ILUZII OPTICE

 Iluziile optice sunt senzații vizuale care apar atunci când creierul interpretează în mod incorect o informa ție primită prin receptorii visuali. Aceste
senzații false au loc ca urmare a simultanității și a motivațiilor existente în sistemul vizual.
 Cei mai cunoscuți reprezentanți ai iluziilor optice sunt capcanele, în care un obiect este interpretat în mod eronat ca fiind diferen țiat de mediul în
care se află. De exemplu, imaginea unui cerc ro șu și alb pe un fundal alb dau celui care le vede impresia că există un contur, ceea ce reprezintă o
iluzie optică.
 O altă formă de iluzii optice sunt iluziile de percep ție, care apar atunci când elementele unei imagini sunt interpretate gre șit din cauza unei
interpretări aberante a relațiilor dintre acestea. De exemplu, în imaginea cu omul cu palo ș, obiectele sunt interconectate în a șa fel încât acestea
sunt interpretate ca fiind situate în fața omului și palo șul ca fiind întins înapoi spre mijlocul scenei. Acest lucru, de și nu corespunde realită ții, oferă o
poveste imaginea, ceea ce face ca acest tip de iluzie să fie foarte atractiv.
 Alte exemple de iluzii optice includ iluziile de ochelari, la fel ca iluzia Octopus Garden care pot schimba formele și dimensiunile a ceea ce pare a fi
o imagine clară atunci când priviți cu aten ție. Mai mult, senza țiile cromatice și luminoase pot fi, de asemenea, nesatisfăcătoare și false, ceea ce
poate afecta în mod negativ percep ția realită ții.
 În concluzie, iluziile optice sunt observa ții vizuale false, care răspund unei alegeri aleatorii și incomplete a informa țiilor culese de receptorii vizuali și
interpretate în mod eronat de creier. Acestea pot contribui la o formă de iluzie optica care creează o distorsiune a realită ții și fa ță de ceea ce este
perceput. Aceste iluzii optice pot furniza informa ții neobi șnuite ca răspuns la informa țiile primite și se schimbă pe măsură ce pleocii și mediul se
schimbă.
 Sistemul nostru vizual este "gandit" sa ne permita functionarea intr-un mediu in trei dimensiuni ce este plin de lumina, nuante, culoare, texturi si
obiecte de dimensiuni diferite la distante diferite. Marea majoritate dintre noi privesc imaginea ca atare fara a realiza cat de complexa si dificila este
operatia prin care reierul nostru reprezinta corect "lumea exterioara". Perceptia noastra este creata de interpretarea creierului nostru, a informatiilor
vizuale si rezulta cateodata in iluzii optice fascinante.
 Mintea noastra se implica activ in interpretarea datelor percepute mai degraba decat sa le inregistreze in mod pasiv. Acest lucru nu conduce
intotdeauna la reprezentarea corecta a acelor date.
 ILUZII FIZICE

 Aici iluzia a avut deja loc inainte ca lumina sa intre in ochi (miraj, curcubeu, reflexii intr-un pahar cu apa)
 Urmatoarele sunt exemple ale unor iluzii fizice unde ceea ce vedem nu exista cu adevarat acolo dar pentru care cauza iluziei este
comportamentul luminii inainte de a ajunge la ochi.

MIRAJUL
 Un miraj este o iluzie naturala ce reprezinta un fenomen optic. El este produs de reflectia luminii atunci cand trece printr-un strat de aer fierbinte
ce este aproape de o suprafata de pamant fierbinte (cunoscut sub numele de inversia temparaturii). In desert mirajul poate crea iluzia unui lac
in departare (care este defapt imaginea cerului reflectata de aerul fierbinte).
 Cel mai des observat miraj este cel inferior care este de obicei perceput ca o banda stralucitoare pe o suprafata fierbinte ce contine reflectia
cerului. Vara, soarele poate ridica temperatura unei suprafete expuse pana aproape 80°C, sensibil mai mare decat a aerului din imediata
apropiere. Un gradient de temperatura puternic se creaza chiar deasupra suprafetei si odata cu acesta, un strat relativ rarefiat de aer cu
densitatea redusa.
Miraj Inferior
Formarea mirajului inferior:

