DROGURI

ANGHEL BEATRICE
CLASA A XA
INFORMATII GENERALE
• DROG ESTE UN TERMEN FOLOSIT PENTRU A DESEMNA ACELE
SUBSTANȚE NATURALE SAU SINTETICE CARE PRIN NATURA LOR
CHIMICĂ DETERMINĂ ALTERAREA FUNCȚIONĂRII UNUI ORGAN
ȘI MODIFICĂ STAREA PSIHICĂ A UNEI PERSOANE. ACEST
TERMEN SE REFERĂ LA SUBSTANȚE PSIHOACTIVE, MAI ALES
CELE ILEGALE. ÎN SENS ȘTIINȚIFIC, DROG ÎNSEAMNĂ ORICE
SUBSTANȚĂ CARE ARE CAPACITATEA DE A DETERMINA O STARE
DE DEPENDENȚĂ.
 INFORMATII
•EXISTĂ O SERIE DE SINONIME ALE CUVÂNTULUI DROG: MEDICAMENT, SUBSTANȚĂ, PRODUSE
PSIHOACTIVE, PSIHOTROPE, PRODUSE CHIMICE, TOXICE, STUPEFIANTE ȘI NARCOTICE. ACEȘTI
TERMENI AU FOST ASOCIAȚI CU EXPRESIILE DEPENDENȚĂ SAU CAPABIL DE A GENERA
DEPENDENȚĂ.
•ORGANIZAȚIA MONDIALĂ A SĂNĂTĂȚII (OMS), DEFINEȘTE DROGUL CA FIIND ORICE SUBSTANȚĂ
CARE, ABSORBITĂ DE ORGANISMUL VIU, ÎI MODIFICĂ ACESTUIA UNA SAU MAI MULTE FUNCȚII.
DIN PUNCT DE VEDERE FARMACOLOGIC, DROGUL ESTE SUBSTANȚA UTILIZATĂ DE MEDICINĂ ȘI
A CĂREI ADMINISTRARE ABUZIVĂ (CONSUM) POATE CREA O DEPENDENȚĂ FIZICĂ ȘI/SAU
PSIHICĂ ORI TULBURĂRI GRAVE ALE ACTIVITĂȚII MENTALE, ALE PERCEPȚIEI, ALE
COMPORTAMENTULUI SAU ALE CONȘTIINȚEI.
•DUPĂ DICȚIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMÂNE (DEX), EDIȚIA 1978, DROGUL ERA
CONSIDERAT MATERIA PRIMĂ DE ORIGINE VEGETALĂ SAU ANIMALĂ FOLOSITĂ LA PREPARAREA
UNOR MEDICAMENTE. ÎN DEX EDIȚIA 1998 DROGUL ESTE ACEA SUBSTANȚĂ CARE, PE LÂNGĂ
PROPRIETĂȚILE DE PRECURSOR, POATE FI ȘI O SUBSTANȚĂ STUPEFIANTĂ SAU UN
MEDICAMENT.
•DROGUL POATE FI O SUBSTANȚĂ SOLIDĂ, LICHIDĂ SAU GAZOASĂ, CARE AFECTEAZĂ DIRECT
 SCURTA ISTORIE
• DIN CELE MAI VECHI TIMPURI OAMENII AU CUNOSCUT
PROPRIETĂȚILE DROGURILOR. ACESTEA ERAU FOLOSITE ÎN CADRUL
CEREMONIILOR RELIGIOASE, AL RITUALURILOR MISTICE, ÎN
SCOPURI TERAPEUTICE, DAR ȘI PENTRU A INDUCE O STARE DE
PLĂCERE, AVÂND ÎN VEDERE TOCMAI EFECTELE PE CARE
DROGURILE LE PRODUC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN. ASTFEL, ÎN
URMĂ CU CIRCA 7.000 DE ANI, MACUL, DIN CARE SE PRODUCE OPIUL
ȘI DERIVATELE SALE, ERA MENȚIONAT ÎN TĂBLIȚELE
SUMERIENILOR DIN MESOPOTAMIA.
• ÎN ANII 3400 Î.HR., ÎN ZONELE INFERIOARE ALE MESOPOTAMIEI ERAU
CULTIVATE LANURI DE MACI PENTRU PRODUCEREA DE OPIU.
SUMERIENII ÎL NUMEAU HUL GIL, CARE SE TRADUCE PRIN „PLANTA
FERICIRII”. ȘTIINȚA CULTIVĂRII MACILOR A TRECUT DE LA
SUMERIENI LA ASIRIENI, BABILONIEI ȘI, ÎN CELE DIN URMĂ, LA
EGIPTENI.
LA 1300 Î.HR., ȘI EGIPTENII CULTIVAU OPIUM THEBAICUM, NUMIT
DUPĂ CAPITALA LOR, TEBA. DIN TEBA, EGIPTENII FĂCEAU NEGOȚ CU
OPIU ÎN TOT ORIENTUL MIJLOCIU ȘI ÎN EUROPA. ÎN ACEASTĂ
CLASIFICARE DORGURI
• EXISTĂ MAI MULTE CLASIFICĂRI ALE DROGURILOR, ÎN
FUNCȚIE DE CRITERIUL AVUT ÎN VEDERE. ASTFEL, DIN
PUNCTUL DE VEDERE AL EFECTULUI ASUPRA SISTEMULUI
NERVOS CENTRAL, DROGURILE SE CLASIFICĂ ÎN
URMĂTOARELE CLASE:
 DROGURI PSIHOLEPTICE (INHIBITOARE
ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL)

