1

Latinitate și dacism
PROIECT, TIBERIU MATEI, CLASA A XI-A B,LRF
OCTOMBRIE 2022
 2
Etnogeneza poporului dac

 Etnogeneza românească se înscrie în procesul general de formare a entităților etnolingvistice neolatine (italiana,
franceza, spaniola, portugheza).

 Formarea poporului român a avut drept coordonate sinteza daco-română (adică amestecul poporului dac cu cel
roman) și sinteza slavă, adică limbile slave erau superstratul limbii române.

 Limba română are un caracter fundamental romanic, adică fondul principal de cuvinte și structura gramaticală sunt
de origine latină.

 Se știe că cele mai vechi menționări ale dacilor se află în scrierile lui Herodot, istoric grec care a trăi în secolul V
î.Hr. Astfel de la Herodot aflăm că dacii erau un popor care trăia în zona României din prezent, mai mult sau mai
puțin.

 Ei erau un subgrup al tracilor. Majoritatea teritoriului trac era cel ocupat de Bulgaria actuală. Sarmizegetusa Regia
 Ca și religie, nu se știe dacă dacii erau politeiști sau monoteiști. Este contestată ideea că ei ar fi fost politeiști.
Mărturii certe avem despre faptul că dacii îl slăveau pe zeul Zamolxis, o divinitate a naturii, a pământului și a
nemuririi. Principalul centru religios al geto-dacilor a fost cetatea Sarmizegetusa, aflată în munții Orăștiei.
 3
Etnogeneza românească

 Locuințele dacilor erau construite mai ales din lemn, pe fundații de piatră, iar acoperișul lor era făcut cu paie sau cu șindrilă.

 Cetățile dace erau construite pe locuri înalte, fiind formate din ziduri fără mortar (așa-numitul zid dacic – murus dacicus), iar
denumirea acestor cetăți se termina în dava. Avem mărturii multe localități cu denumirea care se termină în – dava – Capidava era o
localitate din Dobrogea.

 Pe teritoriul actualei Dobrogea, se găsesc dovezi, inscripții grecești care atestau faptul că acolo grecii au întemeiat localități la malul
Mării Negre, înainte de invazia romană.

 Cea mai importantă localitate din acele timpuri, era Histria care avea denumirea provenind de la numele grecesc al Dunării – Istru.
Orașul Histria va deveni rapid înfloritor deoarece comerțul negustorilor greci era destul de important în zonă. Astfel apar case și
temple de piatră.

 De la greci dacii au învățat mai multe meșteșuguri, cum ar fi folosirea roții olarului pentru a crea vase necesare în gospodărie, dar și
scrierea cu litere grecești.

 Dacii erau buni agricultori, apicultori (foloseau mult mierea de albine),cultivau pomi fructiferi și vița-de-vie, dar erau și crescători de
animale și buni vânători.
 4
Etnogeneza românească

 Regatul geto-dac a fost întemeiat în secolul 1 î. Hr. de regele Burebista. Statul dac a cuprins un teritoriu întins,
la vest până la Dunărea Mijlocie, iar la est, teritoriul se întindea până la țărmul Mării Negre.

 La conducerea regatului, Burebista a fost ajutat de marele preot Deceneu..

 În acest regat se regăseau structuri sociale cum ar fi tarabostes (aristocrația sau nobilimea) care purtau o
căciulă pe cap și comati (oamenii de rînd).

 Burebista își stabilește reședința regală la cetatea Sarmizegetusa din munții Orăștiei.

 El construiește o armată puternică și are rolul de mare comandant al acesteia.

 Un al rege important al Daciei a fost Decebal. În timpul domniei acestui rege, au avut loc cuceririle romane.
Pentru romani, Dacia a devenit interesantă deoarece avea o poziție geografică privilegiată (era traversată de
Dunăre, avea ieșire la Marea Neagră),dar avea și resurse în pământ cum ar fi aur, argint, fier și aramă.
 5
Etnogeneza poporului român

 În 101 d. Hr., Traian, împăratul roman, a invadat Dacia, care era o țară liberă, populată de
poporul dac.