 Aerul este normal cu exceptia stratului foarte subtire de aer incins astfel incat razele sunt in principiu niste linii drepte dar care
se curbeaza puternic in sus in stratul incalzit.
 Un obiect AB apare pentru observatorul din punctul zetro reflectat ca A'B', inversat si sub linia orizontului in fata benzii
stralucitoare care este reflectia cerului. In afara inversarii obiectul nu este distorsionat,
 Observati ca razele de deasupra si de dedesubtul obiectului sunt intersectate.
 Aceasta intersectie este necesara pentru producerea reflectiei. Obiectul AB este de asemenea vizibil intr-un mod normal.
 Nu este deloc neobisnuit sa vedeti asemenea imagini inversate insa in multe dintre cazuri nu exista nimic pentru a fi imaginat si
nu este vizibila decat banda stralucitoare in care se reflecta cerul.
 Mirajul inferior ce prezinta aceasta geometrie poate fi vazut in mod frecvent atunci cand conducem vara si masinile din fata se
reflecta in el.
Un miraj superior are loc atunci cand aerul de deasupra liniei orizontului este mai rece decat cel de deasupra. Acest fenomen
este numit inversie de temperatura deoarece nu reprezinta echilibrul normal al gradientului de temperatura al atmosferei. Deoarece
in acest caz razele sunt curbate in jos, imaginea apare deasupra obiectului real de unde si numele mirajului. Acest fenomen este de
obicei mai putin comun decat mirajul inferior insa atunci cand se petrece este de obicei mai stabil deoarece aerul rece nu are
tendinta de a urca iar aerul cald nu are tendinta de a cobora.

Miraj superior - fotografie de Carlos Santos

Carlos a fotografiat linia orizontului la ora 19.39 PM, pe 5 septembrie 2007 pe plaja Furadouro din Ovar, Portugal.
Detaliu de miraj superior - fotografie de Carlos Santos
 Mirajele superioare pot fi normale sau inversate in functie de distanta dintre observator si obiectul real si gradientul de
temperatura. Deseori imaginea este o mixtura distorsionata de parti normale si inversate.

 Fata morgana este un tip de miraj complex in care obiecte aflate la distanta foarte mare sunt distorsionate si alungite vertical.
De exemplu, o linie de tarm relativ plata poate parea sa aiba stanci inalte, coloane si piedestale. Fenomenul are loc aproximativ
in aceleasi conditii meteorologice ca cele din cazul mirajului superior cu inversare, insa are elemente atat de alungire cat si de
inversare.
 Iluzii fiziologice

 Iluzii ce pot fi explicate de catre mecanismele de baza fiziologice. [Gridul lui Hermann, Benzile Mach]

Bandă Mach Gridul lui Hermann

 Iluzii cognitive: iluzii ce au nevoie de cunostinte ale lumii reale: explicatii constructiviste (Cubul lui Necker, femeia lui Boring)

Femeia lui Boring

Cubul lui Necker
Ambiguitate: mai mult decat un mod de a percepe stimulii Paradox/Perceptie: a vedea lucruri ce nu sunt acolo - Gridul lui
- Cubul lui Necker, iluzia Duck-Rabbit. Hermann, Triunghiul lui Kanizsa

Triunghiul lui Kanizsa

Iluzia Duck-Rabbit
Distorsiune: diferente sistematice intre marimea masurata si cea
perceputa, forma etc... (Iluzia Ponzo, Iluzia Müller)

Iluzia Ponzo

 Iluzii fictive: sunt perceptii ale obiectelor ce exista doar pentru un singur observator, precum cele induse de schizofrenie sau de catre
drogurile

