2.

Fondatorii gindirii geoeconomice;

*Edward Lutward pentru prima data a utilizat termenul de geoeconomie si a pus bazele
strategiei geoeconomice;
*Fridrih List mentiona ca dezvoltarea unei natiuni depinde nu numai de schimbul de marfuri,
dar si de perfectionarea proceselor de productie;
*Djon Galbrit in analiza dezvoltarii economice a Europei de Vest a ajuns la concluzia ca
factorul principal in dezvoltare a fost asigurarea unui nivel de trai al populatiei foarte inalt.
*Piter Dracher rolul principal in dezvoltarea statelor ii apartine fortei de munca inalt
calificata.
*Lister Tirrou considera ca sec.20 a fost etapa economiilor nationale, iar sec.21 este etapa
economiilor globale.
*Marchall Goldman rolul principal in dezvoltarea economiei contemporane le revine noilor
tehnologii.
*Francis Fucuiame considera ca lumea trece concomitant prin doua revolutii: informational
tehnologica si biotehnologica.
*Jack Atalli considera ca lumea contemporana este divizata in trei poli geoeconomici:
America de Nord, Uniunea Europeana si Regiunea Asia Pacific.
Geoeconomia se dezvolta in special in statele inalt dezvoltate. In present se deosebesc trei
scoli geoeconomice:
1.Geoeconomia Americana studiaza procesul de tranzitie de la dominatia militara la cea
economica.
2.Geoeconomia italiana studiaza expansiunea econpmica a statelor lumii.
3.Geoeconomia rusa este bazata pe balanta intereselor geostrategice
4. .Evoluia concepiilor geoeconomice n viziunea diferitor coli tiinifice.

Concepiile geoeconomice n viziunea diferitor coli tiinifice

Apariia Geoeconomiei ca tiin este rspunsul la multe probleme pe care le nainteaz societatea n etapa
contemporan deoarece anume geoeconomia este pus ntotdeauna n situaia de a cuta noi concepii bine argumentate n
conformitate cu cerinele actuale ale societii. Astfel, concepiile geoeconomice se las a fi interpretate n mod deosebit
de diferiti reprezentani ai mai multor coli, cum ar fi: coala american, german, francez, rus .a.
Un aport deosebit n crearea i dezvoltarea conceptelor geoeconomice au adus savanii economiti americani din
principalele centre universitare. Printre acetia se numr John Galbraith, care n lucrrile sale nainteaz ideea c
succesele economice ale occidentului se datoresc, n primul rnd, nivelului nalt de via al populaiei, iar deciziile n
dezvoltarea industriei contemporane trebuie s se bazeze pe cunotinele tiinifice i tehnice speciale, pe informaii i
experien, pe instruirea i intuiia profesional a mai multor persoane.
Un alt economist american, care a adus un aport nu mai mic n dezvoltarea concepiilor geoeconomice a fost Piter
Dracher (Draker), cruia i aparin lucrrile : Viitorul omului industrial (1946), Revoluia invizibil (1976),
Societatea postindustrial (1993), .a. Acesta consider c o prioritate mare n promovarea politicii geoeconomice a
statelor dezvoltate o are numrul mare de specialiti nalt calificai. Aplicnd acest principiu la perioada n care trim
putem constata c neglijarea susinerii nvmntului superior i finanrii cercetrilor tiinifice, tipic statelor exsovietice, prezint un pericol nu numai pentru viitorul statelor respective, dar i pentru ntreaga omenire.

Lester Karl Turou - un alt savant american, specialist n domeniul economiei mondiale consider, c la sfritul
sec. XIX sistemele economice locale au fost nlocuite cu cele naionale, apoi la sfritul sec. XX n locul celor nationale
vine economia global. n lucrarea sa ntitulat "Investiiile n capitalul uman" (1970) se menioneaz c n cazul
globalizrii veniturile rii respective vor fi n raport cu gradul de integrare n economia global. n acest context savanii
contemporani consider c resursele strategice ale sec. XXI vor deveni cunotinele omului i capacitatea de a le folosi n
binele societii.
Savanii economiti americani au pus bazele dezvoltrii geopoliticii, dar totodat acordnd o atenie prioritar
principiilor geoeconomice. Ei au lansat teoria numit "Spaiile de interes vital", care a fost ca o prelungire a teoriei
savanilor germani numit " spaiile vitale". Teoria dat a fost promovat de ctre Germania fascist n dezlnuirea celui
de al doilea rzboi mondial, fiind drept motiv de extindere prin for a spaiului vital.
Un aport considerabil n dezvoltarea geoeconomiei a fost adus i de reprezentanii colii germane, care au pus
baza dezvoltrii i cercetrii strategiilor geoeconomice. Printre acetia se evideniaz i marele economist germanprofesor universitar Freiderieh List (1789-1846), care este numit printele Geoeconomiei. Fiind un oponent dur al
conceptului "Ordinii naionale" propus de A. Smit. F. List meniona, c statului i revine un rol deosebit n asigurarea
dezvoltrii economice. n lucrarea sa "Sistemul naional al economiei politice" formuleaz teoria forelor de producere, n
care principala for productiv este considerat industria. Iar componenta principal a forelor de producere este capitalul
uman. F. List meniona n lucrrile sale c orict de harnici, de economi, de inventivi, inteligeni nu vor fi indivizii, fr o
unitate naional, fr o diviziune a muncii i fr cooperarea forelor de producie n cadrul unei naiuni, ea nu va atinge
niciodat un nivel nalt de bunstare i putere i nu-i va asigura posesiunea durabil a bunurilor ei materiale i spirituale.
Activitatea geoeconomic a lui F. List nu se ncheie cu o singur idee. Deasemenea el i-a expus prerea referitor
la "autarhia marilor spaii", care este definit drept unitate economic de sinestttoare, n care legturile economice
interne i schimbul de mrfuri face ca aceste spaii s poarte un caracter unitar. Autarhia ca concept constituie o strategie
geoeconomic care const n crearea unor sisteme economice de tip nchis i ruperea relaiilor economice externe, fapt ce
duce spre izolare.
Pe lng reprezentanii colii americane i germane, un rol deosebit de important n domeniul economiei politice l
joac i reprezentanii colii franceze. Renumitul savant francez, istoricul Fernan Brodel (1902-1985) n baza noiunii de
"autarhia spaiilor mari" a ntrodus noiunea de "lume economic" (n sensul de "spaiul economic"), care este considerat
o lume unic ce se caracterizeaz printr-o unitate economic unit printr-un schimb comercial. Drept exemplu poate servi
"Lumea economic" din regiunea riveran Mrii Mediterane.
Jac Attali, un alt savant francez i expune conceptul geoeconomic cu privire la contrastele spaiilor
geoeconomice n lucrarea sa Linia Orizontului. El afirm c lumea contemporan, n care predomin valorile libere,
relaiile de pia i tehnologiile informaionale, se formeaz n baza principiilor geoeconomice. Conform acestui concept
la etapa actual viaa economic a lumii se rotete n jurul a 3 centre (nuclee) mari numite spaii geoeconomice, sau zone
industrial financiare, i anume America de Nord, Europa Unit, i Asia Pacific.
Cu referire la Rusia, putem meniona c n fosta URSS, geopolitica ca disciplin tiinific era strict interzis,
fiind nlocuit n practic de o dictatur de tip stalinist promovat de ctre conducerea Partidului Comunist. Spre
deosebire de geopolitic, geoeconomia n URSS nici nu exista. n Rusia contemporana (dup anii 90), exist un interes
major cu privire la problemele geoeconomiei actuale. Savanii colii ruse E. Kocetov i V. Dergaciov au formulat

conceptual despre spaiile geoeconomice conform criteriului de creare a unor condiii mai favorabile de formare i
redistribuire a veniturilor la nivel global. Geoeconomia colii ruse se bazeaz pe aa-numita balan a intereselor
geostrategice. Savantul rus E. Kocetov a expus conceptual referitor la unitatea sistemului economic mondial, care s-a
consolidate n baza a trei procese: interaciunea economiilor naionale prin prisma pieii mondiale, crearea unor legturi
integraioniste de reproducere a bunurilor materiale i globalizarea care presupune interaciunea economiei globale cu
geoecologia.

5.Geoeconomia rolul si importanta

Geoeconom ca stiinta are legastura cu econom mondial.geografia ,istoria , istoria econom,filos
-este o siinta care se ocupa cu dezvoltarea strategiei statului cu scopul de a obtine o dominare
regionala sau mondiala pe cale economica
-este consid o geopolitica contemporana care sa format sub influenta anumitor factori unul din
ei fiind globarizarea
-stiinta despre luptele economice aceste confruntari se duc fara folosirea fortei militare ptr
obtinerea unor pozitii in econimie mondiala asa cum ar fi pietele de desfacere,coridoare de
tranzitie,obtinerea si controlul a unor resurse materiale strategice
Scopul suprem al strategiei geoeconom consta in obtinerea dominatiei regionale sau mondiale
pe cale economica
Geoeconomia porneste de la premise ca spatiul economic si piata nu mai corespund limitelor
teritoriului statal,iar spatial economic mondial nu mai este delimitat de hotarele nationale dar
mai mult de hoatrele geoeconomice.Dezvoltarea statelor nationale depinde ,in mare masura de
integritatea in sitemul economic mondial. Geoeconom ca stiinta care legastura cu econom
mondial.geografia ,istoria , istoria econom,filos
-este o siinta care se ocupa cu dezvoltarea strategiei statului cu scopul de a obtine o dominare regionala sau
mondiala pe cale economica
-este consid o geopolitica contemporana care sa format sub influenta anumitor factori unul din ei fiind
globarizarea
-stiinta despre luptele economice aceste confruntari se duc fara folosirea fortei militare ptr obtinerea unor
pozitii in econimie mondiala asa cum ar fi pietele de desfacere,coridoare de tranzitie,obtinerea si controlul a
unor resurse materiale strategice

6.Trsturile principale ale naionalismului economic. Fredrich List.

Nationalism economic-concept geoeconomic care presupune implicarea statului in efectuarea
comertului exterior printr-un set de masuri ce vizeaza protectia pietei nationale de concurentii
straini.Protectionismul a coincis cu etapa de stabilitate economica a statelor lumii si de acumulare
a capitalului ,masura impusa de sustinerea economiei nationale.
Avantajele protectionismului:
-sursele de venit in buget
-protejarea producatorului autohton
-argumentele de ordin social,care vor putea reglementa procesul migratiei ilegale a populatiei
Putem spune ca protectionismul este mai potrivit in fazele initiale
naionalismul economic este un termen folosit pentru a descrie politicile care pun accentul pe
controlul intern al economiei, muncii i formarea de capital, chiar dac acest lucru necesit
impunerea de tarife i alte restricii privind circulaia forei de munc, mrfurilor i capitalurilor.
Este n opoziia fa de globalizare, n multe cazuri, sau cel puin acesta ntrebri beneficiile
comerului liber nelimitat. naionalismul economic pot include doctrine, cum ar fi protecionismul
i nlocuirea de import.
Friedrich List
Un concept stiintific mai amplu referitor la geoeconomie a fost formulat de catre economistul
german,profesor universitar,Friederich List(1789-1846)care este numit parintele geoeconomiei.El
a fost un oponent dur al conceptului,,ordinii nationale,,propus de A.Smith.List mentiona ca statului
ii revine un rol deosebit in asigurarea dezvoltarii economice.In lucrarea sa,Sistemul national al
economiei politiceformuleaza teoria fortelor de producere,in care principala forta productiva este
considerate industria.Iar componenta principala a fortelor de producere este capitalul uman.List

mentiona in lucrarile sale ca oricit de harnici,de economi,de inventive,de inteligenti ar fi indivizii

fara o unitate nationala ,fara o diviziune a muncii si fara cooperarea fortelor de productie in cadrul
unei natiuni,ea nu va atinge niciodata un nivel inalt de bunastare si putere,si nu-si va asigura
posesiunea durabila a bunurilor ei material si spiritual.
Un alt concept expus de catre List ,e cel referitor la ,,autarhia marilor spatii,,care e definita drept
unitate economica de sine statatoare,in care legaturile economice interne si schimbul de marfuri
face ca aceste spatii sa poarte un character unitar.Autarhia in calitate de concept constituie o
strategie geoeconomica care consta in crearea unor sisteme economice de tip inchis si ruperea
relatiilor economice externe,fapt ce duce spre izolare.