 După cucerirea Daciei de către romani, în 106 d. Hr. teritoriul dac a devenit o provincie
romană, dar au rămas și anumite părți ale Daciei care nu au fost cucerite, fiind locuite de
dacii liberi.

 Pentru a pătrunde mai ușor în Dacia, Traian i-a cerut unui arhitect renumit din Imperiul
roman, Apolodor din Damasc, să construiască un pod peste Dunăre, podul de la Drobeta
Turnu Severin, unde regăsim astăzi doar un picior din vechiul pod făcut din piatră și lemn.

 După al doilea război dac-roman, cel din anii 105-106 d. Hr, Dacia a devenit în mare parte
provincie romană.

 Cele mai multe mărturii ale cuceririi romane se găsesc în scenele de luptă de pe Columna
lui Traian, un monument istoric din piatră ce se află la Roma.
 6
Etnogeneza poporului român

 Principalele două etape ale formării poporului român sunt:

 - perioada stăpânirii romane (secolul al II-lea – secolul al III-lea, în provincia Dacia, respectiv secolele I – al
VII-lea, în zona dintre Dunăre și Marea Neagră, când asupra dacilor s-a exercitat acțiunea romanizatoare a
coloniștilor, a veteranilor și a administrației romane.

 - etapa continuității daco-românilor la nordul Dunării, după retragerea aureliană (anul 271 d. Hr.), în perioada
migrațiilor, când fenomenul romanizării i-a cuprins și pe dacii liberi; până la sfârșitul secolului al VIII-lea,
populația daco-romană s-a transformat în populație românească.

 Totodată, a continuat să existe o populație daco-romană și la sud de Dunăre, urmași a trac-daco-geților, în

regiunea denumită Moesia (care avea statut de provincie romană). Acești locuitori erau recunoscuți în vremea
respectivă sub denumirea de vlahi și vorbeau dialecte ale limbii române: megleno-româna, a-româna și istro-
româna.
 7
Etnogeneza poporului român

 Ca rezultat al migrațiilor de la sfârșitul secolului III (în special al triburilor germanice ce au fost denumite triburi barbare pentru
cruzimea lor) și până la sfârșitul Antichității și începutul Evului Mediu european, se formează în Europa mai multe grup de popoare,
printre care regăsim:

 - popoarele romanice (vorbitoare de limbi provenind din latină) – românii, francezii, italienii, spaniolii, portughezii

 Popoarele slave: rușii, polonezii, bulgarii, sârbii, croații, cehii, slovacii.

 Popoarele germanice: germanii, englezii, danezii, olandezii, suedezii, norvegienii.

 Popoarele fino-ugrice: ungurii, finlandezii, estonienii.

 8
Geneza limbii române

 Limba română face parte, prin stratul fundamental de origine latină (aproximativ 60% din fondul lexical de bază al limbii), din familia
limbilor neolatine (alături de portugheză, franceză, italiană, spaniolă).

 Principalele etape ale formării limbii române au fost:

 1. adoptarea de către dacii din Dacia și din Moesia a latinei populare, dar în care au continuat să folosească și cuvinte de origine
traco-dacică (care reprezentau aproximativ 10% din fondul lexical de bază al limbii noastre),

 2. includerea, între secolul al VIII-lea – secolul al IX-lea a unor cuvinte din limba slavilor sudici (adică limba locuitorilor de atunci
ai teritoriilor Bulgariei și Serbiei din prezent).

