Napoleon

Bonaparte
De la glorie la
decadere
  Copilărie și adolescență
Napoleon Bonaparte s-a nascut la 15

august 1769, in oraselul corsican Ajaccio

ca fiu al unui avocat, Carlo Bonaparte.

Copilaria lui Napoleon s-a desfasurat in
anii cand inca erau vii regretele dupa o independenta politica
pierduta, cand multi din burghezii de la orase se gandeau sa
devina in totalitate loiali Frantei. Chiar si tatal sau se alaturase
partidului „francez”, insa micul Napoleon ii ramasese loial lui
Paoli, aparatorul izgonit al Corsicii.
Inca din copilarie, Napoleon s-a dovedit a fi un temperament iute
si nelinistit.Se supara repede si tinea supararea, nu cauta prietenia
nimanui si se purta cu toata lumea fara respect.
 In 1784, la varsta de 15 ani, a terminat cu
greu cursurile scolii din Brienne si a trecut
la Scoala de ofiteri din Paris.
In februarie, anul urmator,
a murit tatal sau, astfel ca tanarul
ofiter a ramas raspunzator de soarta
mamei, a fratilor si a surorilor.
Inca din aceasta perioada
timpurie s-a facut simtita capacitatea sa intelectuala

Devenit absolvent in septembrie 1785, Bonaparte este numit ofiter cu

gradul de sublocotenent in regimentul de artilerie La Fère. A servit
in garnizoanele de la Valence si Auxonne pana dupa izbucnirea
Revolutiei Franceze in 1789, desi in aceasta perioada a fost in
permisie timp de aproape doua luni in Corsica si Paris.
  Cariera Militară
După ce depășise termenul permisiei și a condus o revoltă împotriva unei
armate franceze din Corsica, a reușit totuși să convingă autoritățile militare
din Paris să-l promoveze în gradul de căpitan în iulie 1792.

În iulie 1793, Napoleon a publicat un pamflet pro-republican, Le Souper de

Beaucaire (Cină la Beaucaire), care i-a câștigat admirația și sprijinul
lui Augustin Robespierre, fratele mai mic al liderului revoluționar Maximilien
de Robespierre. Cu ajutorul tovarășului său corsican Antoine Christophe
Saliceti, Bonaparte a fost numit comandantul artileriei forțelor republicane
de la asediul Toulonului. Orașul se răsculase împotriva guvernului
republican și a fost ocupat de trupe britanice. El a adoptat un plan pentru a
captura poziția de pe un deal care va permite tunurilor republicane să
domine portul orașului și să forțeze navele britanice să se retragă. Asaltul
poziției, în timpul căruia Bonaparte a fost rănit la coapsă, a dus la
capturarea orașului și la promovarea sa în gradul de general de brigadă[6].
Acțiunile sale l-au adus în atenția Comitetului de Salvare Publică și a primit
comanda artileriei Armatei franceze a Italiei.
Consulatul
Prin lovitura de stat din 9 noiembrie 1799, Napoleon Bonaparte a
instaurat regimul Consulatului. Franţa era condusă de trei consuli aleşi pe
10 ani, Bonaparte fiind prim-consul (în 1802, Bonaparte a fost ales consul
pe viaţă). Consulii deţineau puterea executivă. În realitate, puterea era în
mâinile Primului Consul.

Napoleon a obţinut importante succese militare şi diplomatice

împotriva coaliţiei antifranceze formată în anul 1799 (Anglia, Rusia,
Imperiul Otoman etc), fapt care a contribuit la consolidarea regimului
său.
Aceste victorii ale lui Napoleon au fost facilitate şi de neînţelegerile
dintre adversari.
În anul 1801, Franţa a încheiat pacea de la Luneville cu Austria, apoi, în
1802, a semnat tratatul de pace cu Anglia de la Amiens.
 Ca urmare a victoriilor repurtate împotriva puterilor europene şi
a extinderii teritoriale a statului prin cuceriri, Bonaparte a decis
transformarea Republicii în imperiu. La 18 mai 1804, Napoleon
Bonaparte s-a proclamat împărat al Franţei sub numele de
Napoleon I, fiind încoronat la 2 decembrie 1804.

Între anii 1805-1807, Napoleon a luptat împotriva Angliei,

Austriei, Rusiei, Prusiei, obţinând cele mai mari succese.

Franța Imperială
Sfârșitul
Napoleon a revenit la conducerea Franţei pentru o perioadă de 100 de zile dar a
fost înfrânt definitiv în lupta de la Waterloo (15-18 iunie 1815).

Waterloo este un sat belgian situat în apropierea oraşului Bruxelles. Aici, cei 75
000 de soldaţi ai lui Napoleon s-au înfruntat cu cei 65 000 de soldaţi ai coaliţiei
dintre Anglia, Prusia şi Olanda. Trupele Aliaţilor erau conduse de ducele de
Wellington. Cavaleria engleză a atacat fulgerător, iar francezii au rupt rândurile,
după care au fost urmăriţi în afara câmpului de luptă de prusacii conduşi de
Blucher. Lupta de la Waterloo a însemnat sfârşitul epocii napoleoniene.

Napoleon a fost exilat pe insula Sfânta Elena unde a murit în anul 1821.
Biografie:
https://view.livresq.com/view/5ef83e7a
7bb39bd528442572/#:~:text=CONSUL
ATUL%20(1799%2D1804),Consulii%2
0de%C5%A3ineau%20puterea%20ex
ecutiv%C4%83
.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Napoleon_I
#%C3%8Enceputurile_carierei

https://historia.ro/sectiune/portret/
copilaria-lui-napoleon-sau-povesti-mai-
putin-575056.html#google_vignette