7. Tipurile de poziie geografic. Imoprtana poziiei geografice din punct de vedere

geoeconomic.
Pozitia geografica- e caracteristica cea mai importanta a unui teritoriu.Pozitia geografica
stabileste sisteme de relatii atribuindui acestui teritoriu anume caractersitici,ptr a studia si
analiza rolu unui teritoriu,este importanta sa cunoastem unele caliatati cum sunt:
-calitati calitative
-calitati cantitative (poz geograf,resursele natura)
Asezarae geograf favorabila-deseori prin aceasat ratiune asezarea terit dea lungul cailor
comerciale sau a cailor de tranzit
Resursele naturale-aici are in vedere unele res naturale strategice asa cum ar fi
petrolul,gaz,nat,carb
Tipurile:
-Pozitia economica-geografica (pozitia in raport cu obiectele tehnico-economica
intreparinderi,obiectele infrastructurale,piete de desfacere,surse de materie prima ,resurse de
forta de munca,surse inovationale si de capital,coridoare de transport sau noduri de transport
Pozitia economica geografica (dupa baranschi)poate
fi:favorabila,nefavorabila,centrala,periferica ,de vecinatate.
-Spatiu geoeconomic poate fi analizat si din punct de vedere fizico-geografic (pozitia fata de
obiecte fizico-geografice):mari,riuri,munti,cimpii.Dupa pozitia fizicio-geografica deosebim :state
alpine (nepal,elvetia,chile),state arhipelag (japonia,filipine,indonezia),state desertice ,state
sahariene
-Pozitia socio-geografica-este determinata de asezarea fra de anumite grupe si centre
etnice,rasiale,sociale,religioase (culturale si civilizationale),precum si de locul de manifestare a
unor fenomene sociale(greve,revolutii,tulburari sociale)
-Pozitia politico geografica-determinata de pozitia fara de anumite state prietene,omogene din
punct de vedere al operatiunilor politice sau state neprietene, cu care se afla in anumite
dispute teritoriale,etnice sau de o alta natura,pozitia in raport cu anumite organizatii politice
regionale sau internationale (ex.NATO)centre politice internationale(ex.Bruxelles) care reprezinta
o sursa de securitate sau,dimpotriva un factor de instabilitate politica.
-pozitia eco-geografica-asezarea in ra[ort cu teritoriile cu o situatie ecologica favorabila sau
nefavorabila.Acestea pot fi obiecte antropice (intreprinderi cu impact major asupra mediului
inconjurator:centrale atomoelectrice,uzine metalurgice)sau teritorii cu manifestarea uno9r
fenomene naturale cum ar fi :cutremurile de pamint,tzunami
Importanta
Pozitia geografica conform opiniilor unor geopoliticieni determina securitatea statelor impreuna
cu facorii geografici (marimea teritoriala,resurse naturale).Pozitia geografica anlizata ,impreuna
cu factorii interni si externi de dezvoltare,determina specializarea agentilor geoeconomici in
raport cu mediul inconjurator.Pozitia geografica este o categorie temporal.Ptr unele state a
crescut rolul anumitor pozitii geografice,ptr altele dimpotriva siau pierdut semnificatia in
timp.Astfel de teritorii cu pozitii geografice nefavorabila sau transformat in procesul dezvoltarii
istorice in teritorii prospere si invers.Avantajele pozitie geografice pot fi transformate intro
resursa a dezvoltarii,iata de ce factorii de decizie trebuie sa exploateze aceste avantaje.Un alt
atribut al pozitiei geografice il reprezinta distanta .Daca distanta fizica intre 2 puncte ramine
neschimbta apoi imbunatatirea de infrastructura pot reduce cu mult distanta ,in asa
fel,contribuind la modificarea pozitiei geografice anumitor teritorii.

8.Linia tarmului.Teoria lui Mathan.

Linia tarmului.teoria lui mathan
linia de separatie dintre uscat si mare, supusa permanent actiunii factorilor interni (miscari
tectonice si vulcanism), precum si factorilor externi (vnt, valuri, curenti, maree, organisme vii si
om).
Lungimea totala a tarmurilor pe glob este de 299.000 km din care 109.000 km reprezinta
tarmurile la mari interioare. Lungimea tarmurilor nu depinde de marimea continentului sau a
tarii, astfel Europa are o suprafata de 10.000.000 km si tarmuri de aproape 38.000 km, iar Africa
are o suprafata de 30.000.000 km si tarmuri de 30.000 km.
9.Politica de dumping.cauzele folosirii preturilor dumping
Termenul "dumping" descrie vanzarea de produse sub pretul de productie, de multe ori cu scopul
de a elimina alti concurenti de pe piata. Dumpingul este o forma de concurenta neloiala, si este
ilegal in multe economii de piata. Un produs, o marca va fi considerat ca face obiectul practicii de
dumping daca pretul sau de export spre comunitate este mai mic decat un pret comparabil
pentru produsul similar, in cursul obisnuit al comertului, asa cum este stabilit pentru tara
exportatoare.
In momentul de fata termenul de dumping este mai des folosit in sfera comertului international,
insemnand exportul unor anumite marfuri intr-o anumita tara la un pret mult mai jos decat pretul
pietei din acea tara. De multe ori, se afla chiar sub costul de productie al producatorilor din acea
tara. Dumping descrie vnzarea unor produse sub preul de producie, de multe ori cu scopul de
a elimina ali concureni de pe pia. Termenul de dumping este actualmente mai des folosit n
contextul comerului internaional, i semnific exportul unor anumite mrfuri ntr-o anumit ar
la un pre mult mai jos dect preul pieei din ara respectiv (i de multe ori sub costul de
producie al productorilor din acea ar).Dumping-ul este o form de concuren neloial, i
este ilegal n multe economii de pia.Legislaia Uniunii Europene prevede: Dumping-ul este o
practica neloiala ce se poate ntlni n cadrul relaiilor comerciale externe ale Comunitii
Europene.Un produs, o marc va fi considerat c face obiectul practicii de dumping dac preul
su de export spre comunitate este mai mic dect un pre comparabil pentru produsul similar, n
cursul obinuit al comerului cum este stabilit pentru ara exportatoare. Pentru protecia contra
practicilor de dumping i subveniilor relative la importurile din rile nemembre ale Comunitii
Europene a fost adoptat un regulament, care a relevat necesitatea ca msurile de protecie
comercial de ntreprins n caz de dumping i subvenii s fie ntemeiate pe principii
uniforme.Dac dumping const ntr-o politic de preuri reduse sub costul produsului folosit de
companiile mari pentru a distruge concurena, antidumpingul const o metod de combatere a
monopolului i se aplic tocmai pentru facilitarea concurenei.Dumpingul este o forma de
concurenta neloiala si este interzisa prin lege in economia multor tari. In Legislatia Europeana se
intalneste urmatoarea prevedere: "Dumpingul este o practica neloiala ce se poate intalni in
cadrul relatiilor comerciale externe ale Comunitatii Europene". Pentru protectia contra practicilor
de dumping si subventiilor relative la importurile din tarile nemembre ale Comunitatii Europene a
fost adoptata un regulament ca masura de protectie comerciala in caz de dumping. In calculul
taxelor vamale de sanctiune se iau in considerare si taxele anti-dumping. Acestea se calculeaza
ca diferenta intre pretul mondial si pretul de dumping.
10.Noiune de accesibilitate. Accesibilitatea teritorial
In studiul si caracteristica pozitiei geografice este important analiza unor asa indicatori ca
accesbilitatea,in analiza accesibilitatii se poate merge pe 2 cai:
-accesibilit.spatiala(prin ea se subintelege legaturile necesare pu dezvolatrea econom si sociala a
statului sau a teritoriului)
-accesibilit.politica(se refera la organiz.politica si controlul politic asupra teritoriului)
11.Notiunea de conectivitatea.Rolul si importanta conectivitatii
Asupra dezvolatarii econom.pot influenta discontinuitatile teritoriale,aici se subintelege forma
statului,unii factori naturali care pot crea anumite parobleme in dezvoltarea teritoriului.
12.Clasificarea geoeconomica a lumii contemporane
In momentul actual pe suprafat terrei exista 230 de state si teritorii care sunt recunoscute ca
subiecte si elemente ale economiei mondiale.O structurare,tipizare sau sistematizare a statelor

lumii contemporane sunt unele din cele mai discutabile si complicate probleme
geografice,economice,politice ale stiintei actuale.Insa cel mai desavirsit indicator economic
,geographic si social,dupa care se incearca tipizarea statelor lumii este Indicatorul Dezvoltarii
Economice,care cuprinde mai multe rate economice si sociale(PIB-ul pe cap de locuitor,nivelul de
analfabetism si altele).In stiinta geografica actual toate statele lumii dupa nivelul dezvoltarii
economice,se grupeaza in trei tipuri mari de state:
1.Grupul statelor inalt dezvoltate,care include 28 state din America de Nord,Europa si Asia,cum ar
fi SUA,Germania,Japonia,Coreea de sud,etc.
2.Grupul statelor cu nivel mediu de dezvoltare,car include peste 30 state situate in toate regiunile
mari ale Terrei-Spania,Chile,Africa de Sud,Australia,etc.
3.Grupul statelor subdezvoltate-in cea mai mare parte statele foste colonii din Africa,Asia si unele
state socialiste.
Din punct de vedere geographic ,centrul economiei mondiale(CEM)include 3 nuclee economice cu
particularitatile lor geoeconomice si anume:
1.America de nord in a carei componenta intra doua state-SUA si Canada,lider fiind SUA
2.Europa occidentala care cuprinde un nr mai mare de state-germania,franta,marea
britanie,italia,suedia,norvegia,finlanda,Luxemburg,belgia,danemarca,elvetia,islanda,irlanda,Austri
a iar in calitate de locomotiva Europei,fiind Germania.
3.Asia pacific care include japonica,thailanda,coreea de sud ,Singapore,hong-kong,noua
zeelanda,iar ca locomotive a asaiei-Japonia.
Un loc dominant in dezv.CEM si a intregii economii contemporane,il ocuppa grupul celor 7SUA,Canada,MB,Italia,Franta si Japonia,carora in anasamblu le revin peste 50% din produsul global
mondial.
13.Principalii poli geoeconomici ai lumii.Trasturile caracteristicile
Prin poli geoeconomici se subintelege astfel de regiuni mari care intrunesc mai multe state
strins integrate intre ele si care detin un mare potential economic si respectiv o pondere ridicata
in economie mondiala.La sf sec XX economia international sa polarizt in 3 mari spatii
geoeconomici:America de Nord,Europ de Vest,Asia Pacifica.Insa acesste 3 mari centre economice
sunt departe de a fi omogene.Intre ele existind importante deosebiri ce poarta amprenta unor
particularitati istorice economjice si etnoculturale.In cadrul fiecarei regiuni geoecon ese
promovata o politica geoecon bine determinata.aceste regiuni la rindul lor,devin centre
econimice de atractie ptr tarile slab dezvoltate.
Fiecare dintre aceste 3 trei mari regiuni geoeconomice promoveza diferite startegii de
dezvoltare economica.Astfel tarile Americii de nord constituie un model de antreprenoriat,E de V
a devenit model de integrare economica in hotarele vechi civilizate europene iar statele din
spatiu Asia-Pacifica demonstreaza utilizarea reusita a tehnologiilor occidentale in imbinarea cu
traditii scio-culturale locale.In cea de a2 jum sec XX raporturile geoeconomice a acestor centre
sa modificat esential.Asfel ponderea pop reg Asia-Pacif a sporit de la 55 la 60 %.in timp ce in
Europ de V si Am de N sa redus de la 31 la 22 %.Ponderea regiunii Asoia-Pacifica in PIB a crescut
de la 17 la 35 % pe cind in E de V si Am de N acesta sa micsorat de la 72 la 52 %
In China ponderea in nr pop sa pastrat la nivel de 21% pe cind PIB in acea perioada a sporit de
la 3 la 10 %