• OPIOIDE: MIALGIN, FORTRAL, METADONĂ, KETAMINĂ ETC

• OPIACEE:OPIU, MORFINĂ, HEROINĂ, CODEINĂ, PAPAVERINĂ
• TRANCHILIZANTE, ANXIOLITICE-BENZODIAZEPINE: ALPRAZOLAM,
DIAZEPAM, LORAZEPAM, MEDAZEPAM, NITRAZEPAM ETC
• BARBITURICE-SOMNIFERE: BARBITAL, FENOBARBITAL ETC
• SOLVENȚI: TOLUEN, ACETONĂ, BUTAN.
• ALCOOL
DROGURI PSIHOANALEPTICE (STIMULENTE
ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL)

• COCAINĂ
• AMFETAMINE ȘI DERIVAȚI: MDMA (ECSTASY)
• PRODUSE PE BAZĂ DE CAFEINĂ: CAFEA,
CEAI, BĂUTURI ENERGIZANTE
• NICOTINĂ DIN TUTUN.
DROGURI PSIHODISLEPTICE (CARE PRODUC MODIFICĂRI ALE SISTEMULUI NERVO
halucinogene: plante și ciuperci cum ar fi mescalină, peyote, psilocybină, LSD, compuși sintetici halucinogeni (DMT,
DET, DPT, STP)
anticolinergice:atropină, benztropină, scopolamină etc.
În funcție de originea produsului se clasifică în:
droguri naturale, obținute direct din plante sau arbuști: opiu și opiacee, cannabis și rășina acestuia, khat, frunze de
coca și derivați, alte plante halucinogene.
droguri de semisinteză, realizate prin procedee chimice pornind de la o substanță naturală extrasă dintr-un produs
vegetal: heroină, LSD etc.
droguri sintetice (de sinteză), elaborate în întregime prin sinteze chimice: metadonă, mescalină, LSD 25,
amfetamină, ecstasy ori alte substanțe psihotrope obținute în laboratoare clandestine. Tot în această categorie sunt
incluși și solvenții volatili și alte produse cu proprietăți asemănătoare drogurilor. Tot droguri de sinteză sunt
considerate mai
• ) multe produse ce sunt deturnate de la folosirea lor tradițională, fiind totodată larg răspândite și ușor
de procurat. Acestea antrenează o puternică dependență psihică și uneori fizică producând totodată și fenomenul de
toleranță.
Un alt criteriu de grupare și clasificare a drogurilor este cel juridic, care face diferențierea între drogurile legale și
ilegale sau de risc. Printre drogurile legale se găsesc, de exemplu, alcoolul, cofeina, nicotina, iar din cele ilegale
cocaina, heroina, hașiș, canabis, Ecstasy, LSD etc.
Din categoria droguri de risc fac parte: produslee perturbatoare sau halucinogene, care alterează starea de conștiență
(canabis, LSD, psilocibină, mescalină, DMT, ecstasy, phenciclidină, peyote, psilocynă etc).
Drogurile de mare risc includ droguri care inhibă activitatea sistemului nervos central și drogurile stimulente.