, continu8 s8 fie cea mai
dezvoltat8 zon8 libera, ponderea c8reia 9n volumul total de produc6ie al zonelor libere constituie @5,+L <a.
+,,KB.
'intre aspectele negative care tind s8 fr:neze crearea 7i dezvoltarea favorabil8 a OE# $ urilor 9n
3epublica .oldova se pot men6iona urm8toarele:
multe obstacole birocratice%
infrastructura insuficient8 7i ne adecvat8 <drumuri, telecomunica6ii, depozite frigorifice
condi6iile insuficiente pentru cazarea 7i deservirea agen6ilor economici str8ini 7i a familiilor
lor, etc.
19. ,ona economica li+er -.ng!eni-.
Oonele economice libere din 3. sunt parti ale teritoriului vamal al .',separate din punct devedere
economic in care pentru investitorii autohtoni si straini sunt premise in regim preferential anumite genuri de
activitati de intreprinzator.
C OE# din 3epublica moldova este,2ngheni-Husiness.Ea se gaseste in zona industriala a or.2ngheni
cu durata de functionare de +K ani pe o suprafata de @-.KK ha .isezarea geografica favorabila a zonei,
frontiera comuna cu 3omania sint in masura sa favorizeze interesul potentialilor investitori de pe ambele
maluri ale )rutului, in special a rezidentilor Oonei Economice #ibere in curs de constituire la 4asi. )rin orasul
2ngheni trec cele mai importante sosele spre Chisinau, Halti, 3omania. 3eteaua de drumuri asigura legatura
permanenta anul intreg cu localitatile din raion si alte centre industrial-comerciale ale .oldovei.
iiiiiCrasul 2ngheni are comunicatii rutiere cu multe orase si localitati ale 3epublicii .oldova si 3omaniei.
*oate obiectele industriale ale OE# si subdiviziunile lui de deservire sunt legate prin sosele. Crasul dispune
de cele mai accesibile cai de comunicare: feroviare, fluviale, rutiere.
'atorita amplasarii geografice favorabile orasul 2ngheni reprezinta o poarta si o fereastra favorabila de
intretinere a legaturilor reciproce avantajoase dintre tarile de (est - Est. Centrul industrial al orasului dispune
de un potential de productie substantial, desi in prezent capacitatile sale de productie sunt utilizate doar la
nivelul de -,-5,L.
Crasul 2ngheni dispune de multiple cadre de inalta calificare. stfel, rezidentii OE# nu vor duce
lipsa de ingineri, tehnicieni, mecanici, constructori, lacatusi, operatori .EC, cofetari, ceramisti cu stagiu de
munca si experienta personala.
iiiii)otentialul productiv existent si perspectivele de consolidare a acestuia cu ajutorul investitiilor straine,
infrastructura disponibila si posibilitatea de dezvoltare a ei, precum si situarea geografica favorabila sunt un
fundament pentru crearea si functionarea eficienta a OE#;2ngheni-Husiness;
#a etapa actuala sunt inregistrati @- de rezidenti cu diverse genuri de activitate:
-producerea productiei industrial pt export A,L
-sortare,ambalare,marcare si alte operatiuni cu marfuri tranzitate prin teritoriul 3.,-KL
-alte genuri auxiliare:servicii comunale,depozitare,constructii.alimentatie publica,servicii de
arenda,+KL
20. ,ona economic li+er -/une &!iinu
)rima zona economica libera Expo-Husiness Chisinau a fost creata in anul -??A si se preconizeaza sa
devian un model de implimenatre a relatiilor de piata.'eja peste doi ani atrasi de facilitatile ce au fost
acordate rezidentilor,AK de companii starine si mixte siau deschis afaceri in zona.4ncercarea de a impune
anumite interdictii,inclusiv in ceea ce priveste activitatea comercial,a perturbat activitatea zonei in anii -???-
+,,,,iar cei K, de rezidenti saiu retras capitalurile.*otusi Expo-Husiness chisinau,continua sa fie cea mai
Page | 9
dezvoltata zona libera ,ponderea careia ,in volumul total de productie al zonelor libere,constituie @5.+L <a
+,,KB O# EExpo-Husiness-Chi7in8uF este legat8 de calea ferat8 7i automagestrala, ce une7te 2craina 7i
3om:nia. 'istan6a p9n8 la 3om:nia este -,, 0m, p9n8 la 2craina $ <+5,0m la nord, @,0m la sudB. 2na din
dou8 teritorii a O# este situat8 9n centrul capitalei 3., or. Chi7in8u, alta este situat8 la - 0m de la
eroportul 4nterna6ional Chi7in8u 7i alaturi de calea ferat8 7i automagistrala 3om:nia $ .oldova $ 2craina
0ervicii$
Sortarea , marcarea 7i ambalarea m8rfurilor tranzit,
Servcii in domeniul alimenta6iei publice,
Servicii de brocheraj,
)roiectarea consrtuc6iilor, urbanism,
Chiria 9nc8perilor.
. Producerea$
rticole din metal pentru construc6ie <articole din 6igl8 metalic8B,
.obil8 si alte articole din lemn,
rticole din mas8 plastic8 <plicul8 polietilenB,
rticole de construc6ii din beton, ciment, gips,
Calculatoare <ansamblareB 7i alte elemente electronice de completare,
rticole de tipar- poligrafice,
Capi7oane termoconcentrabil pentru dopuirea diferitor b8uturi,
)roduc6ia vin $ coniac,
Complex termo-energetic pentru 9nc8lzirea cu gaz.
21. ,ona economic li+er -Giurgiuleti
Portul Internaional Liber Giurgiuleti cuprinde un teritoriu -+, ha cu statut de Oon8 Economic8
#iber8. *otodat8, 9n )ort sunt 9nregistra6i ++ de reziden6i. Spre deosebire de alte zone economice libere din
.oldova, investitorii din Giurgiule7ti au dreptul s8 practice orice tipuri de activit86i premise de legisla6ia
.oldovei. 3ecent a fost deschis8 o curs8 tur retur spre 4stambul care circul8 pe traseul Giurgiule7ti - 4stambul
- Giurgiule7ti s8pt8m:nal.
)ortul 4nterna6ional #iber Giurgiule7ti se 9ntemeiaz8 pe un termen de +K de ani.*erenul aflat 9n
hotarele teritoriului )ortului 4nterna6ional este proprietate a statului. Qotarele 7i configura6ia teritoriului
)ortului 4nterna6ional s9nt determinate 9n planurile cadastrale 9n conformitate cu legisla6ia cadastral8.
Suprafa6a teritoriului )ortului include:
aB teritoriul terminalului petrolier 7i al rafin8riei%
bB teritoriul terminalului de m8rfuri%
cB teritoriul terminalului de pasageri%
dB teritoriul dezvolt8rii )ortului 4nterna6ional.
