Sistemul nostru vizual este "gandit" sa ne permita functionarea intr-un mediu in trei dimensiuni ce este plin de lumina, nuante,

culoare, texturi si obiecte de dimensiuni diferite la distante diferite. Marea majoritate dintre noi privesc imaginea ca atare fara a realiza cat de complexa si dificila este operatia prin care reierul nostru reprezinta corect "lumea exterioara". Perceptia noastra este creata de interpretarea creierului nostru, a informatiilor vizuale si rezulta cateodata in iluzii optice fascinante. Mintea noastra se implica activ in interpretarea datelor percepute mai degraba decat sa le inregistreze in mod pasiv. Acest lucru nu conduce intotdeauna la reprezentarea corecta a acelor date. Iluziile optice pot fi impartite in: Iluzii fizice: aici iluzia a avut deja loc inainte ca lumina sa intre in oc i !miraj, curcubeu, reflexii intr-un pa ar cu apa" #rmatoarele sunt exemple ale unor iluzii fizice unde ceea ce vedem nu exista cu adevarat acolo dar pentru care cauza iluziei este comportamentul luminii inainte de a ajunge la ochi.

Mirajul #n miraj este o iluzie naturala ce reprezinta un fenomen optic. $l este produs de reflectia luminii atunci cand trece printr-un strat de aer fierbinte ce este aproape de o suprafata de pamant fierbinte !cunoscut sub numele de inversia temparaturii". %n desert mirajul poate crea iluzia unui lac in departare !care este defapt imaginea cerului reflectata de aerul fierbinte". &el mai des observat miraj este cel inferior care este de obicei perceput ca o banda stralucitoare pe o suprafata fierbinte ce contine reflectia cerului. 'ara, soarele poare ridica temperatura unei suprafete expuse pana aproape ()*&, sensibil mai mare decat a aerului din imediata apropiere. #n gradient de temperatura puternic se creaza c iar deasupra suprafetei si odata cu acesta, un strat relativ rarefiat de aer cu densitatea redusa.

Miraj Inferior

Formarea mirajului inferior

Aerul este normal cu exceptia stratului foarte subtire de aer incins astfel incat razele sunt in principiu niste linii drepte dar care se curbeaza puternic in sus in stratul incalzit. #n obiect A+ apare pentru observatorul din punctul zetro reflectat ca A,+,, inversat si sub linia orizontului in fata benzii stralucitoare care este reflectia cerului. %n afara inversarii obiectul nu este distorsionat, -bservati ca razele de deasupra si de dedesubtul obiectului sunt intersectate. Aceasta intersectie este necesara pentru producerea reflectiei. -biectul A+ este de asemenea vizibil intr-un mod normal. .u este deloc neobisnuit sa vedeti asemenea imagini inversate insa in multe dintre cazuri nu exista nimic pentru a fi imaginat si nu este vizibila decat banda stralucitoare in care se reflecta cerul. Mirajul inferior ce prezinta aceasta geometrie poate fi vazut in mod frecvent atunci cand conducem vara si masinile din fata se reflecta in el. Un miraj superior are loc atunci cand aerul de deasupra liniei orizontului este mai rece decat cel de deasupra. Acest fenomen este numit inversie de temperatura deoarece nu reprezinta ec ilibrul normal al gradientului de temperatura al atmosferei. /eoarece in acest caz razele sunt curbate in jos, imaginea apare deasupra obiectului real de unde si numele mirajului. Acest fenomen este de obicei mai putin comun decat mirajul inferior insa atunci cand se petrece este de obicei mai stabil deoarece aerul rece nu are tendinta de a urca iar aerul cald nu are tendinta de a cobora.

Miraj superior - fotografie de Carlos Santos Carlos a fotografiat linia orizontului la ora 19.39 PM, pe 5 septembrie !!" pe plaja #uradouro din $%ar, Portugal.

&etaliu de miraj superior - fotografie de Carlos Santos

Formarea mirajului suoperior 'sursa( Se)*rist et al. 19+9,

Mirajele superioare pot fi normale sau inversate in functie de distanta dintre observator si obiectul real si gradientul de temperatura. /eseori imaginea este o mixtura distorsionata de parti normale si inversate. Fata morgana este un tip de miraj complex in care obiecte aflate la distanta foarte mare sunt distorsionate si alungite vertical. /e exemplu, o linie de tarm relativ plata poate parea sa aiba stanci inalte, coloane si piedestale. 0enomenul are loc aproximativ in aceleasi conditii meteorologice ca cele din cazul mirajului superior cu inversare, insa are elemente atat de alungire cat si de inversare.

Iluzii fiziologice: iluzii ce pot fi explicate de catre mecanismele de baza fiziologice. 12ridul lui 3ermann, +enzile Mac 4

+and5 Mac

2ridul lui 3ermann

Iluzii cognitive: iluzii ce au nevoie de cunostinte ale lumii reale: explicatii constructiviste !&ubul lui .ec6er, femeia lui +oring"

&ubul lui .ec6er

femeia lui +oring

Ambiguitate: mai mult decat un mod de a percepe stimulii - &ubul lui .ec6er, iluzia /uc6-7abbit.

iluzia /uc6-7abbit

Paradox/Perceptie: a vedea lucruri ce nu sunt acolo - 2ridul lui 3ermann, 8riung iul lui 9anizsa

8riung iul lui 9anizsa

Distorsiune: diferente sistematice intre marimea masurata si cea perceputa, forma etc... !%luzia Ponzo, %luzia M:ller"

%luzia Ponzo

%luzii fictive: sunt perceptii ale obiectelor ce exista doar pentru un singur observator, precum cele induse de sc izofrenie sau de catre drogurile
SURSA: http://mysite.du.edu/~jcalvert/astro/mirage.htm#Rays