SURSA: http://mysite.du.edu/~jcalvert/astro/mirage.htm#Rays
INSTRUMENTE OPTICE
Instrumentele optice sunt folosite de stiinta moderna de mai bine de 300 de ani, acestea fiind folosite in mod eficient pentru detectia, analiza si
interpretarea fluxului de lumina si a datelor aferente. Aceste instrumente optice sunt utilizate in mai multe domenii, inclusiv astronomia, biologia, fizica,
medicina si chiar in tehnologia informatiei.
 Telescopul este unul dintre cele mai cunoscute instrumente optice care au fost folosite pentru a vedea si studia corpuri ceresti indepartate. Acesta se
poate obtine in diferite design-uri si modele, de la modelele mobile portabile pana la modelele de masa, fiecare avand propriul sau set distinct de
lentile si componente optice. Telescopul se poate utiliza pentru a detecta si a observa date inscrise pe suprafetele celor mai indepartate obiecte
ceresti si astfel sa uneasca ipoteze formate pe baza unei imagini clare a unui obiect.
 Microscoapele sunt, de asemenea, instrumente optice folosite in mai multe domenii stiintifice. Acestea se pot obtine in mai multe forme si modele,
de la microscopii cu portabilitate mica la microscopii bazati pe masa. Microscoapele sunt folosite pentru a studia corpuri microscopici si pentru a
observa detaliile fine ale corpului.
 Acumulatorii sunt, de asemenea, instrumente optice folosite in cadrul aplicatiilor medicale si biologice. Acestea sunt folosite pentru a detecta
cantitatea de radiatie cosmic sau lumina naturala care ajunge la obiectele orbitale. Acumulatorii sunt, de asemenea, utilizati pentru a determina
densitatea atmosferei.
 Vizierele sunt, de asemenea, instrumente optice folosite pentru a detecta si a interpreta fluxul de lumina. Acestea sunt folosite pentru a reproduce,
intensifica sau extinde troienele de lumina. Vizierele sunt, de asemenea, folosite pentru a detecta subtilitatile motivelor luminoase care schimba
intensitatea sau culoarea.
 Cateterele folosesc, de asemenea, tehnologie optica si lumina pentru a detecta si a analiza fluxul de lumina din interiorul corpului. Acestea sunt
folosite pentru a vedea si a investiga exteriorul si interiorul perfect al peretilor arteriali si pentru a determina prezenta certelor vase de sange false si a
leziunilor. Cateterele se folosesc, de asemenea, pentru a detecta tumori si vase anormale.
In concluzie, instrumentele optice sunt utilizate in mai multe domenii pentru a detecta, a analiza si a interpreta fluxul de lumina si a aferentelor sale.
Acestea se poate obtine in mai multe forme si modele si sunt folosite pentru a detecta datele inscrise pe suprafetele celor mai indepartate obiecte ceresti,
pentru a vedea si a studia corpuri microscopice, pentru a detecta cantitatea de radiatie cosmic sau lumina naturala care ajunge la obiectele orbitale si
pentru a detecta subtilitatile motivelor luminoase care schimba intensitatea sau culoarea. Instrumentele optice sunt, de asemenea, folosite pentru a
detecta vase false si tumori si alte leziuni interne.
NIKOLA TESLA
Nikola Tesla a fost un inventator și un om de știință sarb - american, un geniu cu un rol important în dezvoltarea tehnologiilor moderne.
 Fizician, inginer mecanic, inginer electrician, dar și inventator, Nikola Tesla a fost unul dintre cei mai importan ți promotori ai electricită ții
comerciale. Omul de știință cel mai renumit al secolului XIX și începutul secolului XX, Tesla a schimbat lumea odată cu inven țiile sale.
 Inventatorul celebru pentru curentul alternativ, Nikola Tesla s-a născut pe 9 iulie 1856 în satul Similian, comuna Gospici, pe țărmul