14.Polul geoeconomic Europian. Caracteristia

Polul europeanDupa al doilea razboi mondial majoritatea statelor europene s-au dezvoltat pe
calea integrarii economice si politice. Principalele organizatii de integrare regionala sint Consililu
Europei si Uniunea Europeana.
Consililul Europei este o organizatie interguvernamentala fondata in anul 1949. principalele
scopuri sunt:
1.apararea dreptului omului si a democratiei;
2.rezolvarea problemelor minoritatilor entice;
3.protectia mediului ambient.
Consiliul Europei participa activ la acordarea ajutorului statelor din Europa Centrala si de Vest in
realizarea reformelor democratice, politice si juridice.
Uniunea Europeana reprezinta o organizatie intergationista, scopul principal al careia este
formarea uniunii economice si politice in Europa. Inceputul integrarii a fost pus in anul 1950 la

initiative lui Cherchel si a lui Charle de Gaulle. Catre anul 1968 s-a terminat crearea uniunii
vamale. In anul 1992 statele membre
au semnat conventia privind extinderea Uniunii,
introducerea unei valute unice si realizarea unor reforme politice. La mijlocul anilo 90 se termina
formarea unei pieti comune.
Uniunea Europeana este o organizatie solidara ce petrece o politica de micsorare a decalajului
economic intre statele member
Acum in UE sunt 27 state.Unele state din UE au avut de cistigat enorm datorita acestei
integrari,largirea pietei de desfacere,investitii noi,locuri noi de munca ,insa in unele state s-a
platit un tribute datorita acestei integrari.In aceste pol se dezvolta unele societati cu renume
mondial (de ex.industria chimica,BAER,etc)aici sunt mari producatori de automobile de rang
international(Porsche).statele din UE sunt liderii economici mondiali in industria
Agricola(Franta,Italia,Olanda,Danemarca).Exista societati care controleaza extragerea si
prelucrarea unor resurse naturale(petrol;royal dutsch shell)

15.Polul geoeconomic Nord-American.Caracteristica

Centrul regiunilor date este considerata SUA si include deasemenea Canada si mexic.Cota
acestei regiuni const 7% din pop lumii,23% din PIB si 12% din pop agricola mondiala.
Trasaturile de baza ale acestei regiuni sunt:
-asezarea geografica si geopolitica destul de favorabila vis-a-vis de restul lumii
-prezenta unei mari piete de desfacere a marfurilor
-nivelul inalt de dezvoltare economica bazta pe tehnologii moderne
-nivelul tehnic destul de inalt dezvoltata a industriei, indeosebi In SUA si Canada
-prezenta unui mare potential tehnico-stiintific
Cea mai mare putere economica din spatiu Nord American este SUA,care inca la sf sec XX a
intrat in nr principalilor lideri mondiali dupa destramarea URSS (1991) ramanind unica putere.Nu
in zadar sec XX este considerat secolul american.
Un alt factor destul de important este fact geopolitic.Pozitia izolat si periferic visa-a- vi de lumea
veche a consolidata notiunea americana fara a o influenta din exterior.Avind un teritotiu mare si
compact,acces larg la cele 2 oceane, a devenit deschis ptr intreaga lume si a permis formarea
unei economii bipolare,fapt ce a conditionat ca unele regiuni devin mai mari puteri
economice.SUA avind posibilitatea sa concureze egla la egal atit in Vest cit si in Est ,determinind
largirea geopolitica si geostrategica acestor tari in cele mi indepartate zone de pe glob..
Un alt factor de dezvoltare economica este existenta unui teritoriu eficient de trai si activ
economic.avind un subsol bogat in resurse naturale ,minerale si enrgetice,asigura o securitate
energetica a tarilor din spatiu dat si o baza de materie prme ptr ramurile industr grele.
Economia SUA este una dintre cele mai mari competitori din lume ,bugetul de stat este unul
nedificitar.In anii 90 ai sec XX ritmurile de dezvoltare a tarii erau mai mari decit in astfel de
state ca Japonia ,germania,franta,M.brit.La sf sec XX Sua a devenit prima si unica tara din lume
care domina in plnn economic,militaro-strategic,financiar,tehnologic si informational.
16. Polul geoeconomic Asiatico-Pacific. Caracteristica
.Regiunea Asia Pacifica are in prezent cele mai mari ritmuri de crestere economica mondiala.
Ponderea ei in PNB mondial a crescut de la 4% in anul 1950 pina la 25% in anul 2000. In
majoritatea statelor din regiune economia are o specializare spre export. Aici sunt create conditii
ideale pentru atragerea capitalului strain. In regiunea Asia Pacifica predomina companiile medii si
mici, care reactioneaza cel mai rapid la modificarile pietii. Regiunea Asia Pacifica dispune de cele
mai mari centre financiare unde se concentreaza o mare parte din capitalul investitional si
comercial mondial. Cel mai mare potential din regiune se afla in Japonia care este unul din
principalii investitori in economia regiunii. Dupa al doilea razboi mondial SUA au descompus
companiile japoneze mari in companii mici. Aceasta s-a dovedit afi un factor benefic pentru
dezvoltarea economica a Japoniei, deoarece companiile medii si mici sunt mai adoptabile la
utilizarea noilor tehnologii. Pina in anii70 economia Japoniei se bazeaza pe ramurile
consumatoare de multa materie prima si energie. Dupa criza energetica aceste ramuri au fost
transferate in Coreea de Sud si alte state din regiune. Astfel economia Japoniei s-a reorientat
spre tehnologiile de virf consumatoare de forta de munca calificata.
In anii 70 PNB al Japoniei s-a dublat, iar consumul de energie a carescut cu numai 8%. La sfirsitul
secolului XX Japonia ramine a doua putere economica mondiala, iar dupa marimea rezervelor

valutare (200 miliarde $ SUA) se afla pe locul I din lume, iar China - pe locul II, Germania pe
locul
3.
Dezv.Japoniei,factori dedezv:
1.Aplicarea pe larg in economie a tehnologiilor noi moderne si dezv.electronicii ca ramura de
specializare
2.Reducerea considerabila a cheltuielilor militare,ea indreapta in aceasta directie 1% din PIB
3.Interventia activa a statului in anumite situatii economice
4.Stimularea factorului uman
5.Investitii mari in domeniul stiintei si cercetarilor stiintifice
Factori de influenta asupra dezv.Chinei:
1.Promovarea unei politici de atragere a investitiilor straine(planul usilor deschise)
2.Crearea zonelor economice libere
3.Stimularea investitiilor proprii in alte regiuni ale lumii
17. Clasificarea zonelor economice libere. Rolul zonelor economice libere
In economia de astazi un rol mai mare ii revine integrarii economice.Actualmente tot mai mai
multe state tind sa se integreze in economia mondiala.Exista mai mulle forme de integrare.Una
din forme prezinta zonele economice libere.ZEL este un teritoriu in care exista un regim
economic special,marfurile nu sint supuse unor taxe vamale.ZEL prezinta un teritoriu in care
sunt create conditii favorabile ptr atragerea investitiilor straine sau a investitiilor interne.Zonele
economice dupa principiu specializarii pot fi divizate in mai multe criterii:
-zel comerciale
-ze industrial de productie
-zel tehnico-stiintifice
-zel de prestare a serviciilor
-ze complex
-zel internationale
Rolul zel:
Zonele economice libere joaca un rol important in economia mondial ,fiind zone zone de
concentrare a capitalului,productiei,tehnologiilor avansate si a unei infrastructuri
moderne.Scopurile crearii zonelor economice libere pot fi diverse,insa ideea principala in
ansamblu este unica ptr toate zonele.acestea sunt chemate sa identificfe relatiile econom
externe,sa creeze conditii avantajoase ptr invenstitorii straini si locali.ZL bine organizate sunt
capabile sa influenteze pozitiv asupra teritiriilor din vecinatate,dindu-le un imbold de dezvoltare
economica (ca exemplu poate servi zl Manaus din Brazilia).Totodata,organizarea ZEL-urilor nu
este un mijloc universal de ameliorare a situatiei economice din tara,insasi starea acestora in
mare masura depinde de factorii economici si politici din tara.Cu tooate acestea practica
internationala arata ca activitatea bine organizata si gestionata a zel-urilor poate aduce
rezultate economice apreciabile cu urmari benefice ptr economia nationala in ansamblu.
18.Zonele libere comerciale.
Zona economica libera o arie cu o situatie economico-geografica favorabila care are ca scop
atragerea capitalului strain, tehnologiilor si utilizarea eficienta a resurselor umane. Functia
principala este cea de productie
Cele mai simple dupa modul de organizare ,fiind si cele mai vechi.Apar in sec.XVII-XVIII,si sunt
zone de prima generatie.Aceasta grupa imbraca urmatoarele forme:zonele libere,vamale,de
depozitare,porturi libere,porturi franco,aeroporturi libere,zone de tranzit,zone libere de export.Se
formeaza in nodurile de transport,porturi maritime sau in cele feroviare sau fluviale,si in ultima
perioada in aeroporturi,in scopul patrunderii in tara a mijloacelor valuatare pe contul intensificarii
comertului extern.Asemenea zone sunt deobicei autorizate si controlate de catre administratia
vamala.In interiorul acestor zone pot fi depozitate,impachetate,transbordate si comercializate
marfuri fara plata taxelor vamale.Zone libere comerciale sunt practic in toate tarile.Obiectivele
acestor ZE sunt de a atrage unele surse valutare in statul in care exista aceasta zona economica
ca urmare a activitatii comerciale. un ex.pot servi magazinele Duty free. Prima zel de acest fel a
existat in portul TRIESTE, se mai numesc porto franco (porturi libere).
In aceste zone marfurile ce se depoziteaza si se comercializeaza nu sunt supuse unui control
vamal

Obisnuit.

19.Zonele economice industriale. Caracteristica i importana lor.

ZEI prelucratoare-ele fac parte din a 2 generatie de zone economice libere,au parut ca rezultat
al dezvoltarii zonelor comerciale,deosebirea lor de alte zone economice se explica prin faptul ca
pe acest teritoriu a inceput sa patrunda nu numai marfa dar are loc si patrunderea capitalului.In
aceste zone se dezvolta nu numai comertul cit si productia,zonele date pot fi divizate in 2
categorii:
-zel orientate spre import-nr lor in lume este unic,scopul organizarii este de a importa unele
produse in statul care organizeaza acesta zona )portul giurgiulesti-scopul de organizare dse a
importa pe terit statului produse
-ze orientate spre export-scopul este exportarea unor produse care sunt fabricate in zona data,in
ultima etapa de dezvoltare a acestor zone unele produse sunt orientate si spre piata interna,nr
lor este foarte mare in America,aceste zone apar in anii 60 70 ai sec XX.

20.ZEL in statele in curs de dezvoltare

In statele in curs de dezvoltare zonele economice libere au aparut la mijlocul anilor 60 ai
secolului XX. . Aceste zone economice libere au fost create ptu asamblarea i producerea unor
produse cum ar fi industria electronic i electrotehnic sau industria textil
Cea mai larga raspindire au primit zonele de productie pentru export care de obicei exporta toata
marfa produsa pe piata externa. Aceasta
se produce din cauza ca aceste zone se creaza cu
ajutorul corporatiilor transnationale. Acest corporatii livreaza diferite produse si semifabricate,
organizeaza procese de asamblare in productia marfurilor, iar productia finite este exportata.
Pentru aceste zone este specifica specializarea in productia marfurilor de larg consum, de regula
produse electronice si textile. Cele mai multe zone de productie pentru export se afla in statele
asiatice, unde se evidentiaza in primul rind China. In China zonele de productie pentru export
indeplinesc functia de piete experimentale.
Majoritatea zonelor economice libere din China se afla in porturile maritime, unele din ele avind
statut de orase libere (14 orase). Cea mai mare zona economica libera, dupa cifra de afaceri este
create linga orasul anhai. In America Latina initial predominau zonele de productie pentru
export. O raspindire larga au primit si zonele Ofsor.
In Africa zonele economice libere au raspindire mult mai restrinsa din cauza insuficientei
resurselor financiare si dezvoltarii slabe a infarstructurii. Predomina zonele de productie pentru
export. In statele cu economia in tranzactie zonele economice libere au aparut la inceputul anilor
90 si predomina zonele de productie pentru export. Sub influenta instabilitatii politice, de
asemenea si a unor factori economici si administrative unele zone economice libere create in
statele in curs de dezvoltare in prezent nu mai functioneaza.
Cele mai cunoscute zel snt n stale asiatice , aici existnd peste o 100 de zel, cele mai
cunoscute fiind n China, Indonezia, unele din ele snt create n aeroporturim cele mai mari din
lume fiind cele din Singapore sau Dubai. Zonele economice din China au nceput s se creeze
dup anul 1979 ptu a atrage investiiile strine, iar ncepnd cu acest an China i schimb
politica economic. Ele snt create in apropierea unor regiuni dezvoltate, aa cum ar fi regiune
Hong Kong sau Makao sau vizavi de insula Taiwan ( Shanhai). Cu toat diversitatea zonelor economice
libere din rile n curs de dezvoltare acestea au i multe trsturi comune. Principalele din ele sunt:
majoritatea zonelor libere au un caracter nchis i sunt orientate total sau parial ctre piaa extern;
orientarea ZEL urilor, n special spre ramurile laborioase (cu volum mare de brae de munc), specializate n
industrii de larg consum, cum sunt: electronica, electrotehnica, nclminte, mbrcminte, ceasuri, jucrii,
.a.;
predominarea procesului de asamblare
21. Zonele economice din statele nalt dezvoltate.