)ortul 4nterna6ional #iber Giurgiule7ti <)4#GB, unicul port din 3epublica .oldova accesibil pentru navele
maritime, este situat la 0m -55.> <a =+.+ mil8 maritim8B al fluviului 'un8rea 9n Sudul .oldovei, fiind
m8rginit de 3om:nia <respectiv de 2niunea European8B 7i 2craina. )4#G beneficiaz8 de o amplasare pe
traseele interna6ionale de comer6 7i transport, cum sunt canalul navigabil 3in-.ain-'un8re, care une7te
.area 1eagr8, -@ state europene 7i .area 1ordic8% sistemele de cale ferat8 de standard european 7i rus,
precum 7i re6eaua de drumuri interna6ionale.
Dntreaga suprafa68 de -+, ha a )ortului 4nterna6ional #iber Giurgiule7ti <)4#GB are statut al unei zone
economice libere 7i const8 din terminalul petrolier, portul marfar 7i zon8 industrial8. Gra6ie amplas8rii sale pe
'un8rea de /os cu ad:ncimi disponibile ale apei de p:n8 la =m, )4#G este capabil s8 primeasc8 nu doar nave
fluviale, ci 7i maritime. Dn acest context, )4#G reprezint8 pentru clien6ii s8i:
- unicul punct fluvio-maritim direct de distribu6ie 7i transbordare 9nSdin 3epublica .oldova
- un centru regional de logistic8 la frontiera 2niunii Europene cu acces la c8ile de comunica6ie terestr8,
feroviar8, fluvial8 7i maritim8, 7i
- o zon8 excelent8 pentru dezvoltarea afacerii, datorit8 pozi6ion8rii sale strategice, infrastructurii de transport
trimodale, mediului de pre6 rentabil 7i regimului fiscal 7i vamal unic.
22. #ntegrarea Repu+licii %oldova n divere organizaii internaionale.
'isolutia 2niunii Sovietice a favorizat consolidarea 3epublicii .oldova ca entitate politico-statala
independenta, decisa sa-si afirme in mod suveran propria identitate politica, economica, culturala precum si
Page | 10
forma raporturilor sale cu statele lumii, organizatiile si institutiile internationale. 2rmarind procedura
diplomatica, .oldova a deschis ambasade in peste -K tari ale lumii, la rindul ei acreditind reprezentantii
diplomatici ai statelor cu care a stabilit raporturi economice, politice, culturale, etc.
C reflectare a proceselor de democratizare si de edificare a unui stat bazat pe drept a fost primirea la
5 ianuarie -??+ a 3epublicii .oldova in calitate de membru al CSCE <Crganizatia pentru Securitate si
Cooperare in EuropaB. #a +A februarie .oldova a semnat ctul &inal de la Qelsinchi care consfintea calitatea
sa de membru cu drepturi depline in aceasta organizatie. #a @ februarie -??5 a fost infiintata misiunea CSCE
in .oldova care-si propunea drept scop esential facilitarea obtinerii unei reglementari politice definitive a
conflictului din *ransnistria.-2n eveniment de mare importanta in afirmarea 3epublicii .oldova pe arena
internationala a fost admiterea ei, cu o unanimitate de voturi, la + martie -??+ ca membru al Crganizatiei
1atiunilor 2nite, fapt care a semnificat recunoasterea in mod practic a independentei sale.-Cooperarea
regionala, pe linga CS4 este materializata si de Cooperarea Economica la .area 1eagra, Conferinta tarilor
danubiene, Conferinta balcanica etc. 4n ansamblu ele formeaza geoeconomicul traditional al 3epublicii
.oldova. 'in toate componentele integrarii, cea economica este prioritara ca pondere si finalitate.
-1egocierile privind aderarea 3epublicii .oldova la Crganizatia .ondiala a Comertului au durat peste patru
ani si au fost finalizate la -? ianuarie +,,-, iar semnarea cordului privind aderarea .oldovei la C.C din -,
mai +,,- vine sa incununeze aceasta opera.
23. Rolul i importana organizaiei 1%& 23T14.
4deea 9nfiin68rii Crganiza6iei .ondiale a Comer6ului- <C.CB a ap8rut dup8 cel de-al 'oilea 38zboi
.ondial, din ini6iativa Crganiza6iei 1a6iunilor 2nite.
Scopul urm8rit a fost de a stabilii reguli 7i principii privind rela6iile comerciale interna6ionale care s8
asigure o anumit8 disciplin8 7i un mediu favorabil privind desf87urarea acestora, prin reducerea treptat8 a
tuturor barierelor tarifare 7i netarifare, precum 7i a altor restric6ii discriminatorii.
.omentul 9nfiin68rii C.C@ este reprezentat de adoptarea cordului de la .arra0ech din data de -K
aprilie -??@, care a intrat 9n vigoare la data de - ianuarie -??K. C.C este conceput8 ca o organiza6ie
independent8, 9n afara sistemului C12 dar care conlucreaz8 cu institu6ii 7i organiza6ii cu caracter economic,
inclusiv cele din sistemul C12.
C.C este forul multilateral de punere 9n aplicare a ansamblului m8surilor de liberalizare a
comer6ului cu m8rfuri, servicii, 7i drepturi de proprietate intelectual8, de desf87urarea de noi runde de
negocieri pentru extinderea liberaliz8rii 9n comer6ul cu produse agricole, industriale 7i cu servicii, precum 7i
de supraveghere multilateral8 a punerii 9n aplicare a prevederilor referitoare la regulile, disciplinele 7i
practicile de comer6 convenite. Sistemul de comer6 interna6ional promovat de C.C are 9n centru urm8toarele
principii:
- combaterea discrimin8rilor - aplicarea tratamentului na6iunii celei mai
favorizate 7i a tratamentului na6ional%
- libertatea comer6ului - ob6inut8 gradual, prin intermediul negocierilor%
- predictibilitate - natura obligatorie a acordurilor 7i procedurilor pentru membrii C.C, precum 7i
asigurarea transparen6ei%
- promovarea concuren6ei loiale%
- 9ncurajarea dezvolt8rii 7i reformei economice, viz:nd, 9n special, 68rile mai pu6in dezvoltate 7i 9n
curs de dezvoltare.
Dn viziunea C.C, acest sistem aduce o serie de beneficii, cele mai importante fiind reprezentate de:
rezolvarea constructiv8 a diferendelor, reducerea costurilor de trai, cre7terea veniturilor 7i sporirea
posibilit86ilor de alegere 9n ceea ce prive7te bunurileSserviciile 7i calitatea acestora
24. )AFTA. 1+iectivele geoeconomice ale organizaiei
cordul privind formare organiza6iei interna6ionale 1..&.*.. - cordul 1ord merican de Comer6
#iber <1orth merican &ree *rade greementB a fost semnat la -= decembrie -??+ 9ntre S2, Canada 7i
.exic. 1&* acoper8 o pia68 de 5=K milioane de consumatori, cu perspectiva extinderii 7i mai spre sudul
continentului american, 7i o suprafa68 de +-,5 milioane 0mT. Scopul acestui acord este liberalizarea 9n -, ani a
comer6ului cu produse 7i servicii, prin eliminarea barierelor tarifare 7i netarifare 9ntre p8r6i 7i prin
liberalizarea investi6iilor intra-zonale.
