CLASIFICAREA

STATELOR LUMII
VASILE MAXIM
dr, conf univ.
maxivali@yahoo.com
Obiective:
• Determinarea conceptului de stat
• Stabilirea statelor lumii contemporane
• Enumerarea celor mai importante criterii de clasificare
• Clasificarea statelor după poziţia geografică
• Clasificarea statelor după mărimea teritoriului
• Clasificarea statelor după numărul de locuitori
• Clasificarea statelor după forma teritorială de organizare şi guvernare
• Clasificarea statelor după criterii sociale, economice,etc ( PIB, IDPU,
productivitatea muncii)
• Stabilirea grupurilor de state G7, G8, G20
• Formularea unor concluzii

•
05.02.24 2
 CONCEPTUL DE STAT
• O unitate politică independentă și suverană peste un teritoriu;
• O unitate politică aflată sub conducerea unui guvern federal (Columbia Britanică,
Queensland).
Statul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
 Să ocupe o porțiune definită de teritoriu, cu limite mai mult sau mai puțin
recunoscute, granițele sale fiind insuficient delimitate sau în dispută;
 Să aibă o populație permanentă rezidentă și nu una cu caracter temporar (populație
nomadă);
 Să aibă un sistem administrativ și o organizare politică pentru a-și îndeplini funcțiile;
 Să aibă o economie organizată;
 Să aibă un sistem de transport al bunurilor, oamenilor și ideilor;
 Să fie suveran asupra populației și teritoriului, să aibă o completă independență față
de un control străin direct;
 Să aibă recunoașterea internațională (sau a unei bune părți din comunitatea
mondială); unele entități politice nu sunt recunoscute și, ca atare, nu sunt
considerate state: Transnistria, Kurdistanul etc.
05.02.24 3
 STATELE LUMII CONTEMPORANE
• Lumea este divizată în unităţi teritoriale separate prin
frontiere numite STATE;
• • Statul reprezintă o unitate admistrativ-politică limitată
de graniţe, bine definite şi recunoscute internaţional, în
care autoritatea politică îşi exercită suveranitatea
asupra teritoriului.
• • în prezent există 195 de state independente şi peste
70 de teritorii dependente;
• • teritoriile dependente se află sub diverse forme de
dependenţă faţă de o anumită autoriatate statală
exterioară.

05.02.24 4
05.02.24 5
 CRITERII DE CLASIFICARE

05.02.24 6
 Clasificarea după poziţia geografică

05.02.24 7
 Ţări intracontinentale

05.02.24 8
 Ţările insulare

05.02.24 9
 Clasificarea după mărimea teritoriului
Categoria de mărime Numărul de Suprafaţa totală
state (mln. km²)
State cu suprafața peste 2.500.000 km2 9 75,8

State cu suprafața între 350.000-2.500.000 48 45,2

State cu suprafața între 150.000-350.000 28 7,1

State cu suprafața între 30.000-150.000 43 3,5

State cu suprafața sub 30.000 km2 64 1,8

Teritorii adiacente - 2,3

TOTAL 192 135,8

05.02.24 10
Top 10 state după suprafaţă

05.02.24 11
 Clasificarea după numărul de locuitori
• state cu peste un miliard de locuitori (megastate): China,
India (două state dețin 9,3% din suprafață și 37,4% din
populația Terrei);
• state foarte mari, între 100milioane și 300milioane locuitori:
SUA, Indonezia, Brazilia, Pakistan, Bangladesh, Japonia,
Nigeria (8 state care dețin 28,8% din suprafață și 19,34%
din populația Terrei);