Raspindirea larga a zonelor economice libere in statele inalt dezvoltate se explica prin
participarea lor mai active in procesul de diviziune internationala a muncii in diverse organizatii
de integrare, dar si prin caracterul post-industrial al economiei. In aceste state sunt prezente
toate tipurile de zone economice libere.
-Europa poseda cele mai vechi si caracteristice zone economice libere.In acest spatiu geoeconom
se evidentiaza Europ Occident unde predomina zonele comertului liber.Ele au aparut inca in sec
al XX.cunoscute ca porturi libere,scutite de taxe vamale.In anul 200 aici exista 150 de zel.De la
incepu aceste zone erau create predominant in porturile maritime (Hamburg,Bremen,
Kopenhaga, Helsinki,pireu)Mai tirziu zel comerciale sau extins si in porturi fluviale si anumite
noduri feroviare. Perspectivele crearii zonelor economice libere in Europa de Vest sunt legate cu
continuarea proceselor de integrare.
-In SUA exista peste 130 de zel.Mai mult de jumatate din ele revin pe seama zonelor comerciale
libere,create in apropierea marilor complexuri de depozitare sau a parcurilor industariale din
interiorul tarii,deasemenea in porturile mici in scopul reducerii taxelor vamale la produsele
importate,mai ales la piesele complete si semifabricate ptr diferite ramuri.Zonele antreprenoriale
din SUA si Cnada ajuta sa scoata din declin unele raioane,unde se observa scaderea activitatii
economice cresterea somajului si veniturile mici ale populatiei o perioada destul de indelungata.
-America latina ocupa locul 2 in lume .dupa nr si importanta ZEL.conform diferitor evaluari in
acest spatiu geoeconomic se afla 100-150 zec,multe din care inregistreaza succese
remarcabile.In AL initial se creau zone comerc libere care acordau firmelor straine facilitati
vamale.Asfel de zone functionau in Columbia,Chile.Mai tirziu o laga raspindire o capata zonele
off-shore in special in Caraibe.Aceste zone dispun de un regim special fiscal,valutar,financiar.
- In Japonia zonele economice libere apar abia la inceputul anilor 90 cu scopul stimularii
exportului si atragerii investitiilor straine. Cu aceste scopuri in porturile maritime si aeroporturile
internationale s-au creat zonele comertului liber pentru export.
O larg rspndire ZEL urile o au n rile dezvoltate , fapt ce se explic prin participarea lor
activ n diviziunea internaional a muncii, liberalizarea accentuat a fluxurilor comerciale i
financiare, dar i prin caracterul postindustrial al economiei. n acest grup de state sunt prezente
toate tipurile de zone economice libere, n special zone comerciale libere, zone ale
antreprenoriatului liber i zone tiinifice i / sau tehnologice. n prezent, n rile dezvoltate sunt
peste 300 de zone economice libere.
n rile dezvoltate scopurile de baz n crearea zonelor economice libere sunt:
impulsionarea dezvoltrii unor ramuri sau teritorii slab dezvoltate;
crearea condiiilor favorabile de antreprenoriat;
acordarea unor drepturi i liberti mai mari organelor puterii locale n luarea deciziilor;
diminuarea omajului.
22.Zonele off-shore
Printre zonele economice libere ca tipuri specifice de zone,se evidentiaza grupa zonelor libere de
deservire specializate in acordarea diverselor servicii.Din aceasta grupa fac parte zonele offshore.
Companiile offshore sunt firme nregistrate n ri sau jurisdicii unde legislaia fiscal fie nu
prevede perceperea de impozite, fie impozitele sunt foarte sczute atta timp ct socitatile nu
desfoar activiti pe teritoriul rii unde sunt nregistrate. Din punct de vedere al actelor
comerciale svrite societile offshore pot fi considerate societi strine, ele nu realizeaz
venituri n ara n care au fost
nmatriculate. Teoretic, companiile offshore se pot nfiina n orice ar din lume, dar nu peste tot
pot obine i avantaje fiscale.
Zonele Offshore sau asa numitele paradisuri fiscale (Tax heaven) care sunt tot mai des folosite
in economia moderna. Prin termenul de offshore limbajul de specialitate britanic desemneaza
teritoriul situat dincolo de tarm. in termenul economic american, prin offshore sunt denumite
activitatile economice si firmele care isi desfasoara activitatea in afara teritoriului national al
statului in care acestea sunt rezidenti.
Cu alte cuvinte este vorba despre intreprinderi care nu desfasoara activitati comerciale in tara in
care au fost inregistrate si care, din punct de vedere al actelor comerciale savarsite, sunt
considerate ca fiind firme straine. O companie offshore nu realizeaza venituri in tara in care a
fost inmatriculata.Tax heaven (engl.) - in traducere libera inseamna port fiscal, refugiu fiscal,
paradis fiscal. Cu acest termen sunt desemnate acele unitati teritorial-administrative care
asigura conditii deosebit de favorabile pentru dezvoltarea capitalului si pentru functionarea
companiilor offshore.

Sunt doua scopuri principale pentru care se utilizeaza zonele offshore:

* Primul vizeaza scutirea de taxe, reducerea sau amanarea acestora.
* Cel de-al doilea vizeaza asiguarea protectiei averii si confidentialitatii.
Ambele scopuri sunt oarecum independente unul fata de celalalt. Unele companii offshore
urmaresc efectiv scopurile de reducere a taxelor, altele servesc drept scut pentru o anumita
parte din bunurile proprietarilor lor. Mult mai adesea insa, ambele scopuri coincid si se
completeaza reciproc.
23. Zonele economice libere din Republica Moldova.
In prezent in RM functioneaza sase zel:Expo-Business Chisinau,Tvardita.parcul de productie
Taraclia.parcul de productie Otaci-Business,Ungheni-Business,parcul de productie Vulcanes,
precum si portul international Giurgiulesti,care are un sir de particularitati ale zonei libere.In anul
2005, in aceste sase zel-uri,erau inregistrate 110 rezidenti.Activitatea zonelor economice libere
este orientata spre producerea marfurilor industriale de export,in special utilaj electronic,articole
din pluta ptr imbutelierea bauturilor alcoolice,placi de ceramica .Alte genuri de activitate
practicate in aceste zone tin de sortarea ambalarea si marcarea marfurilor care tranziteaza
teritoriul vamal al Republicii Moldova,precum si efectuarea constructiilor activitatii de depozitare
si alimentatie publica.
24.ZEL Ungheni
Zonele economice libere din RM sunt parti ale teritoriului vamal al MD,separate din punct
devedere economic in care pentru investitorii autohtoni si straini sunt premise in regim
preferential anumite genuri de activitati de intreprinzator.
O ZEL din Republica moldova este,Ungheni-Business.Ea se gaseste in zona industriala a
or.Ungheni cu durata de functionare de 25 ani pe o suprafata de 41.55 ha .iAsezarea geografica
favorabila a zonei, frontiera comuna cu Romania sint in masura sa favorizeze interesul
potentialilor investitori de pe ambele maluri ale Prutului, in special a rezidentilor Zonei
Economice Libere in curs de constituire la Iasi. Prin orasul Ungheni trec cele mai importante
sosele spre Chisinau, Balti, Romania. Reteaua de drumuri asigura legatura permanenta anul
intreg cu localitatile din raion si alte centre industrial-comerciale ale Moldovei.
iiiiiOrasul Ungheni are comunicatii rutiere cu multe orase si localitati ale Republicii Moldova si
Romaniei. Toate obiectele industriale ale ZEL si subdiviziunile lui de deservire sunt legate prin
sosele. Orasul dispune de cele mai accesibile cai de comunicare: feroviare, fluviale, rutiere.
Datorita amplasarii geografice favorabile orasul Ungheni reprezinta o poarta si o fereastra
favorabila de intretinere a legaturilor reciproce avantajoase dintre tarile de Vest - Est. Centrul
industrial al orasului dispune de un potential de productie substantial, desi in prezent capacitatile
sale de productie sunt utilizate doar la nivelul de 10-30%.
Orasul Ungheni dispune de multiple cadre de inalta calificare. Astfel, rezidentii ZEL nu vor
duce lipsa de ingineri, tehnicieni, mecanici, constructori, lacatusi, operatori MEC, cofetari,
ceramisti cu stagiu de munca si experienta personala.
iiiiiPotentialul productiv existent si perspectivele de consolidare a acestuia cu ajutorul investitiilor
straine, infrastructura disponibila si posibilitatea de dezvoltare a ei, precum si situarea
geografica favorabila sunt un fundament pentru crearea si functionarea eficienta a ZEL"UngheniBusiness"
La etapa actuala sunt inregistrati 41 de rezidenti cu diverse genuri de activitate:
-producerea productiei industrial pt export 60%
-sortare,ambalare,marcare si alte operatiuni cu marfuri tranzitate prin teritoriul RM,15%
-alte genuri auxiliare:servicii comunale,depozitare,constructii.alimentatie publica,servicii de
arenda,25%
Deoarece ZEL Ungheni-business a fost create pe baza unui sir de intreprinderi industriale din
diferite ramuri,infrastructura existenta permite dezvoltarea unor activitati cum ar fi:
-prelucrarea carnii;producerea mezelurilor;fabricarea articolelor de imbracaminte;producerea de
produse de panificatie;uscarea,congelarea,ambalarea fructelor si legumelor;fabricarea articolelor
dinmaterial plastic;constructii si servicii reparatii;producerea de fire textile;prelucrarea
nucilor;fabricarea incaltamintei ;prelucrarea lemnului,prod.materialelor de constructii,s.a.
Ii

Prin activitatea sa ZEL "Ungheni-Business" urmeaza sa stimuleze dezvoltarea economica a

zonei , precum si a republicii in ansamblu. Ea cauta sa realizeze:
atragerea investitiilor straine si locale
crearea noilor locuri de munca
sustinerea initiativei private
stimularea exportului dezvoltarea infrastructurii de productie si neproductiva in municipiul
Ungheni.
25.Zona economic liber "Business Chiinu".
.Prima zona economica libera Expo-Business Chisinau a fost creata in anul 1996 si se
preconizeaza sa devian un model de implimenatre a relatiilor de piata.Deja peste doi ani atrasi
de facilitatile ce au fost acordate rezidentilor,65 de companii starine si mixte siau deschis afaceri
in zona.Incercarea de a impune anumite interdictii,inclusiv in ceea ce priveste activitatea
comercial,a perturbat activitatea zonei in anii 1999-2000,iar cei 50 de rezidenti saiu retras
capitalurile.Totusi Expo-Business chisinau,continua sa fie cea mai dezvoltata zona libera
,ponderea careia ,in volumul total de productie al zonelor libere,constituie 43.2% (a 2005) ZAL
Expo-Business-Chiinu este legat de calea ferat i automagestrala, ce unete Ucraina i
Romnia. Distana pn la Romnia este 100 km, pn la Ucraina (230km la nord, 40km la sud).
Una din dou teritorii a ZAL este situat n centrul capitalei RM, or. Chiinu, alta este situat la 1
km de la Aeroportul Internaional Chiinu i alaturi de calea ferat i automagistrala Romnia
Moldova Ucraina
. Servicii:

Sortarea , marcarea i ambalarea mrfurilor tranzit,

Servcii in domeniul alimentaiei publice,
Servicii de brocheraj,
Proiectarea consrtuciilor, urbanism,
Chiria ncperilor.