'omeniile vizate de 1&* sunt urm8toarele:
aB Comer6ul cu bunuri materiale:
Page | 11
Dn decurs de -, ani, urmeaz8 a fi 9nl8turate toate taxele vamale aplicabile produselor considerate ca Enord-
americaneF, 9n conformitate cu regulile de origine, astfel ca 9n anul +,,@ s8 se formeze o vast8 pia68 liber8.
bB Comer6ul cu servicii:Serviciile de6in un loc important 9n comer6ul din zon8 - supus tratamentului na6ional.
cB 4nvesti6iile directe de capital - liberalizare.
dB lte dispozi6ii se refer8 la urm8toarele: regulile de concuren68, proprietatea intelectual8, sejurul temporar al
oamenilor de afaceri, anumite aspecte privitoare la protec6ia mediului.
Constat8ri:
U 1&* este un acord de liber schimb de mare anvergur8.
U .odel de cooperare de tip interguvernamental, f8r8 a avea organisme suprana6ionale.
U 1u are obiective de natur8 politic8.
1&* reglementeaz8 barierele tarifare, netarifare 7i investi6iile. Se specific8 faptul c8 m8rfurile de import
provenite din celelalte dou8 na6iuni vor avea acela7i regim ca 7i bunurile na6ionale. &iecare membru 1&*
va excepta unele activit86i de la aplicarea acestui acord. Canadienii, a7a cum a fost stipulat 7i 9n vechiul cord
de Comer6 #iber 9ntre Canada 7i S2, vor excepta de la aplicarea 1&* domeniul publica6iilor. Dn Canada
exist8 sentimentul c8 f8r8 un control special asupra propriet86ii 7i acord:nd mass-mediei canadiene beneficii
prin taxe, acesta va fi acaparat de media din S2. Cererea S2 a fost ca mi7carea liber8 a persoanelor, cu
excep6ia profesioni7tilor 7i managerilor, s8 nu fie permis8. cest lucru este rezultatul temerii S2 c8 va fi
cople7it8 de milioane de s8raci din .exic. Guvernul mexican 97i rezerv8 dreptul de a controla sistemul de c8i
ferate, electricitatea, petrochimia de baz8 7i industria petrolier8. &iecare parte din acordul 1&* beneficiaz8
de anumite avantaje. S2 7i Canada c:7tig8 astfel accesul la pia6a mexican8, o pia68 cu peste >, de milioane
de oameni. )ot fi specificate 7i beneficiile neeconomice pentru S2, fiind vorba de 9mbun8t86irea rela6iilor
externe ale .exicului 7i de o posibil8 stabilitate intern8, urm8rindu-se o mai bun8 cooperare 9n domeniul
drogurilor, emigr8rii 7i polu8rii. 4mpactul cre8rii 1&* va fi mult mai important pentru .exic dec:t pentru
S2. 'eoarece .exicul este mult mai mic dec:t S2, iar crearea de locuri de munc8 7i domeniul s8n8t86ii
este acela7i 7i 9n S2 7i 9n .exic, efectul cre8rii 1&* va fi mult mai mare pentru .exic.
25. 1PE&. Rolul i importana organizaiei.
OPEC sau Organizaia Statelor Exportatoare de Petrol, este o organiza6ie interguvernamental8
permanent8, care coordoneaz8 7i uniformizeaz8 politicile 9n domeniul petrolului ale 68rilor membre, 9n
vederea asigur8rii unor pre6uri stabile 7i echitabile pentru produc8tori. C)EC include 9n componen6a
ei statele exportatoare de petrol brut, indiferent de na6ionalitatea acestora: state arabe sau nearabe.*arile
fondatoare sunt: 4ran, 4ra0, Ru"eit, rabia Saudita si (enezuela.Cele K state fondatoare au fost urmate
ulterior de alti membri, in prezent organizatia fiind formata din -+ membri de pe 5 continente: frica, sia si
merica de Sud,actualii membri fiind: rabia Saudit8, Ru"eit, 4ra0, 4ran, (enezuela, Vatar, 4ndonezia, #ibia,
Emiratele rabe 2nite, lgeria, 1igeria, Ecuador 7i Gabon cu statut de membru participant.
Sediul central al C)EC e situat in (iena ,organizatia fiind considerata de multi observatori drept un
cartel.
Scopul principal al organizatiei,conform statutului ei ,este determinarea celor mai bune modalitati
pentru apararea statelor membre,in mod individual si colectiv ,intocmirea si adoptarea metodelor pentru a
garanta stabilizarea preturilor pe pietele actiunilor petroliere internationale in vederea eliminarii fluctuatiilor
daunatoare si inutile%considerarea contiunua a intereselor natiunilor producatoare si a necesitatii securizarii
venitului stabil a tarilor membre,sustinerea eficienta,economica si regulata cu petrol a natiunilor
consumatoare si o intoarcere cinstita a capitalului pt investitorii in industria petroliera.
26. Fondul %onetar #nternaional 2F%#4. #mportana organizaiei pentru dezvoltarea unor
tate
&.4-este o organizatie internationala care are ->A de state membre. fost constituita prin *ratatul de
la Hretton Woods in anul -?@@,avind ca scop principal promovarea unei economii mondiale sanatoase.)e ++
iulie -?@@ a avut loc conferinta de la Hretton Woods,ptr restructructurarea relatiilor internationale monetare si
financiare.)este @, de tari au participat la semnarea acordului de la Hretton Woods care prevedea proceduri
si reguli care vor guverna economia mondiala.cest acord a condus la infiintarea H43'<banca internationala
ptr recinstructie si dezvoltare deasemeni cunoscuta ca si banca mindiala si &.4<fondul international
monetarB.ceste institutii sunt cunoscute ca fiind gemenii Hretton Woods,sistemul Hretton Woods prevedea o
rata de schimb valutar stabila,avind ca referinta standart.aurul,iar dolarul era singura moneda convertibila in
aur.
Page | 12
&.4-are ca scop principal promovarea cooperarii monetare internationale,garantarea stabilitatii
financiare,facilitatea comertului internat,contribuirea la nivel inalt ocuparea fortei de munca,la stabilitatea
economica si combaterea saraciei
27. Glo+alizarea. Rolul i impactul glo+alizrii aupra economiei mondiale
.lo!alizare $ procesul de integrare economica, politica si culturala mondiala, din cauza dependentei
tot mai mari dintre state.Este o noua etapa calitativ superioara internationalizarii,etapa cind export de
capital,operatii financiare,comertul,caile de comunicare capata particularitati globalesi o extindere
globala.'estramarea sistemului colonial ,destramarea sistemului socialist si destramarea 23SS a constituit
premisele de baza ale politicii care a condus la extinderea rapida a globalizarii.2rmatorul pas de mare
importanta in extinderea globalizarii l-au constituit dezv.intensa a progresului tehnico-stiintific si dezv.noilor
tehnologii,formarea pietei mondiale si pietei financiare mondiale.aparitia si dezv.companiilor
transnationale ,bancilor trnsnationale.Companiile transntionale au devenit actorii principali in dezv.si
extinderea globalizarii.
lo!alizarea economiei conduce la liberalizarea relatiilor sociale si cresterea interdependentei
pietelor nationale de marfuri, servicii si capital. 4n perioada anilor -?>,-+,,, ponderea exportului mondial de
marfuri si servicii in econom ia globala a crescut de la -KL la +KL. #a sfirsitul anilor G>, creste mobilitatea
capitalului mondial. Capitalul international prin intermediul burselor valutare poate influenta starea financiara
a oricarui stat. pentru atragerea investitiilor straine este necesara crearea unei economii concurentiale. #ider
mondial in atractia investitiilor straine este S2.