Mării Adriatice. Tatăl său a fost preotul ortodox Milutin Tesla, iar numele său a provenit de la unealta de bază a dulgheritului, meserie
de bază în familia istro-romană. Mama sa a fost Gica Tesla, o femeie cu o inteligen ță sclipitoare, chiar dacă nu avea niciun fel de
studii.
 Mutat cu familia la Gospic, Tesla a urmat cursurile școlii Gymnasium Karlovac, în Karlovac, acolo unde a terminat în trei ani ciclul de
învățământ de patru ani. Mai târziu a început studiile de inginerie electrică la Universitatea din Graz, timp în care a experimentat și a
învățat mai multe utilități ale curentului alternativ.
 Deși unele surse spun că Tesla a fost un licen țiat al Universită ții din Graz, de fapt, universitatea a afirmat că el nu a ob ținut nicio
diplomă și nu a trecut mai departe în semestrul anului trei, moment în care a și renun țat la cursuri.
 În anul 1878 a plecat din Graz, a întrerupt orice legătură cu familia și a ajuns în Maribor, astăzi Slovenia, acolo unde a ob ținut prima sa
slujbă ca subinginer, loc în care a muncit timp de un an. Mai târziu, convins de tatăl său, Tesla s-a înscris la cursurile Universită ții
Carolina din Praga, acolo unde a asistat până în vara anului 1880, iar odată cu moartea tatălui său a abandonat universitatea,
ajungând să termine doar un curs.
 Nikola Tesla își petrecea mult timp citind cărți, pe care le memora în întregime datorită memoriei sale fotografice. Se spune că în
timpul copilăriei acesta a avut mai multe episoade de boală, o afec țiune care se manifesta prin apari ția unor fascicule de lumină
orbitoare în fața ochilor, adesea însoțită și de halucina ții. Aceste halucina ții erau asociate și cu un cuvânt ori idei care îl urmărea și
care îi ofereau soluția unei probleme care îl preocupa. Tesla putea vizualiza într-o formă reală orice obiect sau nume pe care îl auzea.
O afecțiune care în prezent poartă denumirea de sinestezie, deoarece are simptome similare. De aceea, el nu obi șnuia să facă schi țe
invențiilor sale, deoarece concepea totul cu mintea. Încă din copilărie, Nikola Tesla avea premoni ții ale evenimentelor care urmau să
se întâmple.
 În anul 1880 s-a mutat la Budapesta, acolo unde a muncit în Compania Na țională de Telegrafie, care ulterior a devenit Compania
Națională de Telefonie. Aici l-a cunoscut pe un tânăr inventator sârb din Austria, Nebojsa Petrovic, cu care a lucrat la un proiect ce
folosea turbine gemene pentru a genera energie continuă. Tesla a devenit șeful electricienilor din companie și, mai târziu, inginer
 In anul 1882 Nikola Tesla s-a mutat la Paris, pentru a lucra ca inginer în Continental Edison Company, una dintre companiile lui Thomas Edison,
acolo unde proiecta îmbunătățiri pentru echipamentele electrice aduse de pe celălalt mal al oceanului. În acest an, Tesla a inventat motorul cu
inducție și a început să lucreze la mai multe dispozitive care foloseau câmpul magnetic rotativ, iar pentru asta a primit patentele în anul 1888. La
scurt timp, Nikola Tesla a avut un vis în care mama sa murise și, trezindu-se din somn a realizat că moartea mamei sale chiar se produsese în
realitate. După acest incident, Tesla s-a îmbolnăvit și a petrecut trei săptămâni pentru a se recupera în satul Tomingaj.
 În iunie 1884, Nikola Tesla a ajuns pentru pentru dată în Statele Unite ale Americii, în New York, împreună cu o scrisoare de recomandare din
partea lui Charles Batchelor, un vechi angajat, către Thomas Edison, în scrisoare era trecut: “Cunosc doi mari oameni, tu e ști unui dintre ei,
celălalt este acest tânăr”.
 Tesla a fost angajat de Edison ca simplu inginer, a progresat rapid și a rezolvat mai multe probleme tehnice dificile din companie, a șa că i s-a