05.02.24 12
• state mari, cu o populație cuprinsă între 50 milioane și 100
milioane locuitori (Mexic, Germania, Vietnam, Filipine, Turcia,
Egipt, Iran, Thailanda, Marea Britanie, Franța, Etiopia, Italia,
Ukraina (13 state, care dețin 7,15% din suprafață și 14,37%
din populația Terrei);
• state mijlocii, cu o populație cuprinsă între 20 milioane și 50
milioane locuitori (Myanmar, Zair, Coreea de Sud, Africa de
Sud, Spania, Polonia, Columbia, Argentina, Sudan, Canada,
Tanzania, Africa, Kenya, Maroc, Peru, Afganistan, Venezuela,
România, Ungaria, Malaysia, Nepal, Irak, Arabia Saudită – 24
state, care dețin 24,25% din suprafață și 12,76% din populația
Terrei);
• state mici, cu o populație între 5 milioane și 20 milioane
locuitori (grupează 61 state);
• state foarte mici, cu o populație sub 5 milioane locuitori (84
state).
05.02.24 13
05.02.24 14
Top 10 state după populaţie
Locul Statul/Teritoriul ția
Popula Data estimării % din pop. lumii

1 [3] 1,339,724,852 1 noiembrie 2010 19.09%

China

2 1,210,193,422 1 martie 2011 17.25%

India

4 237,556,363 mai 2010 3.39%

Indonezia

5 190,732,694 1 august 2010 2.72%

Brazilia

7 Nigeria 158,423,000 2010 2.26%

8 Bangladesh 153.296.000 31 august 2012 2.18%

9 142,905,200 1 ianuarie 2011 2.04%

Rusia

1.82%
10 127,930,000 1 mai 2011
Japonia

05.02.24 15
 Exemple:
Cele mai întinse state de pe Glob Cele mai mici state de pe Glob
1.Rusia 17,1 mil. km2 1.Liechtenstein 157 km2
2.Canada 9,9 mil. km2 2.San Marino 61 km2
3.China 9,5 mil. km2 3.Tuvalu 30 km2
4.SUA 9,3 mil. km2 4.Nauru 21 km2
5.Brazilia 8,5 mil. km2 5.Monaco 1,6 km2
6.Australia 7,7 mil. km2 6.Vatican 44 ha
7.India 3,3 mil. km2
8.Argentina 2,7 mil. km2
9.Sudan 2,5 mil. km2

05.02.24 16
 Clasificarea după forma de guvernământ

Republici Monarhii Teritorii

Absolute Constituţionale Teocratice dependente
Majoritatea Brunei, Oman, Marea Britanie, Vatican Gibraltar,
statelor lumii EAU, Arabia Japonia, Spania, Polinezia
Saudită Norvegia, Suedia franceză,
Martinica

05.02.24 17
Clasificarea conform indicelui dezvoltării
potenţialului uman
IDPU 0,800 + 0,500 – 0,799 - 0, 500

Australia, Franţa, Marea Turcia, Mexic, Bangladeş, Butan,

Britanie, Panama, Brazila, .Iran, EAU, Myanmar, Congo,
Argentina, Grecia, Israel , Romania, Rusia , Angola, Mali
Olanda, SUA, Canada, Lituania, Letonia, Estonia,
Italia, Spania, Belarus, Ukraina
Chile, China, Slovacia,
Polonia, Singapore,
Ungaria, Irlanda, Suedia.

05.02.24 18
Clasificarea după PIB
Locul Statul PIB (milioane de USD)

— Lumea 63,170,000

— Uniunea Europeană 16,070,000

1 SUA 14,660,000

2 China 5,878,000[10]

3 Japonia 5,459,000

4 Germania 3,316,000

5 Franța 2,583,000

6 Regatul Unit 2,247,000

7 Brazilia 2,090,000

8 Italia 2,055,000

05.02.24
9 Canada 1,574,000
19
• 11. Rusia 1,465,000
• 48 România 161,600
• 53. Ucraina 136,400
• 54. Kuwait 131,300
• 71. Belarus 54,710
• 75. Slovenia 47,850
• 76. Bulgaria 47,700
• 141. Moldova 5,810
• 160. Republica Centrafricană 2,018

05.02.24 20
Organizarea spaţiului mondial (ţări în
dezvoltare, ţări dezvoltate, alte categorii de
ţări). Raportul Nord – Sud
• A. Organizarea spaţiului mondial (ţări în dezvoltare,
ţări dezvoltate, alte categorii de ţări)
• Organizarea spaţiului mondial pe categorii de ţări
dezvoltate sau în curs de dezvoltare are conotaţii
sociale, economice şi demografice.
• Gradul de dezvoltare al unei ţări se cuantifică cu ajutorul
unor indicatori statistici (de natură economică, socială şi
demografică), precum: produsul intern brut pe cap de
locuitor (fig. 1), (PIB/loc.), speranţa de viaţă la naştere
(fig. 2) gradul de alfabetizare (fig.3) etc.