Globalizarea economiei conduce la modificarea diviziunii internationale a muncii. )aralel creste rolul
diviziunii intercorporationale a muncii. 4n legatura cu unificarea companiilor nationale in corporatii
transnationale si dezvoltarea proceselor de asmblare in statele in curs de dezvoltare se intensifica tendintele
de desconcentrare a productiei. 4n relatiile economice externe creste importanta capitalului, iar industria
devine din ce in ce mai nerentabila. 4n present are loc o lupta concurentiala pentru reducerea cheltuielior de
productie. 'upa destramarea 23SS si liberalizarea economiei chineze s-a format o imensa piata de forta de
munca ieftina. u scazut avantajele statelor inalt dezvoltate si cresc cele ale celor in curs de dezvoltare din
cauza diferentei mari de salariu. stfel, a crescut importanta regiunii sia )acifica unde sunt si conditii
favorabile pentru amplasarea productiei. 4n concurenta internationala rolul decisiv il joaca corporatiile
transnationale cu un flux annual de capital de sute de miliarde N. Ele dispun de un grad inalt de libertate sin u
pot fi supuse unui control de stat.
28. #ntegrarea Repu+licii %oldova n .niunea European. Avanta(ele geoeconomice ale
integrrii.
4ntegrarea European8 este obiectivul strategic ireversibil al politicii externe 7i interne al
3epublicii .oldova.
cordul de )arteneriat 7i Cooperare <)CB reprezint8 baza juridic8 a rela6iilor dintre 3epublica .oldova
7i 2niunea European8. cordul a fost semnat la +> noiembrie -??@ 7i a intrat 9n vigoare la - iulie -??>
pentru o durat8 ini6ial8 de -, ani. cest aranjament asigur8 baza colabor8rii cu 2E 9n domeniul politic,
comercial, economic, juridic, cultural-7tiin6ific 7i are ca obiective sus6inerea .oldovei pentru:
a) consolidarea democra6iei 7i statului de drept cu respectarea drepturilor omului 7i a
minorit86ilor prin asigurarea cadrului corespunz8tor al dialogului politic%
b) dezvoltarea durabil8 a economiei 7i finalizarea procesului de tranzi6ie spre economia
de pia68 prin promovarea schimburilor comerciale, investi6iilor 7i rela6iilor economice armonioase.
vantaje:
Cresterea economiei, cresterea volumului de
productie, cresterea consumului%
4eftinirea marfurilor de consum%
tragerea investitiilor in vederea modernizarii
infrastructurii energetice%
Cresterea salariilor%
#iberalizarea mediului de afaceri%
Cresterea investitiilor.
Page | 13
'ezavantaje:
3educerea productiei agricole%
3iscul scumpirii gazului furnizat de Gazprom%
3iscul presiunilor in domeniul energetic de
Gazprom%
3iscul aplicarii restrictiilor pentru migrantii
.oldoveni in 3usia%
Cresterea presiunilor competitive din partea
produselor agroalimentare importante
Page | 14
29. Rolul i importana tiinei n dezvoltarea economic a tatelor lumii
#a sf sec.JJ-sec JJ4 are loc formarea unei noi ordini economice mondiale.4n secJJ4 e mult mai
important de a detine controlul asupra inovatiilor si tehnologiilor performante.4n prezent potentialul economic
al unui stat nu depinde de resursele naturale pe care le detine ci de potentialul stiintific,tehnologiile
modern.*reptat se formeaza o noua resursa care joaca un rol mai important.ceatsa resursa fiind potentialul
tehnico-stiintific.4n statele inalt dezvoltate stiinta a devenit o ramura strategica,de aia statul intervine pt a
sustine aceasta ramura,domeniu.4n sec JJ cheltuielile pt crecetarile stiintifice au trecut cifra de K,, mlrN.4n
unele state chelt.pt stiinta prez.+-5L din )4H ,aceasta putind sa isi permita doar statele inalt dezv.Cercetarea
stiintifica imbogateste cunoasterea si ofera o baza pentru dezvoltarea tehnologica. 4n momentul de fata
omenirea se afla intr-o era postindustriala. ceasta este o era tehnologica,stiintifica in sensul ca este
dominata de tehnologii si cerectari stiintifice.Hogatia este creata acolo unde actioneaza in forta noile
tehnologii si cercetraile stiintifice.'upa parerea noastra , dezvoltarea intensiva a tehnologiilor,a facut ca
potentialul lor sa creasca intr-un ritm care a depasit si cele mai optimiste prognoze si in acelasi timp ele sa
devina larg accesibile, in sensul ca, dincolo de unele restrictii legate de securitate, ele pot fi cumparate. )e de
alta parte, chiar daca tehnologia in sine este costisitoare, produsul inaltei tehnologii este relativ ieftin, ceea ce
deschide noi domenii de aplicare
Stiinta contemporana este caracterizata de:
- o dezvoltare accelerata%- un caracter multidiscplinar%- o aplicare din ce in ce mai rapida a cunostiintelor
stiintifice%-o tehnologie bazata intr-o proportie covirsitoare pe stiinta<in comparatie cu tehnologia ca XartaF
sau mestesugF, bazata pe cunostiinte empiriceB% Elaboaraea unor noi teorii stiintifice devine o conditie
prealabalia pt elaboaraea unor ramuri tehnice principal noi,iar marile descoperiri tehnice stimuleaza
schimbarile radicale din stiinta.
30. Te!nopoliurile i rolul lor n dezvoltarea economic.
*ehnopolis $reprezinta forma cea mai avansata a zonelor stiintifice si tehnologice,un model de alianta
private cu scopul comercializarii tehnologiilor sicresterii economice.*ehno-refelecta accentual pus pe
tehnologie,iar polis vine din limba greaca si reflecta echilibrul a doi poli:sectoarele public si privat. Este o
zona libera pe linga orasele mari cu pozitie economico-geografica favorabila, sisteme de comunicatie
perfecte, conditii climatice favorabile in care are loc combinarea stiintei, capitalului, tehnologiilor de virf si
traditiilor in productie. <primul tehnopolis $ San &rancisco,fiind cel mai cunoscut din lume,prin numele
Sillicon valeM.4si gaseste sediul si in unele societati europene,japoneze.B.