Daci pe Coloana lui

Traian din Roma
 9
Latinitate și dacism

 În istoria limbii române se remarcă două curente de gândire și opinie referitoare la originea limbii române:

 1. primul curent se axează pe originea latină a limbii noastre. Despre această idee au scris primii cronicari care au scris în limba
română (Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce), dar și stolnicul Constantin Cantacuzino și Dimitrie Cantemir, marele domnitori
creator al cărții „Descriptio Moldaviae” (o monografie istorică despre Moldova, scrisă în limba latină).Tot ideea originii latine a limbii
române a fost puternic susținută de creatorii/fondatorii Școlii Ardelene (Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Șincai).

 2. al doilea curent afirmă originea dacă a limbii române, iar printre cei care au susținut această idee s-a afirmat mai ales marele istoric
Vasile Pârvan, care în opera sa „Getica” (1926) afirmă etnogeneza de sorginte traco-dacă a poporului român.

 Cele două curente de idei evoluează în paralel și ating punctul culminant al confruntării în perioada interbelică, ca și contradicție între
modernitate (latinitate) și tradiționalism (dacism).
 10
De ce românii se identifică cu dacii, dar nu cu
cumanii?
 Această abordare poate părea bizară, dar este o întrebare bună.

 Cumanii erau un popor important în istoria românilor la fel ca existența poporului dac. Dar este evident în istorie și chiar în timpul
prezent dacă analizăm articole sau cărți scrise despre originea poporului român că românii se raportează mai ușor la originea dacă decât
la cea cumană sau chiar a altor popoare.

 Cumanii trăiau în teritoriul românesc din Valahia și mai precis din Oltenia în Evul mediu european.

 Ar fi interesant de aflat când au început să se identifice românii ca daci, căci este greu de crezut că până la apariția cărții Getica în anul
1926, românii nu se gândeau și înainte de acel an că originea lor este dacă.

 Dorința de a se identifica cu dacii era foarte romantică, pentru că poporul dac a locuit aici de foarte mult timp și această identificare
între români și daci dă o notă de mândrie că am proveni dintr-un popor străvechi, care a fost cucerit de alții (romanii), darcarearezistat
aici în ciuda multor invazii barbare.

Simboluri dacice. Arme, armură şi simbol de

luptă dacice.
 11
„Revolta fondului nostru nelatin”

 Lucian Blaga a publicat în revista „Gândirea” în anul 1921 un articol denumit Revolta fondului nostru nelatin.

 Premisa de la care pornește autorul este faptul că gânditorii, filosofii și istoricii consideră limba română ca având preponderent un
fond latin. Suntem mândri de acest fond pentru că el a dat limbii noastre deschidere occidentală, formă clasică, ordonare și armonie.

 Argumentele pe care le aduce Blaga în sprijinul ideii de mixtură între fondul latin și cel nelatin sunt faptul că avem în noi sânge trac
(EV13) și slav (I2A1B), deoarece cercetările de tip analiza ADN-ului au demonstrat acest lucru. De asemenea, un argument este și
faptul că avem cuvinte de origine dacă și de origine slavă în vocabularul limbii române.

Vasul cu inscripția „Decebalus per Scorilo ”

 12
„Revolta fondului nostru nelatin”

 Poetul și filozoful Lucian Blaga compară elementele latine ale limbii cu niște moștenitori fericiți, privilegiați de istorie și de
strămoși, pe când elementele nelatine sunt comparate cu niște fii vitregi și vitregiți față de car e istoria și noi, poporul român, ne
comportăm diferit, într-un mod nefericit, care s-ar putea întoarce împotriva noastră dacă nu acordăm importanță acestor elemente
care fac parte din limba noastră.

 Această revoltă a fondului nelatin pare că se poate transforma într-o contra-avantaj. Noi trebuie să profităm de bogăția culturală
oferită de moștenirea culturală și lingvistică geto-dacă, de cea tracă și de cea slavă, pe lângă moștenirea latină, care ne-a dat
caracterul romanic al limbii, pentru a nu pierde, dilua, uita sau distruge acest potențial oferit de diversitatea culturală a originii
limbii române.