05.02.24 21
Fig. 1: Produsul Intern Brut per capita – 2011
(sursa: http://en.wikipedia.org)

05.02.24 22
Fig. 2: Speranţa de viaţă la naştere – 2011
(Sursa: CIA World Factbook)

05.02.24 23
Fig. 3: Gradul de alfabetizare

05.02.24 24
• Însumarea acestora duce la conturarea unui alt indicator:
Indicele de Dezvoltare Umană (fig.4), care are valori de
la zero (ţară slab dezvoltată) la unu (ţară dezvoltată) şi
care redă mult mai fidel nivelul de dezvoltare al unei ţări.

05.02.24 25
Fig. 4: Indicele de Dezvoltare Umană (sursa:
http://en.wikipedia.org Human Development
Report)

05.02.24 26
Clasificarea statelor după nivelul dezvoltării
economiei pe baza creşterii productivităţii muncii

05.02.24 27
I. Statele înalt dezvoltate
State postindustriale în care sfera financiară controlează tot procesul de
producţie. Cuprinde în limita de 25 de state care au acumulat capitalul lor pe
parcurs de peste 500 de ani.
• Dezvoltarea lor economică se caracterizează prin următoarele:
• volumul mare de producţie – peste 49% din produsul global industrial;
• ponderea agriculturii în produsul global brut s-a stabilizat 2-5%;
• ponderea produsului industrial uşor diminuează, în produsul global
păstrându-se rata înaltă a industriei constructoare de maşini;
• ponderea sferei de servicii depăşeşte 60-70 % din produsul global brut;
• în legăturile economice predomină exportul (acestei grupe de state le
revin până la 90% din exportul de maşini şi mijloace de transport şi
aproape 100% din investiţiile internaţionale);
• controlează pe deplin piaţa financiară internaţională.

05.02.24 28
Statele grupului G6,G7,G8
• Constituit iniţial ca un G6, grupul celor mai industrializate state
ale lumii a intrat în arena politică şi economică în anul 1975,
reunind Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi
Statele Unite ale Americii.
• Un an mai târziu, Canada se alătura grupului şi, abia 21 de ani
mai târziu, Rusia (1997).
• G8 a devenit cel mai cunoscut grup mondial de discuţii şi
planificare în domenii diverse - economie, social, mediu, justiţie,
terorism etc.
• Forţa şi influenţa G8 sunt incontestabile, întrucât vorbim despre
statele cele mai dotate militar şi influente politic. Discuţiile în
cadrul G8 au loc la nivel de şefi de stat şi de guvern.
•
05.02.24 29
• G8 este reprezentat geografic exclusiv în
emisfera nordică, pe mai multe continente.

05.02.24 30
• În scurt timp s-a impus reevaluarea
reprezentativităţii demografice şi geografice în
cadrul grupului, în contextul în care mai multe
state emergente căpătaseră importanţă în
balanţa economiei mondiale. Cel mai cunoscut
exemplu este China.
• În consecinţă, într-un singur an de la aderarea
Rusiei, grupul devenea G22, prin adăugarea a
14 noi state, şi apoi, în 1999, a devenit G33.
Pentru contracararea monopolului marilor puteri,
s-a ajuns până la crearea G90, un grup format
din statele sărace şi în curs de dezvoltare.
• Formula actuală a elitei economice este G20.
05.02.24 31
Crearea grupului G20
•G-20, sau mai formal, Grupul celor douăzeci de miniștri ai finanțelor și ai
guvernatorilor băncilor centrale, a fost fondat în 1999.