*ermenul de tehnopol a aparut pt prima data in /aponia,in anii >, ai sec.JJ
*ehnopolul repr. C zona libera a erei tehnologiilor inalte,unde se realizeaza combinarea stiintei si
tehnologiilor cu cultura nationala traditionala si mondiala.4n consecinta se formeaza o noua colectivitate de
oameni creativi si multilateral dezvoltati.Ele dispun de centre de cercetare ,personal supercalificat si o situatie
ultrafavorabila fata demarile axe de circulatie,ca si o integrare avansata in circuitele financiare bancare si de
relatii internationale.Cbiectivul lor este facilitarea transferului de tehnologie intre intreprinderi sau ramuri
inrudite.*ehnopolul se amplaseaza in locuri cu un mediu confortabil pt trai,cu posibilitati culturale si
recreative.El trebuie sa fie amplasat in apropierea orasului de baza,care sa i asigure serviciile comunale.C
conditie obligatorie o constituie prezenta aeroportului sau a unei statii de cale ferata expres.
31. 0illicon 5alle6. Rolul te!nopoloului n dezvoltarea noilor ramuri
Sillicon (alleM. 3olul tehnopolosului 9n dezvoltarea noilor ramuri. a devenit simbolul mondial al
)S*,una din capitalele mondiale a microelectronicii bastionul revolutiei tehnologiilor
informationale,stiintelor aplicate si imenselor surse de capital.ici se formeaza o buna parte din )4H
S2,comparabil cu )4H al unor tari vest europene.4n aceasta zona sa reusit crearea simbiozii disciplinelor
universitare si firmelor producatoare de produse electronice si aerospatiale.(alea Siliciului a devenit
simbolul businessului noii generatii creatoare de capital in imperiul spatiuluin virtual.
*ermenul de tehnopolis a fost introdus pentru prima data in -?>, in proiectul japonez *ehnopolis care
prevedea constuctia a -?orase stiintifice sau tehnopoluri de-a lungul braului industrial *o0io
32. Principalele ci de comunicaie ale Terrei.
4.'ezvoltare economic8 a unui stat sau a unei regiuni depinde de dezvoltarea c8ioor de comunica6ie.
*ransporturile asigur8 o bun8 desf87urare a produc6iei industriale sau a produc6iei agricole sau a informa6iei.
Dn a doua jum. a sec al +,-lea c9nd economia mondial8 a fost influen6at8 de unele modific8ri politice 7i
economice, rolul c8ilor de comunica6ie a crescut considerabil. 4mportan6a c8ilor de comunica6ie a avut
permament un rol deosebit 9n dezvoltare anumitor state sau regiuni datorit8 c8ilor de comunica6ie.
44.'in datele de care dispunem unele c8i de comunica6ie au o istorie de peste 5K,, de ani. 2na din
cele mai vechi c8i de comunica6ii care 7i pe viitor va juca un rol deosebit a fost Calea .8tasii care unea
partea estic8 a continentului euroasatic cu partea vestic8. nume pe acest8 cale est $ vest circulau principalele
idei 7i m8rfuri au contribuit la dezvoltare unor regiuni, iar controlul anumitor por6iuni din aceast8 cale crea
posibilit86i 9n dezvoltarea unor regiuni. cest8 cale era divizat8 9n + direc6ii: primul mergea la sud de marele
pustii asiatice, se indrepta spre )ersia, 9ndrept9ndu-se mai apoi spre Constantinopol, al doile trecea prin
marele ora7e din sia central8 Huhara 7i iar se 9ndrepta spre Constantinopol. Existen6a alternetivei in ceea ce
prive7te transportarea m8rfurilor pe aceste+ transoane depindea de situa6ia social politic8 din zonele
respective.
doua cale important8 pe continental euro-asiatic este calea ferat8 *rans-Siberiana. cesta8 cale
ferat8 a fost creat8 nu numai ptu a valorifica resursele ale siberiei, ci 7i pentru men6inerea controlului asupra
orientului indep8rtat al 3usiei. *ransibul este o cale de comunica6ie strategic8, transportarea m8rfurilor se
efectueaz8 9ntr-un timp mai scurt. *ransportarea m8rfurilor pe acestra cale a scurtat cu -,K ori dec9t pe cale
maritim8. *ransibul este cea mai lung8 cale ferat8 din lume. 'istan6a de la .oscova la (ladivosto0 este de
?@=A0m. o alt8 particularitate specific8 este faptul c8 ea este electrificat8 total. Ea a fost construit8 9n perioada
->?- $ -?,,.
C importan68 deosebit8 o au nodurile de comunica6ie. ceste noduri de comunica6ii joac8 un rol
deosebit din punct de vedere strategic, ele permit de a controla situa6ia politic8 sau economic8, nu numai in
regiune in care se afl8, dar au 7i o influen68 asuprea altor regiuni care se afl8 la distan6e mult mai mari. Oone
important strategici pot fi unele canale, str9mtori sau tuneluri. 'intre canalel cele mai importante pot fi
men6ionate canalul Suez 7i )anama.
Canalul Suez une7te .area 3o7ie cu .area .editeran8, une7te pe o cale mai scurt8 bazinul
Cceanului 4ndian cu Cceanului tlantic. fost dat in exploare in anul ->A?. )9n8 9n anul -?KA a fost
proprietatea unei societ86i interna6ionale, ins8 de fapt controlul il de6ine .area Hritanie. #ungimea canalui
este de aproximativ -A5 de 0m. acest canal mic7oreaz8 calea din Cceanul 4ndian spre 4ndianul tlantic cu > $
-K,,, 0m.
2n alt canal important din punct de vedere strategic este Canalul )anama.El une7te tlanticul cu
)acificul. El a inceput s8 fie construit in anul -?,5, terminat in -?-@, a inceput sa fie exploatat in anul -?+,.
*impul de trece dintr-un ocean in alt ocean dureaz8 pin8 la = ore. )e tot parcursul -?+, $ +,,, canalul
panama a fost posesiunea S2.
Eurotunelul $ une7te .area Hritanie cu partea continental8 a Europei, sau nglia cu &ran6a. 4nceputul
construc6iei a fot in anil -?>K, iar in anul -??@ a fost dat in exploatare. #ungimea tunelului este de K, de 0m,
din care 5= de 0m sint subacvatice, une7te orashele 'uvr-Cale. *unelul este alc8tuit din 5 transoane pe care
circul8 trenuri de mari viteze. 'istan6a de la )aris la #ondra este parcurs8 9n 5 ore.
Canalul 3in $.ain $ 'un8re $ a fost deschis8 in anul -??+, lungimea total8 este de 5K,, de 0m 7i
une7te portul de la .area 1ordului 3oterdam cu portul Sulina. *rece prin -= state, unele continentale.