cerut să reproiecteze complet toate generatoarele de curent continuu al companiei lui Edison.
 Tesla a susținut că i s-au oferit 50.000 de dolari (1,1 milioane de dolari în anul 2007, ajusta ți de infla ție) pentru reproiectarea motoarelor și
generatoarelor ineficiente din compania lui Edison, iar cu această ocazie a ajutat atât la îmbunătă țirea serviciilor și produselor oferite de Edison,
cât și la veniturile financiare. Atunci când Tesla a întrebat despre plata promisă, în anul 1885, Edison i-a răspuns: “Tesla, tu nu în țelegi umorul
nostru american”, iar astfel s-a rupt în țelegerea verbală cu privire la plată. Tesla muncea pentru 18 dolari pe săptămână, iar pentru a ajunge la
suma de bani promisă, ar fi trebuit să muncească 53 de ani. Nikola Tesla a cerut o mărire de salariu la 25 de dolari pe săptămână, aceasta i-a
fost refuzată, iar el a renunțat imediat la slujbă.
 Tesla a susținut că i s-au oferit 50.000 de dolari (1,1 milioane de dolari în anul 2007, ajusta ți de infla ție) pentru reproiectarea motoarelor și
generatoarelor ineficiente din compania lui Edison, iar cu această ocazie a ajutat atât la îmbunătă țirea serviciilor și produselor oferite de Edison,
cât și la veniturile financiare. Atunci când Tesla a întrebat despre plata promisă, în anul 1885, Edison i-a răspuns: “Tesla, tu nu în țelegi umorul
nostru american”, iar astfel s-a rupt în țelegerea verbală cu privire la plată. Tesla muncea pentru 18 dolari pe săptămână, iar pentru a ajunge la
suma de bani promisă, ar fi trebuit să muncească 53 de ani. Nikola Tesla a cerut o mărire de salariu la 25 de dolari pe săptămână, aceasta i-a
fost refuzată, iar el a renunțat imediat la slujbă.
 În anul 1886, Tesla și-a deschis propria firmă, dar investitorii din firmă nu au fost de acord cu planurile sale pentru fabricarea unui motor de
curent alternativ și, într-un final, l-au dat afară dincompanie. A ajuns să muncească în New York, muncitor, săpa șan țuri, pentru a se putea
întreține, dar și pentru a putea continua cercetarea în sistemele polifazaice de curent alternativ.
 În anul 1887, Tesla a construit primul motor cu induc ție, fără perii, alimentat cu curent alternativ. El a ajuns în 1888 să îl prezinte la American
Institute of Electrical Engineers (Institutul American al Inginerilor Electricieni). În acela și an a prezentat principiul bobinei Tesla și a început să
lucreze cu George Westinghouse la Westinghouse Electric & Manufacturing Companys, în laboratoarele din Pittsburgh, Pennsylvania. În 1887,
Nikola Tesla a început cercetările ce ceea ce aveau să se numească Raze X, acolo unde s-a folosit de propriul său tub de vacuum. Mult timp de
acum înainte a schițat anumite experimente pentru producerea razelor X și a afirmat că, “cu ajutorul acestor circuite, instrumentul ar putea
genera raze Roentgen de putere mai mare decât cele ob ținute cu aparatele obi șnuite”. În anul 1892, Tesla a observat și leziuni ale pielii, pe care
Wilhelm Rontgen le-a identificat ca fiind cauzate de razele X. El nu a crezut ini țial că aceste leziuni ar putea fi cauzate de razele Roentgen, ci
ozonului generat în contact cu pielea și în parte de acidul de azot.
 Un concept denumit așa în onoare lui tesla, care era folosit pentru aplica țiile acestui tip de transport de electricitate. Pe 30 iulie 1891, la vârsta de 35
de ani, Nikola Tesla a devenit cetă țean american și și-a instalat laboratorul în New York, acolo unde a continuat să facă experimente legate de
rezonanța mecanică cu oscilatoare electromecanice. Aici, în laborator, Tesla a generat rezonan ță în câteva clădiri apropiate, dar, potrivit frecven țelor