05.02.24 32
• Iniţiat ca un efort de a întâmpina criza economică
asiatică de la sfârşitul secolului al XX-lea, grupul G20 a
ocupat întotdeauna un loc secundar faţă de G8.
• Deşi au loc anual, summiturile G20 nu au atras atenţia
presei ca în ultimul an, în special prin transformarea
uimitoare a statutului acestui grup.
• Schimbarea a fost determinată de acutizarea crizei
economice mondiale, dar şi de decizia fostului
preşedinte american, George W. Bush, care propunea,
pentru prima dată, în 2008, o întâlnire a grupului la nivel
de şefi de stat şi de guvern.
• Pe agendă era subiectul crizei financiare mondiale care
se prefigura.

05.02.24 33
• Grupul celor 20 (G20) reprezintă un forum internaţional format
din reprezentanţii celor mai dezvoltate state ale lumii şi a celor
mai mari ţări cu economii emergente.
• Grupul celor 20 cuprinde reprezentanţii a 19 ţări şi cei ai Uniunii
Europene. Ţările sunt: Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia,
Statele Unite, Canada, Japonia, Rusia, Argentina, Brazilia,
Mexic, China, India, Australia, Indonezia, Arabia Saudită, Africa
de Sud, Coreea de Sud şi Turcia. La reuniuni mai participă şi
reprezentanţi ai FMI şi Băncii Mondiale.
• Reuniunile G20 cuprindeau la început reprezentanţi ai ţărilor
membre la nivelul miniştrilor de finanţe şi ai guvernatorilor
băncilor centrale. La summit-urile din noiembrie 2008
(Washington), aprilie 2009 (Londra) şi septembrie 2009
(Pittsburgh) au participat şi şefii de stat.
• Luate împreună, economiile membrilor G20 reprezintă
aproximativ 85% din PNB global, 80% din comerţul mondial
şi două treimi din populaţia lumii.
05.02.24 34
II. Statele înalt dezvoltate, dar cu
potenţial economic comparativ mic
• Statele acestei grupe (Austria, Elveţia, Belgia, Olanda,
Finlanda, Norvegia, Suedia, Danemarca) dominau în trecut pe
arena mondială însă, în urma pierderii coloniilor, locul lor în
economia mondială devine destul de modest.
• Aceste state se caracterizează prin volum mare de export al
produselor finite şi prin importul de diverse tipuri de materie
primă.
• Economia tuturora este în mare dependenţă de piaţa
mondială.
• O poziţie aparte în această grupă o ocupă Luxemburgul şi
Islanda, care au o specializare îngustă a economiei şi în care
turismul joacă un rol considerabil în economia lor.

05.02.24 35
III. Statele cu un nivel mediu de
dezvoltare economică
• Statele cu nivel mediu de dezvoltare ale Europei
Occidentale (Spania, Portugalia, Grecia, Irlanda).
• Statele cu nivel mediu de dezvoltare din Europa Centrală
şi de Est (Cehia, Ungaria, Slovenia, Polonia, Slovacia).

05.02.24 36
IV. Statele în curs de dezvoltare
• Majoritatea statelor latinoamericane,
• Statele Asiei Centrale şi de Sud,
• Statele africane.

05.02.24 37
CONCLUZII:
• Clasificarea statelor lumii se realizează după multiple
criterii, pentru a determina obiectiv importanţa în cadrul
economiei regionale sau mondiale.
• Cele mai importante clasificări cu utilizarea indicilor
sociali economici PIB,PNB,IDPU, productivităţii muncii,
permit determinarea nivelului de trai în general şi a
calităţii vieţii în particular pentru anumite state.
• După anumiţi indiatori, unele state au trecut din
categoria statelor slab dezvoltate în state cu potenţial
mediu de dezvoltare, sau din categoria statelor în
dezvoltare in categoria statelor dezvoltate cu impact
pozitiv asupra economiei regionale sau globale
05.02.24 38