. Producerea:

Articole din metal pentru construcie (articole din igl metalic),

Mobil si alte articole din lemn,
Articole din mas plastic (plicul polietilen),
Articole de construcii din beton, ciment, gips,
Calculatoare (ansamblare) i alte elemente electronice de completare,
Articole de tipar- poligrafice,
Capioane termoconcentrabil pentru dopuirea diferitor buturi,
Producia vin coniac,
Complex termo-energetic pentru nclzirea cu gaz.

26. Portul Internaional Liber Giurgiuleti

Portul Internaional Liber Giurgiuleti cuprinde un teritoriu 120 ha cu statut de Zon
Economic Liber. Totodat, n Port sunt nregistrai 22 de rezideni. Spre deosebire de alte zone
economice libere din Moldova, investitorii din Giurgiuleti au dreptul s practice orice tipuri de
activiti premise de legislaia Moldovei. Recent a fost deschis o curs tur retur spre Istambul
care circul pe traseul Giurgiuleti - Istambul - Giurgiuleti sptmnal.
Portul Internaional Liber Giurgiuleti se ntemeiaz pe un termen de 25 de
ani.Terenul aflat n hotarele teritoriului Portului Internaional este proprietate a statului.
Hotarele i configuraia teritoriului Portului Internaional snt determinate n planurile
cadastrale n conformitate cu legislaia cadastral.
Suprafaa teritoriului Portului include:
a) teritoriul terminalului petrolier i al rafinriei;
b) teritoriul terminalului de mrfuri;
c) teritoriul terminalului de pasageri;
d) teritoriul dezvoltrii Portului Internaional.
Portul Internaional Liber Giurgiuleti (PILG), unicul port din Republica Moldova accesibil
pentru navele maritime, este situat la km 133.8 (a 72.2 mil maritim) al fluviului Dunrea
n Sudul Moldovei, fiind mrginit de Romnia (respectiv de Uniunea European) i Ucraina.

PILG beneficiaz de o amplasare pe traseele internaionale de comer i transport, cum

sunt canalul navigabil Rin-Main-Dunre, care unete Marea Neagr, 14 state europene i
Marea Nordic; sistemele de cale ferat de standard european i rus, precum i reeaua de
drumuri internaionale.
ntreaga suprafa de 120 ha a Portului Internaional Liber Giurgiuleti (PILG) are statut al
unei zone economice libere i const din terminalul petrolier, portul marfar i zon
industrial. Graie amplasrii sale pe Dunrea de Jos cu adncimi disponibile ale apei de
pn la 7m, PILG este capabil s primeasc nu doar nave fluviale, ci i maritime. n acest
context, PILG reprezint pentru clienii si:
- unicul punct fluvio-maritim direct de distribuie i transbordare n/din Republica Moldova
- un centru regional de logistic la frontiera Uniunii Europene cu acces la cile de
comunicaie terestr, feroviar, fluvial i maritim, i
- o zon excelent pentru dezvoltarea afacerii, datorit poziionrii sale strategice,
infrastructurii de transport trimodale, mediului de pre rentabil i regimului fiscal i vamal
unic.
27. Integrarea Republicii Moldova n diverse organizaii internaionale.
Disolutia Uniunii Sovietice a favorizat consolidarea Republicii Moldova ca entitate politico-statala
independenta, decisa sa-si afirme in mod suveran propria identitate politica, economica,
culturala precum si forma raporturilor sale cu statele lumii, organizatiile si institutiile
internationale. Urmarind procedura diplomatica, Moldova a deschis ambasade in peste 15 tari ale
lumii, la rindul ei acreditind reprezentantii diplomatici ai statelor cu care a stabilit raporturi
economice, politice, culturale, etc.
O reflectare a proceselor de democratizare si de edificare a unui stat bazat pe drept a fost
primirea la 3 ianuarie 1992 a Republicii Moldova in calitate de membru al OSCE (Organizatia
pentru Securitate si Cooperare in Europa). La 26 februarie Moldova a semnat Actul Final de la
Helsinchi care consfintea calitatea sa de membru cu drepturi depline in aceasta organizatie. La 4
februarie 1993 a fost infiintata misiunea OSCE in Moldova care-si propunea drept scop esential
facilitarea obtinerii unei reglementari politice definitive a conflictului din Transnistria.-Un
eveniment de mare importanta in afirmarea Republicii Moldova pe arena internationala a fost
admiterea ei, cu o unanimitate de voturi, la 2 martie 1992 ca membru al Organizatiei
Natiunilor Unite, fapt care a semnificat recunoasterea in mod practic a independentei sale.Cooperarea regionala, pe linga CSI este materializata si de Cooperarea Economica la Marea
Neagra, Conferinta tarilor danubiene, Conferinta balcanica etc. In ansamblu ele formeaza
geoeconomicul traditional al Republicii Moldova. Din toate componentele integrarii, cea
economica este prioritara ca pondere si finalitate. -Negocierile privind aderarea Republicii
Moldova la Organizatia Mondiala a Comertului au durat peste patru ani si au fost finalizate la
19 ianuarie 2001, iar semnarea Acordului privind aderarea Moldovei la OMC din 10 mai 2001 vine
sa incununeze aceasta opera.
28.Rolul i importana organizaiei OMC (WTO).
Ideea nfiinrii Organizaiei Mondiale a Comerului1 (OMC) a aprut dup cel de-al Doilea Rzboi
Mondial, din iniiativa Organizaiei Naiunilor Unite.
Scopul urmrit a fost de a stabilii reguli i principii privind relaiile comerciale internaionale care
s asigure o anumit disciplin i un mediu favorabil privind desfurarea acestora, prin
reducerea treptat a tuturor barierelor tarifare i netarifare, precum i a altor restricii
discriminatorii.
Momentul nfiinrii OMC4 este reprezentat de adoptarea Acordului de la Marrakech din data de
15 aprilie 1994, care a intrat n vigoare la data de 1 ianuarie 1995. OMC este conceput ca o
organizaie independent, n afara sistemului ONU dar care conlucreaz cu instituii i organizaii
cu caracter economic, inclusiv cele din sistemul ONU.
OMC este forul multilateral de punere n aplicare a ansamblului msurilor de liberalizare a
comerului cu mrfuri, servicii, i drepturi de proprietate intelectual, de desfurarea de noi
runde de negocieri pentru extinderea liberalizrii n comerul cu produse agricole, industriale i
cu servicii, precum i de supraveghere multilateral a punerii n aplicare a prevederilor
referitoare la regulile, disciplinele i practicile de comer convenite. Sistemul de comer
internaional promovat de OMC are n centru urmtoarele principii:
- combaterea discriminrilor - aplicarea tratamentului naiunii celei mai

favorizate i a tratamentului naional;

- libertatea comerului - obinut gradual, prin intermediul negocierilor;
- predictibilitate - natura obligatorie a acordurilor i procedurilor pentru membrii OMC, precum i
asigurarea transparenei;
- promovarea concurenei loiale;
- ncurajarea dezvoltrii i reformei economice, viznd, n special, rile mai puin dezvoltate i n
curs de dezvoltare.

n viziunea OMC, acest sistem aduce o serie de beneficii, cele mai importante fiind reprezentate de: rezolvarea
constructiv a diferendelor, reducerea costurilor de trai, creterea veniturilor i sporirea posibilitilor de alegere
n ceea ce privete bunurile/serviciile i calitatea acestora.
29. NAFTA. Obiectivele geoeconomice ale organizaiei.
Acordul privind formare organizaiei internaionale N.A.F.T.A. - Acordul Nord American de Comer Liber
(North American Free Trade Agreement) a fost semnat la 17 decembrie 1992 ntre SUA, Canada i Mexic.
NAFTA acoper o pia de 375 milioane de consumatori, cu perspectiva extinderii i mai spre sudul
continentului american, i o suprafa de 21,3 milioane km. Scopul acestui acord este liberalizarea n 10 ani a
comerului cu produse i servicii, prin eliminarea barierelor tarifare i netarifare ntre pri i prin liberalizarea
investiiilor intra-zonale.
Domeniile vizate de NAFTA sunt urmtoarele:
a) Comerul cu bunuri materiale:
n decurs de 10 ani, urmeaz a fi nlturate toate taxele vamale aplicabile produselor considerate ca nordamericane, n conformitate cu regulile de origine, astfel ca n anul 2004 s se formeze o vast pia liber.
b) Comerul cu servicii:Serviciile dein un loc important n comerul din zon - supus tratamentului naional.
c) Investiiile directe de capital - liberalizare.
d) Alte dispoziii se refer la urmtoarele: regulile de concuren, proprietatea intelectual, sejurul temporar
al oamenilor de afaceri, anumite aspecte privitoare la protecia mediului.
Constatri:
NAFTA este un acord de liber schimb de mare anvergur.
Model de cooperare de tip interguvernamental, fr a avea organisme supranaionale.
Nu are obiective de natur politic.
NAFTA reglementeaz barierele tarifare, netarifare i investiiile. Se specific faptul c mrfurile de import
provenite din celelalte dou naiuni vor avea acelai regim ca i bunurile naionale. Fiecare membru NAFTA va
excepta unele activiti de la aplicarea acestui acord. Canadienii, aa cum a fost stipulat i n vechiul Acord de
Comer Liber ntre Canada i SUA, vor excepta de la aplicarea NAFTA domeniul publicaiilor. n Canada exist
sentimentul c fr un control special asupra proprietii i acordnd mass-mediei canadiene beneficii prin taxe,
acesta va fi acaparat de media din SUA. Cererea SUA a fost ca micarea liber a persoanelor, cu excepia
profesionitilor i managerilor, s nu fie permis. Acest lucru este rezultatul temerii SUA c va fi copleit de
milioane de sraci din Mexic. Guvernul mexican i rezerv dreptul de a controla sistemul de ci ferate,
electricitatea, petrochimia de baz i industria petrolier. Fiecare parte din acordul NAFTA beneficiaz de
anumite avantaje. SUA i Canada ctig astfel accesul la piaa mexican, o pia cu peste 80 de milioane de
oameni. Pot fi specificate i beneficiile neeconomice pentru SUA, fiind vorba de mbuntirea relaiilor externe
ale Mexicului i de o posibil stabilitate intern, urmrindu-se o mai bun cooperare n domeniul drogurilor,
emigrrii i polurii. Impactul crerii NAFTA va fi mult mai important pentru Mexic dect pentru SUA.
Deoarece Mexicul este mult mai mic dect SUA, iar crearea de locuri de munc i domeniul sntii este
acelai i n SUA i n Mexic, efectul crerii NAFTA va fi mult mai mare pentru Mexic.
30.OPEC.Rolul si importanta oranizatiei.
OPEC sau Organizaia Statelor Exportatoare de Petrol, este o organizaie interguvernamental permanent,
care coordoneaz i uniformizeaz politicile n domeniul petrolului ale rilor membre, n
vederea asigurrii unor preuri stabile i echitabile pentru productori. OPEC include n
componena ei statele exportatoare de petrol brut, indiferent de naionalitatea acestora: state
arabe sau nearabe.Tarile fondatoare sunt: Iran, Irak, Kuweit, Arabia Saudita si Venezuela.Cele 5
state fondatoare au fost urmate ulterior de alti membri, in prezent organizatia fiind formata din
12 membri de pe 3 continente: Africa, Asia si America de Sud,actualii membri fiind: Arabia
Saudit, Kuweit, Irak, Iran, Venezuela, Qatar, Indonezia, Libia, Emiratele Arabe Unite, Algeria,
Nigeria, Ecuador i Gabon cu statut de membru participant.
Sediul central al OPEC e situat in Viena ,organizatia fiind considerata de multi observatori drept
un cartel.

