Sunteți pe pagina 1din 16

Lumea românească şi statele medievale

în secolele XIV-XV
„Îi dăm şi îi dăruim lui, şi printr-însul numitei case, întreaga ţară a
Severinului, împreună cu munţii acesteia şi cu toate celelalte
locuri ce ţin de ea, precum şi cu cnezatele lui Ioan şi Farcaş, până
la râul Olt, afară de ţara voievodului Litovoi, pe care o lăsăm
românilor, după cum au avut-o aceştia şi până acum.”
Diploma cavalerilor ioaniţi, 1247
• Selectaţi din sursă numele a două formaţiuni politice şi ale
conducătorilor acestora.
• la începutul Evului Mediu, românii erau organizaţi în
mici formaţiuni, denumite CNEZATE şi
VOIEVODATE;
• pornind de la acestea au apărut statele româneşti:
ŢARA ROMÂNEASCĂ, MOLDOVA şi
TRANSILVANIA;
1. Ţara Românească
• a fost întemeiată de
către BASARAB I
(1310-1352);

Basarab I, frescă din Biserica Domnească


din Curtea de Argeș
• la început, Basarab a
fost vasal al regelui
Ungariei, Carol Robert
de Anjou;
• în urma Bătăliei de la
POSADA (1330), Ţara
Românească a devenit
stat independent;

Lupta de la Posada în Cronica pictată


de la Viena 
• Identificaţi pe hartă capitalele Ţării Româneşti în Evul Mediu.
• prima capitală a Ţării Româneşti a fost Curtea de
Argeş;

Biserica Domnească Sf. Nicolae, Curtea de Argeş


• în timpul lui Mircea cel Bătrân (1386-1418), Târgovişte
a devenit cetate de scaun; acesta a construit Curtea
Domnească, iar Vlad Ţepeş a înălţat Turnul Chindiei;

• Menţionează două scopuri posibile pentru care a fost construit


Turnul Chindiei.
„Io, Dan, mare voievod şi domn singur stăpânitor. Dă domnia
mea această poruncă a domniei mele, târgoviştenilor: iată, că
sloboade domnia mea de toate şi de vamă, să nu daţi nicăieri,
numai la Târgovişte, apoi iar să umblaţi şi pe la Severin şi prin
toate târgurile şi la Brăila şi prin toată ţara domniei mele, nicăieri
să nu daţi.”
1424, noiembrie 10

1. Identifică autorul documentului, destinatarul şi scopul


alcătuirii acestuia.
2. De ce crezi că era importantă scutirea de vamă?

 Dinar de argint emis de


Dan I
2. Moldova
• a fost întemeiată de către voievodul BOGDAN I
(1363-1367);
• VOIEVOD  conducător de oşti;

Biserica Mănăstirii Bogdana, Rădăuţi


• Identificaţi pe hartă capitalele Moldovei în Evul Mediu.
• în timpul lui Petru I Muşat (1375-1391), capitala
Moldovei a fost stabilită la Suceava;

Cetatea de Scaun a Sucevei


„Marele şi singur stăpânitor, din mila lui Dumnezeu domn, Io
Roman voievod, stăpânind Ţara Moldovei de la munte, până la
mare.”
Titulatura lui Roman I, domn al Moldovei

„Io Mircea mare voievod şi domn, din mila lui Dumnezeu şi cu


darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată Ţara
Ungrovlahiei şi al părţilor de peste munţi [...] încă şi până la
Marea cea Mare şi stăpânitor al Cetăţii Dârstorului.”
Titulatura lui Mircea cel Bătrân, domn al Ţării Româneşti

1. Identifică formula, prezentă în ambele texte, care arată cu ce


drept au dobânit Roman, respectiv, Mircea, calitatea de
„domn”.
2. Precizează un alt titlu care apare în cele două titulaturi, pe
lângă cea de domn.
3. Exprimă o opinie cu privire la gradul de asemnănare între cele
două titulaturi.
• Ţara Românească şi Moldova erau conduse de câte
un DOMN, ajutat de un SFAT DOMNESC;
TEMĂ
1. Realizează câte o fişă de personalitate pentru Mircea cel Bătrân şi
Ştefan cel Mare, după următorul plan:
a) ţara în care a domnit;
b) perioada domniei;
c) două bătălii;
d) două biserici ctitorite;
e) o operă literară în care este reflectată personalitatea domnului.

S-ar putea să vă placă și