 Afirmația lui Lucian Blaga cum că „Istoria noastră se proiectează mai mult în viitor decât în trecut” este că despre istoria noastră se
va scrie mai mult în viitor, ea nefiind încă total descoperită și explorată. Sunt multe perioade de timp neclare, despre care nu avem
mărturii dar care vor fi dezvăluite de viitorii cercetători. De asemenea, afirmația înseamnă că autorul crede că evenimente
importante ale istorie României se vor petrece în viitor pentru că acest popor are încă lucruri de afirmat pe scena istoriei universale.
 13
Revista „Gândirea”

Revista „Gîndirea” a apărut la Cluj în perioada 1921-1944 din grija lui Cezar Petrescu, autor interbelic important și a lui
D.I.Cucu. Ea avea un caracter cultural dar promova idei tradiționaliste respectiv mândria pentru existența fondului cultural
autohton, contra curentului de orientare occidentală, modernistă al altor reviste.

După ce se mută la Bcurești, revista este condusă de Adrian Maniu și Gib Mihăescu. Cel mai important conducător al ei a
fost Nichifor Crainic, un gânditor, filosof și ideolog al mișcării de dreapta din România interbelică.
 14
„Revolta fondului nostru nelatin”

 În procesul însușirii latinei de către daci, această limbă a suferit modificări prin care a început să se
deosebească de latina din alte provincii ale imperiului roman.

 Totalitatea elementelor pătrunse în latină din limba a populațiilor cucerite de romani care au adoptat
latina, părăsindu-și limba proprie și conservate în limbile romanice reprezintă substratul limbilor
romanice.

 În cazul limbii române, substratul este traco-dac. Acesta nu i-a modificat esența latină, după cum
nici substratul celorlalte limbi romanice (celtic, iberic, ligur) nu a modificat esența latină a limbilor
romanice continuatoare ale latinei în Occident. Ce s-a păstrat din limba traco-dacă?

 Elementele autohtone din limba română reprezintă domeniul cel mai puțin elucidat al istoriei acestei
limbi. După mai bine de un secol de cercetări suntem în continuare în domeniul ipotezelor.
 15
„Revolta fondului nostru nelatin”

 Cele mai puțin nesigure dovezi ale existenței cuvintelor dacice sunt numele proprii de locuri.

 Există câteva nume de ape importante care sunt foarte vechi. În primul rând este vorba de Dunăre, al cărui fonetism este tipic
românesc, în celelalte limbi apare sub forme diferite( lat. Danubius, slav. Dunav, Dunaj, germ. Donau, magh. Duna) și despre a cărui
temă (rădăcină) s-au emis câteva ipoteze fiind considerată iranică, celtică, traco-dacă sau chiar preindo-europeană. Este sigur un nume
foarte vechi, pe care l-au folosit și dacii, la fel cum numele de Carpați dat celui mai important lanț muntos din România.

 De asemenea, sunt foarte vechi și nume de râuri: Argeș, Cerna, Criș, Motru, Mureș, Nistru, Olt, Prut, Siret, Someș, Timiș.

 Invaziile migratorilor și în primul rând a hunilor (376) au produs mari distrugeri vechilor așezări urbane din Dacia. Nume ca Abrud,
Turda sunt probabil de origine traco-dacă.
Huni in lupta cu romani
 16
Bibliografie

 Enciclopedia Universală Britannica

 Adrian Costache, Florin Ioniță, M.N. Lascăr, Adrian Săvoiu, Manual de limba și
literatura română pentru clasa a XI-a, Editura Art Educațional, 2018
 DragoșSebastian Becheru, Stan Stoica, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, Editura CD
Press, 2017.
 Magda Stan, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, Editura Litera, 2017.
 Neagu Djuvara, Radu Oltean, Simona Bucan, Cum s-a născut poporul român, Editura
Humanitas, 2012
 http://www.istorie-pe-scurt.ro/cuvintele-dacice-din-limba-romana/