Scopul principal al organizatiei,conform statutului ei ,este determinarea celor mai bune

modalitati pentru apararea statelor membre,in mod individual si colectiv ,intocmirea si adoptarea
metodelor pentru a garanta stabilizarea preturilor pe pietele actiunilor petroliere internationale in
vederea eliminarii fluctuatiilor daunatoare si inutile;considerarea contiunua a intereselor
natiunilor producatoare si a necesitatii securizarii venitului stabil a tarilor membre,sustinerea
eficienta,economica si regulata cu petrol a natiunilor consumatoare si o intoarcere cinstita a
capitalului pt investitorii in industria petroliera.
31. Fondul Monetar Internaional (FMI). Importana organizaiei pentru dezvoltarea
unor state.
FMI-este o organizatie internationala care are 186 de state membre.A fost constituita prin Tratatul
de la Bretton Woods in anul 1944,avind ca scop principal promovarea unei economii mondiale
sanatoase.Pe 22 iulie 1944 a avut loc conferinta de la Bretton Woods,ptr restructructurarea
relatiilor internationale monetare si financiare.Peste 40 de tari au participat la semnarea
acordului de la Bretton Woods care prevedea proceduri si reguli care vor guverna economia
mondiala.Acest acord a condus la infiintarea BIRD(banca internationala ptr recinstructie si
dezvoltare deasemeni cunoscuta ca si banca mindiala si FMI(fondul international monetar).Aceste
institutii sunt cunoscute ca fiind gemenii Bretton Woods,sistemul Bretton Woods prevedea o rata
de schimb valutar stabila,avind ca referinta standart.aurul,iar dolarul era singura moneda
convertibila in aur.
FMI-are ca scop principal promovarea cooperarii monetare internationale,garantarea stabilitatii
financiare,facilitatea comertului internat,contribuirea la nivel inalt ocuparea fortei de munca,la
stabilitatea economica si combaterea saraciei
32. Globalizarea. Rolul i impactul globalizrii asupra economiei mondiale.
.Globalizare procesul de integrare economica, politica si culturala mondiala, din cauza
dependentei tot mai mari dintre state.Este o noua etapa calitativ superioara
internationalizarii,etapa cind export de capital,operatii financiare,comertul,caile de comunicare
capata particularitati globalesi o extindere globala.Destramarea sistemului colonial ,destramarea
sistemului socialist si destramarea URSS a constituit premisele de baza ale politicii care a condus
la extinderea rapida a globalizarii.Urmatorul pas de mare importanta in extinderea globalizarii lau constituit dezv.intensa a progresului tehnico-stiintific si dezv.noilor tehnologii,formarea pietei
mondiale si pietei financiare mondiale.aparitia si dezv.companiilor transnationale ,bancilor
trnsnationale.Companiile transntionale au devenit actorii principali in dezv.si extinderea
globalizarii.
Globalizarea economiei conduce la liberalizarea relatiilor sociale si cresterea interdependentei
pietelor nationale de marfuri, servicii si capital. In perioada anilor 1980-2000 ponderea exportului
mondial de marfuri si servicii in econom ia globala a crescut de la 15% la 25%. La sfirsitul anilor
80 creste mobilitatea capitalului mondial. Capitalul international prin intermediul burselor
valutare poate influenta starea financiara a oricarui stat. pentru atragerea investitiilor straine
este necesara crearea unei economii concurentiale. Lider mondial in atractia investitiilor straine
este SUA.
Globalizarea economiei conduce la modificarea diviziunii internationale a muncii. Paralel creste
rolul diviziunii intercorporationale a muncii. In legatura cu unificarea companiilor nationale in
corporatii transnationale si dezvoltarea proceselor de asmblare in statele in curs de dezvoltare se
intensifica tendintele de desconcentrare a productiei. In relatiile economice externe creste
importanta capitalului, iar industria devine din ce in ce mai nerentabila. In present are loc o lupta
concurentiala pentru reducerea cheltuielior de productie. Dupa destramarea URSS si liberalizarea
economiei chineze s-a format o imensa piata de forta de munca ieftina. Au scazut avantajele
statelor inalt dezvoltate si cresc cele ale celor in curs de dezvoltare din cauza diferentei mari de

salariu. Astfel, a crescut importanta regiunii Asia Pacifica unde sunt si conditii favorabile pentru
amplasarea productiei. In concurenta internationala rolul decisiv il joaca corporatiile
transnationale cu un flux annual de capital de sute de miliarde $. Ele dispun de un grad inalt de
libertate sin u pot fi supuse unui control de stat.
33. Globalizarea i integrarea Republicii Moldova n Uniunea Europian.
Globarizarea este o noua etapa calitativ superioara internationalizarii,etapa cind exportul de
capital ,operatiile financiare,comerul,caile de dcomunicare capata particularitati globale si o
extindere globala.Dezvoltarea economica si extinderea ei depend ,in mare masura de companiile
transnationale si filialele lor.
In conformitate cu vocatia sa europeana, Moldova a candidat la statutul de membru cu drepturi
depline in cadrul Consiliului Europei. Dupa o testare preliminara, la 27 iunie 1995 Sesiunea
Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei si-a anuntat avizul, pronuntindu-se in unanimitate
pentru aderarea Republicii Moldova la CE. Calitatea sa de membru al CE va intari cauza
democratiei si va asigura conditiile necesare pentru protejarea drepturilor omului si libertatilor
fundamentale.

Inceputul anului 1994 este marcat de o activizare a relatiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeana, ca
rezultat al acreditarii, la 28 ianuarie 1994, a dlui Mihai Popov, in calitate de Ambasador Extraordinar si
Plenipotentiar in Regatul Belgiei si sef al Misiunii Republicii Moldova pe linga UE. La 21 aprilie 1994 au
demarat negocierile oficiale asupra Acordului de Parteneriat si Cooperare, finalizate la 28 noiembrie 1994 prin
semnarea, la Bruxelles, a APC. Conceptia politicii externe a Republicii Moldova interpreteaza APC ca fiind un
prim pas pe calea integrarii graduale a Moldovei in UE. Acest fapt vine sa constate Republica Moldova ca
partener direct al UE, reusind sa imprime pondere statutului sau de actor al vietii internationale si credibilitate
imaginii sale de stat adept al valorilor democratice. Actualmente Republica Moldova isi coordoneaza principiile
de politica externa in concordanta cu o serie de organizatii internationale, europene si regionale, inclusiv cu cele
neparlamentare si neguvernamentale de diverse profiluri. Ea isi diversifica partenerii politici si comerciali. La
centrele decizionale traditionale care au influentat politica si economia Moldovei (Moscova, Mensk, Kiev) s-au
adaugat altele noi - Bruxelles, Strasbourg, Washington, Bucuresti, Istambul fapt ce mareste competitivitatea in
acest spatiu geopolitic.
34. Rolul i importana tiinei n dezvoltarea economic a statelor lumii.
La sf sec.XX-sec XXI are loc formarea unei noi ordini economice mondiale.In secXXI e mult mai
important de a detine controlul asupra inovatiilor si tehnologiilor performante.In prezent
potentialul economic al unui stat nu depinde de resursele naturale pe care le detine ci de
potentialul stiintific,tehnologiile modern.Treptat se formeaza o noua resursa care joaca un rol
mai important.Aceatsa resursa fiind potentialul tehnico-stiintific.In statele inalt dezvoltate stiinta
a devenit o ramura strategica,de aia statul intervine pt a sustine aceasta ramura,domeniu.In sec
XX cheltuielile pt crecetarile stiintifice au trecut cifra de 500 mlr$.In unele state chelt.pt stiinta
prez.2-3% din PIB ,aceasta putind sa isi permita doar statele inalt dezv.Cercetarea stiintifica
imbogateste cunoasterea si ofera o baza pentru dezvoltarea tehnologica. In momentul de fata
omenirea se afla intr-o era postindustriala. Aceasta este o era tehnologica,stiintifica in sensul ca
este dominata de tehnologii si cerectari stiintifice.Bogatia este creata acolo unde actioneaza in
forta noile tehnologii si cercetraile stiintifice.Dupa parerea noastra , dezvoltarea intensiva a
tehnologiilor,a facut ca potentialul lor sa creasca intr-un ritm care a depasit si cele mai optimiste
prognoze si in acelasi timp ele sa devina larg accesibile, in sensul ca, dincolo de unele restrictii
legate de securitate, ele pot fi cumparate. Pe de alta parte, chiar daca tehnologia in sine este
costisitoare, produsul inaltei tehnologii este relativ ieftin, ceea ce deschide noi domenii de
aplicare
Stiinta
contemporana este caracterizata de:
- o dezvoltare accelerata;- un caracter multidiscplinar;- o aplicare din ce in ce mai rapida a
cunostiintelor stiintifice;-o tehnologie bazata intr-o proportie covirsitoare pe stiinta(in comparatie
cu tehnologia ca arta sau mestesug, bazata pe cunostiinte empirice); Elaboaraea unor noi
teorii stiintifice devine o conditie prealabalia pt elaboaraea unor ramuri tehnice principal noi,iar
marile descoperiri tehnice stimuleaza schimbarile radicale din stiinta.

35. Clasificarea centrelor tiinifice.

La inceputul anilor 90 sau format trei tipuri functionhale de baza ale centrelor stiintifice:
-centre innovationale ori incubatoare-sunt centre de sustinere a micului business
inovational,unde se creeaza un mediu favorabil pentru pregatirea cadrelor,ptr firmele noi
autohtone concurentiale(incaperi,utilaj,mijloace de comunicatie,marketing) unde se acorda
fonduri ale capitalului de risc.In prezent in lume exista sute de incubatoare in special in tarile inalt
dezvoltate (SUA,GERM,M.B)Dupa izvorul de finantare,incubatoarele se suimpart in
public,universitare,corporative si private.Termenul mediu de aflare in incubator a firmelor noicreate poate fi de la unu la doi ani.
-parcuri stiintifice si tehnologice sau tehnoparcuri-reprezinta o initiativa bazata pe o
operatie imobiliara,care intretine legaturi formale si operative cu o institutie academica,initiativa
ce trebuie sa impuna o inalta intensitate si care este responsabila de o fuziune de transfer
tehnologic si know-know.Prcurile stiintifico-tehnologice sunt o grupa de firme teritoriale care
realizeaza productia in servicii mici,bazata pe cercetarile tehnice locale ori ale centrului de
cercetare.In parcurile stiintifice sunt cincentrate firme;le specializate in activitatile de
implimentare in domeniul tehnologiilor inalte aici se creeaza firme noi logofage crae de regula
parasesc parcul in 3-5 ani
-tehnopoluri-reprezinta forma cea mai avansata a centrelor stiintifice si tehnologice un model
de alianta privata cu scopul comercializarii tehnologiilor si cresterii economice.Tehnopolurile
dispun de centre de cercetare personale supercalificate si o situatie ultrafavorabila fata de marile
axe de circulatie,ca si o ontegrare avnsata in circuitele financiar bancare si de relatii
internationale.Aparitia tehnopolurilor pe linga marile universitati ori institute de cercetare sunt
deja,obisnuite in statele occidentale.Modelul lau constituit citeva zone industriale din SUA-Sillicon
Valley la sud de San Francisco,pe terenurile universiattii Standfford,autostarda 128 la
boston,ulterior sau extins in M.Britanie(Cambriedge)
36. Tehnopolisurile i rolul lor n dezvoltarea economic.
Tehnopolis reprezinta forma cea mai avansata a zonelor stiintifice si tehnologice,un model de
alianta private cu scopul comercializarii tehnologiilor sicresterii economice.Tehno-refelecta
accentual pus pe tehnologie,iar polis vine din limba greaca si reflecta echilibrul a doi
poli:sectoarele public si privat. Este o zona libera pe linga orasele mari cu pozitie economicogeografica favorabila, sisteme de comunicatie perfecte, conditii climatice favorabile in care are
loc combinarea stiintei, capitalului, tehnologiilor de virf si traditiilor in productie. (primul
tehnopolis San Francisco,fiind cel mai cunoscut din lume,prin numele Sillicon valey.Isi gaseste
sediul si in unele societati europene,japoneze.).
Termenul de tehnopol a aparut pt prima data in Japonia,in anii 80 ai sec.XX
Tehnopolul repr. O zona libera a erei tehnologiilor inalte,unde se realizeaza combinarea stiintei si
tehnologiilor cu cultura nationala traditionala si mondiala.In consecinta se formeaza o noua
colectivitate de oameni creativi si multilateral dezvoltati.Ele dispun de centre de cercetare
,personal supercalificat si o situatie ultrafavorabila fata demarile axe de circulatie,ca si o
integrare avansata in circuitele financiare bancare si de relatii internationale.Obiectivul lor este
facilitarea transferului de tehnologie intre intreprinderi sau ramuri inrudite.Tehnopolul se
amplaseaza in locuri cu un mediu confortabil pt trai,cu posibilitati culturale si recreative.El
trebuie sa fie amplasat in apropierea orasului de baza,care sa i asigure serviciile comunale.O
conditie obligatorie o constituie prezenta aeroportului sau a unei statii de cale ferata expres.
37. Sillicon Valley. Rolul tehnopolosului n dezvoltarea noilor ramuri. a devenit simbolul
mondial al PST,una din capitalele mondiale a microelectronicii bastionul revolutiei tehnologiilor informationale,stiintelor
aplicate si imenselor surse de capital.Aici se formeaza o buna parte din PIB SUA,comparabil cu PIB al unor tari vest
europene.In aceasta zona sa reusit crearea simbiozii disciplinelor universitare si firmelor producatoare de produse
electronice si aerospatiale.Valea Siliciului a devenit simbolul businessului noii generatii creatoare de capital in imperiul
spatiuluin virtual.
Termenul de tehnopolis a fost introdus pentru prima data in 1980 in proiectul japonez Tehnopolis care prevedea constuctia
a 19orase stiintifice sau tehnopoluri de-a lungul braului industrial Tokio
38.Tehnopolusurile din Europa.Caracteristica si rolul lor.