33. Rolul i importana canalului Panama i 0uez
-Canalul Suez-canal navigabil fara ecluze care uneste .area .editeraniana cu .area rosie.cest
canal scurteaza distanta maritima dintre porturile Cceanului tlantic si Ccean 4ndian cu >--K mii 0m.Oona
Can Suez este considerata ca hotar geografic convetional intre sia si frica.Canalul a a fost oficial dat in
exploatare ptr navigatie la -= noiemb ->A?.#ung canal este de aproxim -A5 0m,.Canalul este traversta anula
de -5--@ mii de nave cu 5,,-@,, mln tone marfuri.)e seama lui ii revine peste +,L din transportul mondial
de petrol si produse petroliere si -KL din traficul mondial de marfuri pe ocean.Canalul devenit cea mai
cunoscuta cale pe apa din istorie intre (est si est.
- Canalul )anama este un canal important care traverseaz8 istmul )anama 9n merica Central8,
leg:nd oceanele tlantic 7i )acific. Construc6ia canalului a reprezentat unul dintre cele mai mari proiecte de
inginerie 9ntreprinse vreodat8. avut un impact enorm asupra naviga6iei, deoarece navele nu mai trebuie s8
treac8 pe drumul periculos prin *recerea 'ra0e 7i Capul Qorn 9n punctul cel mai sudic al mericii de
Sud'e7i conceptul unui canal 9n )anama dateaz8 de la 9nceputul secolului al J(4-lea, prima 9ncercare de
construc6ie a avut loc 9ncep:nd cu ->>, sub conducere francez8. 'up8 ce aceast8 9ncercare a e7uat, lucrul a
fost terminat 9n cele din urm8 de Statele 2nite, 7i canalul s-a deschis 9n -?-@. Construc6ia canalului, de o
lungime de == 0m, 'e la deschidere, canalul a avut un succes enorm, 7i este 9n continuare un element
indispensabil al naviga6iei interna6ionale. Dn fiecare an prin canal trec mai mult de -@ ,,, de nave,
transport:nd mai mult de +,5=> milioane de tone de marf8.
Canalul suez si panama reprezinta nu numai niste noduri comunicationale in spatial geoeconom,unde
este concentrate circulatia,dar si poli geostrategici de geopolitica.4nteresul multor state se interfereaza in
aceste zone.l
34. &analul Rein 7 %ain 7 'unre
Sistemul de transport si comunicatii reprezinta ,,carcasa *errei ,,care leaga diferite civilizatii ,sisteme
economice la diferite niveluri.)rintre cele mai vechi si mari cai de comunicatii se inscrie si canalul rin
main-dunare.
cest canal are o istorie milenara.4deea unirii 3inului cu dunarea a aparut in anul =>5 dupa Qr.si
apartine regelui german ,dar din cauza greutatilor tehnice ,prima incercare de a construi canalul main-dunare
s-a soldat cu esec. doua incercare a fost intreprinsa de regale Havariei.Canalul navigabil a fost construit
intre ->5?-->@A cu o lungime de -=> 0m,adincime--,K m si latime -Am.Canalul,inzestrat cu -,, ecluze prin
care puteau trece vasele cu o capacitate de -+, tone,a fost folosit efectiv pina in ->A5 cind din cauza
constructiilor rapide alecailor ferate ,el a devenit inconcurent.
4n -?+-,se constituie societatea pe actiuni,,3in-.ain-'unare,,cu dreptul de a construi canalul
,hidrocentrale si de a le exploata pinain +,K,.)ina in anii G?, societatea a construit K> de hidrocentrale
mici.4deea formarii caii acvatice transcontinentale a fost sustinuta de conducatorii Germaniei naziste.
4n -??+,are loc deschiderea official a Canalului .ain-'unare.calea acvatica transcontinentala a unit
-= state europene.'e la 3otterdam pina in 'elta 'unarii,a fost construita principala cale acvatica din Europa
,cu lungimea de -=- 0m,latimea-KK m,si adincimea @,+K m.ici sunt construite -A ecluze cu o lungime de
-?, m si latime de -+ m.Capacitatea de incarcare a navelor poate ajunge la ->,, tone,dar navigatia pe tot
traseul ,de la 3otterdam pina la Sulina,in 'elta 'unarii,este neefectiva.*ransportul marfurilor din porturile
'unarii inferioare pina la 3otterdam este mai efectiv pe cale maritime <se reduce vremea si cheltuielile la o
unitate de incarcaturaB.3omania prin acest anal s-a integrat geoeconomic in Europa Cccidentala.
35. Eurotunelul. Rolul i importana
2nul din cele mai grandioase proiecte din a + jumat a sec JJ a devenit constructia tuneluilui sub #a
.anche.4deea legaturii terestre a ngliei cu #umea (eche aprtine lui 1apoleon..ult timp constructia
tunelului fusese blocata din cauza relatiilor tensionate dintre franta si marea britanie. 4n -?>K dupa multe
incercari de constructie a tunelului si dupa semnarea contractului anglo-francez in -?>5,incepe constructia
tunelului sun Canlul .inicii,care este dat in exploatare in -??K.Eurotunelul are o lung de K-.K 0m,si este
parcurs de un tren cu +> de vagoane<pe care sunt imbarcate autovehiculeBin aproximativ +, de min in regim
de mare viteza <-A, 0mB, la ora actuala, cel mai lung tunel submarin din lume. Sistemul de transport al
Eurotunelului este
practic format din trei tuneluri: doua tuneluri pentru transportul feroviar -
unul de pasageri, iar celalalt de marfa -, legate prin cel de-al treilea,
central, de serviciu.
U *unelul a fost forat la @, de metri sub
nivelul marii.
U*renurile ce circula pe reteaua feroviara
Eurotunel sunt protejate prin sistemul *) <utomatic *rain )rotectionB, un
sistem de protectei ce permite oprirea progresiva a trenului in cazul unei
erori din partea conductorului.
U 4ntre -??@ si +,,, au traversat Eurotunelul
circa K= de milioane de oameni, ceea ce echivaleaza cuY totalul populatiei
ngliei.
U #ocomotivele garniturilor ce traverseaza
Eurotunelul sunt cele mai puternice din lume, ele avand puterea de a tracta
trenuri de peste +.@,, de tone cu viteze de pana la -@, 0mSh.
36. %agitrala feroviar Trani+erian. Rolul i importana acetei ci de tranport
'ezvoltarea economic8 a unui stat sau a unei regiuni depinde de dezvoltarea c8ilor de comunica6ie.
*ransporturile asigur8 o bun8 desf87urare a produc6iei industriale sau a produc6iei agricole sau a informa6iei.
Dn a doua jum. a sec al +,-lea c9nd economia mondial8 a fost influen6at8 de unele modific8ri politice 7i
economice, rolul c8ilor de comunica6ie a crescut considerabil. 4mportan6a c8ilor de comunica6ie a avut
permament un rol deosebit 9n dezvoltare anumitor state sau regiuni datorit8 c8ilor de comunica6ie.