utilizate, nu a afectat clădire în care î și desfă șura activitatea în laborator. Vecinii au făcut plângere la poli ție din cauza zgomotului și, exact în
momentul în care poliția ajuns acolo, Tesla a avut inspira ția să folosească un ciocan pentru a termina experimentul.
 Tesla și-a continuat cercetările asupra principiilor câmpului magnetic rotativ. Din anul 1892 până în 1894, Nikola Tesla a fost vicepre ședinte al
Institutului American de Inginerie Electrică, precursorul alături de Institutul de Inginerie Radio al actualului IEEE. Din 1893 până în 1895, a cercetat
curentul alternativ de înaltă frecven ță, acolo unde a generat un CĂ de un milion de col ți cu ajutorul unei bobine Tesla conică și a cercetat efectul
pelicular la conductori, a proiectat LC și a inventat o ma șină care să inducă somnul, lămpi de descărcare fără fir și transmisia de energie
electromagnetică, construind primul radio transmi țător.
 La acest eveniment, Tesla împreună cu George Westinghouse au prezentat celor prezen ți alimentarea cu curent alternativ care s-a folosit pentru
iluminarea expoziției, dar și lămpile fluorescente și becurile de un singur nod ale lui Tesla.
 Împreună cu invențiile despre lichefierea gazelor, Tesla a inventat a șa numitul generator al lui Tesla. El știa că, datorită descoperirilor lui Kelvin, cum
că aerul în stare lichidă absoarbe mai multă căldură decât cea cerută teoretic atunci când trecea înapoi în stare gazoasă și era folosită pentru a
mișca anumite dispozitive.
 Cu puțin timp înainte de a-și finaliza cercetarea în acest domeniu și de a- și patenta inven ția, a avut loc un incendiu în laboratorul său și i-au fost
distruse toate echipamentele, inven țiile și modelele. La scurt timp, Carl vin Linde a prezentat un patent al aceleia și inven ții în Germania.
 Au urmat o serie de demonstra ții, proiecte și concepte gândite și puse în practică de Tesla. El a realizat demonstra ții cu diverse ma șini la Institutul
American de Inginerie Electrică la Universitatea din Columbia că toate tipurile de aparate puteau fi alimentate prin intermediul unui cablu unic, fără
un conducător de întoarcere.
 n 1893, datorită descoperirilor lui Tesla, la Cascada Niagara s-a construit prima centrală hidroelectrică, reu șind ca din anul 1896 să se transmită
electricitate orașului Buffalo, New York.
 Datorită sprijinului financial al lui George Westinghouse, curentul alternativ l-a înlocuit pe cel continuu, iar de atunci Tesla a fost considerat fondatorul
industriei electrice. În onoarea sa, unitatea de măsură a câmpului magnetic în Sistemul interna țional de unită ți poartă denumirea “Tesla” – 1 Tesla =
1T.
 Invențiile lui Nikola Tesla:
 Curentul alternativ (CA) (1882);
 Radioul;
 Becul fară filament sau lampa fluorescentă;
 Principiile teoretice ale radarului;
 Sisteme de propulsie prin medii electromagnetice (fără a fi necesare păr ți mobile);
 Rețele de curent alternativ cu una sau trei faze;
 Generator și motor cu mai multe faze;
 Tehnologia de transmisie fără fir (wireless) și telecomanda;
 Circuitul de înalt voltaj „Tesla Coil”;
 Motorul de inducție;
 Submarinul electric;
 Studii asupra razelor X;
 Principiul de funcționare ale motoarelor reactive;
 Teoria dinamicâ a gravitației;
 Câmpul de propulsie anti-electromagnetic sau propulsia spa țială;
 Undele gravitaționale;
 Bobina Tesla;
 Energia liberă;
 Începuturile HAARP;
 Generatorul de cutremure;
 Raza morții;
 Plăcile de energie violetă sau pozitivă;
 Electroterapia; Bobina bifilară;
 Principiul de decolare a avioanelor dintr-un punct fix;
 Conceptul vehiculelor electrice.