Tehnopolurile -Tehnopolul este o form de intelectualizare a economiei i de organizare a

complexelor tiinifice i de producie regional, o form de concentrare a intelectului i a
capitalului. Tehnopolul reprezint o zon liber a erei tehnologiilor nalte, unde se realizeaz
combinarea tiinei i tehnologiei cu cultura naional tradiional i mondial. n rezultat se
formeaz o nou colectivitate de oameni creativi i multilateral dezvoltai.

Caracteristica

acestora este aglomerarea unor activiti cu caracter inovator, acceptate ca atare de ctre un
comitet, combinnd adesea cercetarea tiinific cu activitile practice. Obiectivul este acela de a
facilita transferul de tehnologie ntre ntreprinderi sau ramuri nrudite. Tehnopolurile presupun
obligatoriu existena unor incubatoare de afaceri sau pepiniere de ntreprinderi, elemente cheie
ale transferului tehnologic.
Tehnopolul, incluznd zonele industriale, tiinifice i de cercetare i cele locuite, se amplaseaz
n locuri cu un mediu confortabil pentru trai, cu posibiliti culturale i recreaionale. Tehnopolul
trebuie s fie amplasat n apropierea oraului de baz, care s-i asigure serviciile comunale. O
condiie obligatorie o constituie prezena aeroportului sau a unei staii de cale ferat expres.
Tehnopolurile se formeaz n baza principiilor de orientare concurenial i organizrii efective
economice. n condiiile globalizrii o mai mare superioritate au cptat tehnopolurile i centrele
inovaionale, unde competitivitatea este asigurat de nivelul nalt de deschidere spre colaborarea
internaional i atragerea cercettorilor talentai din toat lumea din domeniul tehnologiilor
nalte.
Apariia tehnopolurilor pe lng marile universiti ori institute de cercetare sunt deja obinuite
n statele occidentale. Modelul l-au constituit cteva zone industriale din SUA Silicon Valley (Valea
Siliciului) la sud de San Francisco, pe terenurile Universitii Standford, autostrada 128 la Boston.
Ulterior s-au extins n Marea Britanie (Cambridge), Frana (Sophie-Antipolis, la Nica, Meylan, la
Grenoble), Japonia (Tsukuba, cu universitate proprie), Rusia (Akademgorodoc, lng Novosibirsk) i
n multe alte ri.
39. Dezvoltarea parcurilor tiinifice n statele n curs de dezvoltare.
O dezvoltare rapida a parcurilor stiintifice se observa in statele cu un nivel mediu de dezvolatare
si in curs de dezvolatare.
In majoritatea statelor in curs de dezvoltare chelt.indreptate in domeniul stiintei sint de 7-8 ori
mai mici decit in statele inalt dezvoltate,insa din grupa statelor in curs de dezvoltare ku nivel
mediu se evidentiaza asa state ca China si India care au o pondere mai mare de cheltuieli in ceea
ce priveste domeniul cercetarilor stiintifice.
De ex:in India domeniul stiintific nr pers care lucreaza in domeniul stiintific este mai mare decit nr
de pers care lucreaza in Franta.Foarte rapid au inceput sa se dezvolte unele parcuri stiintifice ca
Indonezia,Malaezia.
40.Caile de comunicatie ale Terrei
I.Dezvoltare economic a unui stat sau a unei regiuni depinde de dezvoltarea cioor de
comunicaie. Transporturile asigur o bun desfurare a produciei industriale sau a produciei
agricole sau a informaiei. n a doua jum. a sec al 20-lea cnd economia mondial a fost
influenat de unele modificri politice i economice, rolul cilor de comunicaie a crescut

considerabil. Importana cilor de comunicaie a avut permament un rol deosebit n dezvoltare

anumitor state sau regiuni datorit cilor de comunicaie.
II.Din datele de care dispunem unele ci de comunicaie au o istorie de peste 3500 de ani. Una
din cele mai vechi ci de comunicaii care i pe viitor va juca un rol deosebit a fost Calea
Mtasii care unea partea estic a continentului euroasatic cu partea vestic. Anume pe acest
cale est vest circulau principalele idei i mrfuri au contribuit la dezvoltare unor regiuni, iar
controlul anumitor poriuni din aceast cale crea posibiliti n dezvoltarea unor regiuni. Acest
cale era divizat n 2 direcii: primul mergea la sud de marele pustii asiatice, se indrepta spre
Persia, ndreptndu-se mai apoi spre Constantinopol, al doile trecea prin marele orae din Asia
central Buhara i iar se ndrepta spre Constantinopol. Existena alternetivei in ceea ce privete
transportarea mrfurilor pe aceste2 transoane depindea de situaia social politic din zonele
respective.
A doua cale important pe continental euro-asiatic este calea ferat Trans-Siberiana. Acesta
cale ferat a fost creat nu numai ptu a valorifica resursele ale siberiei, ci i pentru meninerea
controlului asupra orientului indeprtat al Rusiei. Transibul este o cale de comunicaie strategic,
transportarea mrfurilor se efectueaz ntr-un timp mai scurt. Transportarea mrfurilor pe
acestra cale a scurtat cu 1,5 ori dect pe cale maritim. Transibul este cea mai lung cale ferat
din lume. Distana de la Moscova la Vladivostok este de 9476km. o alt particularitate specific
este faptul c ea este electrificat total. Ea a fost construit n perioada 1891 1900.
O importan deosebit o au nodurile de comunicaie. Aceste noduri de comunicaii joac un rol
deosebit din punct de vedere strategic, ele permit de a controla situaia politic sau economic,
nu numai in regiune in care se afl, dar au i o influen asuprea altor regiuni care se afl la
distane mult mai mari. Zone important strategici pot fi unele canale, strmtori sau tuneluri.
Dintre canalel cele mai importante pot fi menionate canalul Suez i Panama.
Canalul Suez unete Marea Roie cu Marea Mediteran, unete pe o cale mai scurt bazinul
Oceanului Indian cu Oceanului Atlantic. A fost dat in exploare in anul 1869. Pn n anul 1956 a
fost proprietatea unei societi internaionale, ins de fapt controlul il deine Marea Britanie.
Lungimea canalui este de aproximativ 163 de km. acest canal micoreaz calea din Oceanul
Indian spre Indianul Atlantic cu 8 15000 km.
Un alt canal important din punct de vedere strategic este Canalul Panama.El unete Atlanticul
cu Pacificul. El a inceput s fie construit in anul 1903, terminat in 1914, a inceput sa fie exploatat
in anul 1920. Timpul de trece dintr-un ocean in alt ocean dureaz pin la 7 ore. Pe tot parcursul
1920 2000 canalul panama a fost posesiunea SUA.
Eurotunelul unete Marea Britanie cu partea continental a Europei, sau Anglia cu Frana.
Inceputul construciei a fot in anil 1985, iar in anul 1994 a fost dat in exploatare. Lungimea
tunelului este de 50 de km, din care 37 de km sint subacvatice, unete orashele Duvr-Cale.
Tunelul este alctuit din 3 transoane pe care circul trenuri de mari viteze. Distana de la Paris la
Londra este parcurs n 3 ore.
Canalul Rin Main Dunre a fost deschis in anul 1992, lungimea total este de 3500 de
km i unete portul de la Marea Nordului Roterdam cu portul Sulina. Trece prin 17 state, unele
continentale.
Actulamente autostrzile joac un rol important la transportarea mrfurilor pe distane mici sau
mijlocii. Una din cele mai mari autostrzi din lume este oseua Pan American care are 15 mii de
km. Unete Alaska cu partea de sud a Americii de Sud (Chile)
41. Rolul i importana canalului Panama i Suez.
-Canalul Suez-canal navigabil fara ecluze care uneste Marea Mediteraniana cu Marea rosie.Acest
canal scurteaza distanta maritima dintre porturile Oceanului Atlantic si Ocean Indian cu 8-15 mii
km.Zona Can Suez este considerata ca hotar geografic convetional intre Asia si Africa.Canalul a
a fost oficial dat in exploatare ptr navigatie la 17 noiemb 1869.Lung canal este de aproxim 163
km,.Canalul este traversta anula de 13-14 mii de nave cu 300-400 mln tone marfuri.Pe seama lui
ii revine peste 20% din transportul mondial de petrol si produse petroliere si 15% din traficul
mondial de marfuri pe ocean.Canalul A devenit cea mai cunoscuta cale pe apa din istorie intre
Vest si est.
- Canalul Panama este un canal important care traverseaz istmul Panama n America Central,
legnd oceanele Atlantic i Pacific. Construcia canalului a reprezentat unul dintre cele mai mari
proiecte de inginerie ntreprinse vreodat. A avut un impact enorm asupra navigaiei, deoarece
navele nu mai trebuie s treac pe drumul periculos prin Trecerea Drake i Capul Horn n punctul
cel mai sudic al Americii de SudDei conceptul unui canal n Panama dateaz de la nceputul

secolului al XVI-lea, prima ncercare de construcie a avut loc ncepnd cu 1880 sub conducere
francez. Dup ce aceast ncercare a euat, lucrul a fost terminat n cele din urm de Statele
Unite, i canalul s-a deschis n 1914. Construcia canalului, de o lungime de 77 km, De la
deschidere, canalul a avut un succes enorm, i este n continuare un element indispensabil al
navigaiei internaionale. n fiecare an prin canal trec mai mult de 14 000 de nave, transportnd
mai mult de 20378 milioane de tone de marf.
Canalul Panama face legtura ntre Golful Panama din cadrul Oceanului Pacific cu Marea
Caraibelor i Oceanul Atlantic. Din cauza formei de S a istmului Panama, canalul pleac din sudest, din captul dinspre Pacific, ctre nord-vest, la captul dinspre Atlantic; pentru a evita orice
confuzie, autoritile au clasificat tranzitul prin canal ca spre nord (din Pacific n Atlantic) i spre
sud (din Atlantic n Pacific).
Canalul suez si panama reprezinta nu numai niste noduri comunicationale in spatial
geoeconom,unde este concentrate circulatia,dar si poli geostrategici de geopolitica.Interesul
multor state se interfereaza in aceste zone.l
42.Canalul rin-main-dunare
Sistemul de transport si comunicatii reprezinta ,,carcasa Terrei ,,care leaga diferite civilizatii
,sisteme economice la diferite niveluri.Printre cele mai vechi si mari cai de comunicatii se inscrie
si canalul rin
main-dunare.
Acest canal are o istorie milenara.Ideea unirii Rinului cu dunarea a aparut in anul 783 dupa Hr.si
apartine regelui german ,dar din cauza greutatilor tehnice ,prima incercare de a construi canalul
main-dunare s-a soldat cu esec.A doua incercare a fost intreprinsa de regale Bavariei.Canalul
navigabil a fost construit intre 1839-1846 cu o lungime de 178 km,adincime-1,5 m si latime
16m.Canalul,inzestrat cu 100 ecluze prin care puteau trece vasele cu o capacitate de 120 tone,a
fost folosit efectiv pina in 1863 cind din cauza constructiilor rapide alecailor ferate ,el a devenit
inconcurent.
In 1921,se constituie societatea pe actiuni,,Rin-Main-Dunare,,cu dreptul de a construi canalul
,hidrocentrale si de a le exploata pinain 2050.Pina in anii 90 societatea a construit 58 de
hidrocentrale mici.Ideea formarii caii acvatice transcontinentale a fost sustinuta de conducatorii
Germaniei naziste.
In 1992,are loc deschiderea official a Canalului Main-Dunare.calea acvatica transcontinentala a
unit 17 state europene.De la Rotterdam pina in Delta Dunarii,a fost construita principala cale
acvatica din Europa ,cu lungimea de 171 km,latimea-55 m,si adincimea 4,25 m.Aici sunt
construite 16 ecluze cu o lungime de 190 m si latime de 12 m.Capacitatea de incarcare a navelor
poate ajunge la 1800 tone,dar navigatia pe tot traseul ,de la Rotterdam pina la Sulina,in Delta
Dunarii,este neefectiva.Transportul marfurilor din porturile Dunarii inferioare pina la Rotterdam
este mai efectiv pe cale maritime (se reduce vremea si cheltuielile la o unitate de
incarcatura).Romania prin acest anal s-a integrat geoeconomic in Europa Occidentala.
43. Eurotunelul. Rolul i importana.
Unul din cele mai grandioase proiecte din a 2 jumat a sec XX a devenit constructia tuneluilui sub
La Manche.Ideea legaturii terestre a Angliei cu Lumea Veche aprtine lui Napoleon.Mult timp
constructia tunelului fusese blocata din cauza relatiilor tensionate dintre franta si marea britanie.
In 1985 dupa multe incercari de constructie a tunelului si dupa semnarea contractului anglofrancez in 1983,incepe constructia tunelului sun Canlul Minicii,care este dat in exploatare in
1995.Eurotunelul are o lung de 51.5 km,si este parcurs de un tren cu 28 de vagoane(pe care sunt
imbarcate autovehicule)in aproximativ 20 de min in regim de mare viteza (160 km), la ora
actuala, cel mai lung tunel submarin din lume. Sistemul de transport al Eurotunelului este
practic format din trei tuneluri: doua tuneluri pentru transportul feroviar unul de pasageri, iar celalalt de marfa -, legate prin cel de-al treilea,
central, de serviciu.
Tunelul a fost forat la 40 de metri sub
nivelul marii.
Trenurile ce circula pe reteaua feroviara
Eurotunel sunt protejate prin sistemul ATP (Automatic Train Protection), un