C cale important8 pe continental euro-asiatic este calea ferat8 *rans-Siberiana. cesta cale ferat8 a
fost creat8 nu numai ptu a valorifica resursele ale siberiei, ci 7i pentru men6inerea controlului asupra
orientului indep8rtat al 3usiei.Constructia magistralei a influentat foart emult dezvoltarea Siberiei.4n primii
zece ani dupa constructia *ranssiberiana populatia in aceasta regiune a crescut de + ori. *ransibul este o cale
de comunica6ie strategic8, transportarea m8rfurilor se efectueaz8 9ntr-un timp mai scurt. *ransportarea
m8rfurilor pe acestra cale a scurtat cu -,K ori dec9t pe cale maritim8. *ransibul este cea mai lung8 cale ferat8
din lume. 'istan6a de la .oscova la (ladivosto0 este de ?@=A0m. o alt8 particularitate specific8 este faptul c8
ea este electrificat8 total. Ea a fost construit8 9n perioada ->?- $ -?,,..*S ocupa un loc de baza in
geopolitica 3usiei.4storia magistralelor transcontinenatel euro-asiatice marturisesc ca eficacitatea lor depinde
nu numai de reducerea taxelor vamale si altor bareie,dar si de factori geopolitici.
2n rol important in spatial geoeconomic il au nodurie de comunicatie-punct in care se intersecteaza
nu mai putine de +-5 linii ale unui si aceluiasi tip de transport.'e regula,nodurile de comunicatie exprima
interesele economice ale marilor puteri ale lumii.1odurile de transport tehnogene sunt o creatie a
omului,avind multiple functii geopolitice si geoeconomice.4n istoria comunicatiilor mondiale un loc deosebit
revine marilor canale,poduri,tuneluri si altor constructii.
37. 0itemele de comunicaii ale viitorului 2ec. 88#4.
Dn prezent exist8 numeroase proiecte ce prev8d crearea coridoarelor de transport
transcontinentale 9ntre polii mondiali de dezvoltare economic8 7i tehnologic8 9n Europa Cccidental8, sia
$ )acific 7i merica de 1ord. )rincipalele direc6ii de constituire a sistemului comunica6ional al viitorului
prev8d:
1.Crganizarea coridoarelor <sau sistemelorB multimodale de transport, care cuprinde transporturile
feroviare, auto, maritim, prin conducte, c9t 7i telecomunica6iile. #a intersec6ia principalelor
coridoare multimodale se formeaz8 noduri comunica6ionale, care 9n condi6iile regimului
preferen6ial asigur8 calitatea deservirii 7i multiple servicii. Ca rezultat are loc trecerea rapid8 a
m8rfurilor, capitalului industrial 7i financiar, intensificarea schimburilor culturale 7i informa6ionale.
Cre7te rolul colabor8rii interna6ionale, se intensific8 eforturile comune pentru 9nl8turarea barierelor
vamale 7i tarifere etc.
Dn secolul JJ4 se va uni sistemele de transport ale Eurasiei 7i mericii, form9nd un sisztem mondial
transcontinental.
2. Crearea sistemului comunica6ional euroasiatic. 2n mare eveniment al secolului JJ4 a
devenit formarea unui mare sistem comunica6ional a continentului euroasiatic, format de
.arele 'rum al .8t8sii, de magistralele siei $ mericii de 1ord 7i rcticii. )rincipalele
proiecte sunt:
a) .agistrala auto-feroviar8 sia $ merica de 1ord: Singapore $ Hang0o0 $ Heiging $ 4acuts0 $
tunelul sub str9mtoarea Hering $ (an0uver $ San-&rancisco. (a fi unul din cele mai mari proiecte
ale acestui secol 7i va costa K, miliarde de dolari americani, comparabil cu proiectul cre8rii unei
nave cosmice. Dn urma construc6iei acestei magistrale se va reduce cheltuielele de transport% se va
mic7ora distan6a: va cre7te viteza, capacitatea 7i siguran6a% va fi valorificarea marilor teritorii%
Europa va avea leg8tur8 direct8 cu merica etc.%
b) Construc6ia c8ii ferate rctice <)olar8 - Sibirean8B, va permite atragerea 9n circuitul
economic a resurselor naturale din aceast8 regiune 7i va reduce distan6a dintre Europa 7i merica%
c) .agistrala transcontinental8 Europa $ 3usia $ sia $ merica <E3B, prevede unirea
re6elei de drumuri Eroasiatice cu magistrala )anamericana, care 97i are 9nceputul 9n las0a printr-
un coridor interna6ional rapid. )roiectul prevede construc6ia autobanului Qamburg $ Herlin $
(ar7ovia $ .ins0 $ .oscova $ Ecaterinburg $ 1ovosibirsc $ Rrasnoiarsc $ 4rcutsc 7i mai departe
spre Ciucotca, 7i prin tunelul de sub str9mtoarea Hering spre las0a. 3amificarea de la
Ecaterinburg, (aruni, 3usia cu Razahstan 7i 4ndia, iar de la 4r0utsc $ prin .ongolia 7i China $ cu
(ladivostoc 7i Coreea. Dns8 proiectul a fost abstructurizat de la geopolitica real8. )u6in probabil
ca S2 s8 adopte crearea coridorului comunica6ional, care ar 9nt8ri blocurile geopolitice
continentale Europa Cccidental8 $ 3usia $ China 7i 3usia $ 4ndia.
d) Construc6ia tunelelor sub str9mtoarea *atar8 <unirea Sahalinului cu continentul, 9nceput8 9n -?K-
$ -?K5, dar conservat8B 7i sub str9mtoarea #aperuz <Qo0aido $ Sahalin, # $ --,= 0mB, va uni
/aponia cu Europa 7i alte proiecte.
38. 0ituaia geoeconomic i geopolitic din Repu+lica %oldova
3epublica .oldova, stat t9n8r, situat 9n Sud-Estul Europei Centrale, a ap8rut pe harta politic8
a lumii la += august 9n urma dezmembr8rii 23SS. 'e fapt, apari6ia pe harta politic8 ca
unitate politico-administrativ8 6ine de -?@, dup8 ce armata sovietic8 ocup8 teritoriul
interfluviului 1istru 7i )rut pe +> iunie. #a + august -?@, s-a format 3SS. <3epublica
Sovietic8 Socialist8 .oldoveneasc8B, cuprinz9nd ora7ul Chi7in8u 7i A jude6e situate 9ntre )rut
7i 1istru. 2lterior acestui teritoriu 9i sunt alipite ora7ul *iraspol 7i cele K raioane
administrative din st:nga 1istrului, din fosta 3SS. <3epublica Sovietic8 Socialist8
utonom8 .oldoveneasc8B format8 9n -?+@ 9n componen6a 2crainei. 'in dou8 spa6ii
geografice mici de pe malul st:ng 7i drept al 1istrului apare o structur8 nou8 3SS., 9n
componen6a 23SS, care avea s8 existe 9n aceast8 formul8 p:n8 la ob6inerea independen6ei la
+= august -??-. #a aceasta cotitur8 istoric8 3. .oldova 97i realizeaz8 7ansa istoric8 de a se
transforma 9ntr-un stat suveran 7i independent. Dns8 se 7tie c8 drumul spre afirmare nu a fost
ob6inut u7or 7i c8 independen6a a fost pl8tit8 cu pre6ul unui r8zboi civil, al pauperiz8rii
popula6iei, 7omajului 7i emigra6iilor masive, blocadei economice din partea &. 3use,
principalul partener comercial. 'e7i actualmente 3. .oldova este recunoscut8 de majoritatea
statelor lumii ca subiect de drept interna6ional suveranitatea nu este una deplin8, deoarece nu7i
exercit8 puterea asupra *ransnistriei separatiste <-+,>L din teritoriuB, la care se adaug8 7i
prezenta unor baze militare ruse7ti.