sistem de protectei ce permite oprirea progresiva a trenului in cazul unei

erori din partea conductorului.
Intre 1994 si 2000 au traversat Eurotunelul
circa 57 de milioane de oameni, ceea ce echivaleaza cu totalul populatiei
Angliei.
Locomotivele garniturilor ce traverseaza
Eurotunelul sunt cele mai puternice din lume, ele avand puterea de a tracta
trenuri de peste 2.400 de tone cu viteze de pana la 140 km/h.
44.Magistrala transsiberiana
Dezvoltarea economic a unui stat sau a unei regiuni depinde de dezvoltarea cilor de
comunicaie. Transporturile asigur o bun desfurare a produciei industriale sau a produciei
agricole sau a informaiei. n a doua jum. a sec al 20-lea cnd economia mondial a fost
influenat de unele modificri politice i economice, rolul cilor de comunicaie a crescut
considerabil. Importana cilor de comunicaie a avut permament un rol deosebit n dezvoltare
anumitor state sau regiuni datorit cilor de comunicaie.
O cale important pe continental euro-asiatic este calea ferat Trans-Siberiana. Acesta cale
ferat a fost creat nu numai ptu a valorifica resursele ale siberiei, ci i pentru meninerea
controlului asupra orientului indeprtat al Rusiei.Constructia magistralei a influentat foart emult
dezvoltarea Siberiei.In primii zece ani dupa constructia Transsiberiana populatia in aceasta
regiune a crescut de 2 ori. Transibul este o cale de comunicaie strategic, transportarea
mrfurilor se efectueaz ntr-un timp mai scurt. Transportarea mrfurilor pe acestra cale a
scurtat cu 1,5 ori dect pe cale maritim. Transibul este cea mai lung cale ferat din lume.
Distana de la Moscova la Vladivostok este de 9476km. o alt particularitate specific este faptul
c ea este electrificat total. Ea a fost construit n perioada 1891 1900.MTS ocupa un loc de
baza in geopolitica Rusiei.Istoria magistralelor transcontinenatel euro-asiatice marturisesc ca
eficacitatea lor depinde nu numai de reducerea taxelor vamale si altor bareie,dar si de factori
geopolitici.
45. Sistemele de comunicaii ale viitorului (sec. XXI).
In prezent exista numeroase proiecte ce prevad crearea coridoarelor de transport
transcontinentale intre polii mondiali de dezvoltare economica si tehnologica din europa
Occidentala,Asia-pacifica si america de nord.Principalele directii de constituire a sistemjului
comunicational al viitorului prevad:
1.organizarea coridoarelor (su sistemelor )multimodale de transport,care cuprind transporturile
feroviare,auto,maritim,prin conducte,cit si telecomunicatii.La intersectia principal coridoare
multimodale,se formeaza noduri comunicationale,care in conditiile regimului preferential asigura
calitatea deservirii si multiple servicii.Ca rezultat are loc trecerea rapida a marfurilo9r
,capitaluilui industrial si finaciar.Ceste rolul colaborarii internationale se intensifica eforturile
comune ptr inlaturarea barierelor vamale si tarifare.
In sec XXI se va produce o revolutie mondiala in spatiul aerian,o parte a caruia,o perioada
indelungata, a fost inchis deasupra oceanului arctic,polul nord in zona de responsabilitate
rusa.Dupa deschiderea acestui spatiu catre mijloc sec al XXI 75% din traficul aerian mondial se va
efectua prin arctica
In sec XXI se vor uni sistemele de transport ale eurasiei si americii formind un sistem mondial
transcontinental.
2.crearea sistemului comunicational euroasiatic.Un mare eveniment al sec XXI a devenit formarea
unui mare sistem comunicational al continentului euro-asiatic,format de Marele drum al matasii,de
magistralelel asiei,americii de nord si arcticiiPrincipalele proiecte sunt :
a)magistrala auto-feroviara Asia-America de Nord:Singapore-Bangkok-Beijing-Iacutsk-tunelul de
sub strimtoarea Bering-Vancouver-San Francisco
b)constructia caii ferate arctice (polara siberiana)
c)constr tunelelor sub strintoarea tatara si sub strimtoare Laperuz va uni Japonia cu europa si alte
proiecte
3.a 2 formare a coridoarelor de transport europene
-primele proiecte au fost elaborate la sf anilor 30 ai sec XX de catre econom germani ,carer
presupunea constructia autobanelor(sosele)Hamburg-Berlin-Odessa-Crimei;Sankt
Peterburg0Kiev-Odessa si magistrala feroviara-Munchen-Vinita-Rostov

46. Situaia geoeconomic i geopolitic din Republica Moldova.

Republica Moldova, stat tnr, situat n Sud-Estul Europei Centrale, a aprut pe harta politic
a lumii la 27 august n urma dezmembrrii URSS. De fapt, apariia pe harta politic ca
unitate
politico-administrativ
ine
de
1940
dup
ce
armata
sovietic
ocup
teritoriul
interfluviului Nistru i Prut pe 28 iunie. La 2 august 1940 s-a format RSSM (Republica
Sovietic Socialist Moldoveneasc), cuprinznd oraul Chiinu i 6 judee situate ntre Prut
i Nistru. Ulterior acestui teritoriu i sunt alipite oraul Tiraspol i cele 5 raioane
administrative
din
stnga
Nistrului,
din
fosta
RSSAM
(Republica
Sovietic
Socialist
Autonom
Moldoveneasc)
format
n
1924
n
componena
Ucrainei.
Din
dou
spaii
geografice mici de pe malul stng i drept al Nistrului apare o structur nou RSSM, n
componena URSS, care avea s existe n aceast formul pn la obinerea independenei la
27 august 1991. La aceasta cotitur istoric R. Moldova i realizeaz ansa istoric de a se
transforma ntr-un stat suveran i independent. ns se tie c drumul spre afirmare nu a fost
obinut uor i c independena a fost pltit cu preul unui rzboi civil, al pauperizrii
populaiei,
omajului
i
emigraiilor
masive,
blocadei
economice
din
partea
F.
Ruse,
principalul partener comercial. Dei actualmente R. Moldova este recunoscut de majoritatea
statelor lumii ca subiect de drept internaional suveranitatea nu este una deplin, deoarece nui
exercit puterea asupra Transnistriei separatiste (12,8% din teritoriu), la care se adaug i
prezenta
unor
baze
militare
ruseti.
Experiena statal a R. Moldova este una destul de mic, de doar 15 ani. S fie asta una din
cauzele insucceselor n economie invocat adesea de autorit i? Cert este c modificrile
modificrile frecvente de hotar, divizarea spaiului geoeconomic, ignorarea DIM (diviziunea
internaional a muncii) i-au spus cuvntul n dezvoltarea social-economic a
Republicii
Moldova.
47. Crearea complexului de ramuri ale economiei naionale i a spaiului geoeconomic.
48.Relatiile economice externe ale RM
Relatile economice externe au o importanta foarte mare pt economia nationala ,intrucit RM este
un stat de dimensiuni mici,iar conditiile de autarhie sau izolare sunt inadmisibile ,avind si un
potential redus natural,o piata de desfacere mica,ceea cea cauzeaza dependenta mare de
comertul exterior.Pina in anii90 ai sec.treut,relatiile economice ale RSSM erau aproape in
exclusivitate cu republicile din fosta URSS.Dezintegrarea URSS si desfiintarea CAER-ului au
determinat reducerile foarte mari ale volumului comertului exterior,fiind insotite si de
inrautatirea situatiei social-economice la inceputul perioadei de tranzitie.Incepind cu anii90 ai
sec XX si pina in prezent comertul exterior a evoluat foarte mult atit din punct de vedere
structural,cit si spatial,orientarea geografica modificindu-se esential.
In perioada de tranzitie a crescut nr tarilor aflate in relatii de cooperare si colaborare economica
cu RM,de la 42 de state in 1992,la peste 140 state in prezent.Cele mai importante grupuri de
state in comertul exterior sunt Comunitatea Statelor independente(CSI),tarile Europei Centrale si
de Est si Uniunea Europeana.Cea mai mare pondere in comertul exterior al RM il au tarile
CSI.Ponderea comertului exterior cutarile CSI au crescut usor de la 68,95 in 1992,pina la 72,0% in
1994,ca apoi sa scada pina la 42,5% in 2000,dupa care a crescut usor la 46,4% in 2003 si 43,2 in
2004.
Dependenta foarte mare de tarile CSI este una dintre trasaturile de baza ale comertului exterior
al RM.
Republica Moldova exporta intre 50-95% din produsele vinicole,bauturi tari,tutunuri brute
neprelucrate,zahar,majoritatea fiind orientate catre piata rusa.Si la import dependenta foarte
mare de aceatsa piata in special,combustibil si surse energetice,face vulnerabila securitatea
economica a RM.In aceste context,reorientarea comertului exterior ramine a fi una dintre
problemele esentiale geoeconomice.
RM,dupa obtinerea independentei a cauatat sa-si diversifice pietele de desfacere,una dintre
acestea fiind piata UE.In vederea intensificarii relatiilor economice cu statele UE,la 28
noeimbrie1994,a fost semnat Acordul ed parteneriat si cooperare(APC)intre RM si statele
UE,intrat in vigoare la 1 iulie 1998.Principalii parteneri ai RM
in cadrul UE
sunt:Germania,Italia,Franta,Austria.RM exporta in cantitati mari in UE articole de imbracaminte si

incaltaminte fabricate in lohn,piei de bovine brute si depilate,seminte de floarea-soarelui,miez de

nuca,orz,suc de fructe concentrat,textile porumb,s.aExporturile includ un numar redus de
produse cauza fiind competitivitatea redusa a marfurilor moldovenesti,standartizarea si
certificarea diferita.Comertul limitat cu tarile UE e determinat de structura economica a RM si
specializarea similara agro-alimentara.
Un alt grup de state cu care RM intretine relatii economice sunt cele din Europa centrala si de
est.Principalii parteneri din aceasta regiune sunt Romania,Bulgaria,ungaria,Lituania.In relatiile cu
alte tari ale lumii se evientiaza SUA carea avea o pondere de 3,1 % in 2003,dar proximitatea
geografica mare face limitat comertul cu prima putere economica din lume.
Un rol important in REE din care se poate aprecia situatia geoeconomica a RM le revine
investitiilor straine.
49. Geostrategia intereselor naionale.