Experien6a statal8 a 3. .oldova este una destul de mic8, de doar -K ani. S8 fie asta una din
cauzele insucceselor 9n economie invocat8 adesea de autorit8 iZ Cert este c8 modific8rile
modific8rile frecvente de hotar, divizarea spa iului geoeconomic, ignorarea '4. <diviziunea
interna6ional8 a munciiB i-au spus cuv9ntul 9n dezvoltarea social-economic8 a 3epublicii
.oldova.
39. &rearea comple9ului de ramuri ale economiei naionale i a paiului geoeconomic
3. este o tara saraca in resurse economice.cesta situatie a determinat,in mare masura,formarea si
dezvoltarea economiei nationale pe sectoarele si pe ramuri deactivitate economica parcursul secolelor.)rintre
resursele importante ale teritoriului se numara conditiile naturale favorabile dezvoltarii
agriculturii,remarcindu-se calitatea conditiilor agroclimatice si pedologice,resursele umane de forta de munca
de o calitate relativ inalta,nepretentioasa si usor adaptabila la noile conditii social-economice,potential
tehnico-stiintifica relativ inalta.
ceste avantaje sunt combatute in mare parte de lipsa resurselor naturale de importanta
strategica,piata interna de desfacere mica,la care se adauga si veniturile mici ale populatiei,situatie
nefavorabila pentru investitiile straine,structura industraiala precara mostenita din perioada
sovietic,neadecvata potentialului ei,infrastructura slab dezvoltata,precum si un sir de conjuctura a fost
nefavorabila in impreuna plaseaza 3. in subsolul economic european.Situatia de conjuctura a fost
nefavorabila in timp.
'upa anexarea basarabiei la 23SS <+> iunie -?@,Bsi formarea 3SS .oldovenesti economia
republicii treptat a fost integrata in complexul economic al 23SS.4n cadrul 23SS,desi a fost pusa baza
industrializarii,3SS. a fost supusa unei exploatari economice intensive,efectele economice,ecologice,sociale
ale caror sunt simtite pina in prezent.)rintre rezultatele pozitive inregistrate in perioada sovietica pot fi
mentionate:dezvoltarea unei industrii multiramurale,dela industria alimentara si usoara s-a trecut la ramurile
industriei grele,s-a creat o infrastructura de transport bine dezvoltata,au fost create premise importante pentru
dezvoltarea constrictoare de masini,industria chimica.4ndustria era reprezentata de cca -K,, de
intreprinderi,asociatii de productie si se caracteriza prin formarea unor complexe intraramurale si
concentrarea in centre si noduri industriale.
40. Relaiile economice e9terne ale Repu+licii %oldova.
3elatile economice externe au o importanta foarte mare pt economia nationala ,intrucit 3. este un
stat de dimensiuni mici,iar conditiile de autarhie sau izolare sunt inadmisibile ,avind si un potential redus
natural,o piata de desfacere mica,ceea cea cauzeaza dependenta mare de comertul exterior.)ina in aniiG?, ai
sec.treut,relatiile economice ale 3SS. erau aproape in exclusivitate cu republicile din fosta
23SS.'ezintegrarea 23SS si desfiintarea CE3-ului au determinat reducerile foarte mari ale volumului
comertului exterior,fiind insotite si de inrautatirea situatiei social-economice la inceputul perioadei de
tranzitie.4ncepind cu aniiG?, ai sec JJ si pina in prezent comertul exterior a evoluat foarte mult atit din punct
de vedere structural,cit si spatial,orientarea geografica modificindu-se esential.
4n perioada de tranzitie a crescut nr tarilor aflate in relatii de cooperare si colaborare economica cu
3.,de la @+ de state in -??+,la peste -@, state in prezent.Cele mai importante grupuri de state in comertul
exterior sunt Comunitatea Statelor independente<CS4B,tarile Europei Centrale si de Est si 2niunea
Europeana.Cea mai mare pondere in comertul exterior al 3. il au tarile CS4.)onderea comertului exterior
cutarile CS4 au crescut usor de la A>,?K in -??+,pina la =+,,L in -??@,ca apoi sa scada pina la @+,KL in
+,,,,dupa care a crescut usor la @A,@L in +,,5 si @5,+ in +,,@.
'ependenta foarte mare de tarile CS4 este una dintre trasaturile de baza ale comertului exterior al
3..
3epublica .oldova exporta intre K,-?KL din produsele vinicole,bauturi tari,tutunuri brute
neprelucrate,zahar,majoritatea fiind orientate catre piata rusa.Si la import dependenta foarte mare de aceatsa
piata in special,combustibil si surse energetice,face vulnerabila securitatea economica a 3..4n aceste
context,reorientarea comertului exterior ramine a fi una dintre problemele esentiale geoeconomice.
3.,dupa obtinerea independentei a cauatat sa-si diversifice pietele de desfacere,una dintre acestea
fiind piata 2E.4n vederea intensificarii relatiilor economice cu statele 2E,la +> noeimbrie-??@,a fost semnat
cordul ed parteneriat si cooperare<)CBintre 3. si statele 2E,intrat in vigoare la - iulie -??>.)rincipalii
parteneri ai 3. in cadrul 2E sunt:Germania,4talia,&ranta,ustria.3. exporta in cantitati mari in 2E articole
de imbracaminte si incaltaminte fabricate in lohn,piei de bovine brute si depilate,seminte de floarea-
soarelui,miez de nuca,orz,suc de fructe concentrat,textile porumb,s.aExporturile includ un numar redus de
produse cauza fiind competitivitatea redusa a marfurilor moldovenesti,standartizarea si certificarea
diferita.Comertul limitat cu tarile 2E e determinat de structura economica a 3. si specializarea similara
agro-alimentara.
2n alt grup de state cu care 3. intretine relatii economice sunt cele din Europa centrala si de
est.)rincipalii parteneri din aceasta regiune sunt 3omania,Hulgaria,ungaria,#ituania.4n relatiile cu alte tari
ale lumii se evientiaza S2 carea avea o pondere de 5,- L in +,,5,dar proximitatea geografica mare face
limitat comertul cu prima putere economica din lume.
2n rol important in 3EE din care se poate aprecia situatia geoeconomica a 3. le revine
investitiilor straine.
41. Rolul geoeconomic al #ndeiei i &!inei n ecolul al 88#*a.