Sunteți pe pagina 1din 12

Tesuturi

, Animale
Realizat de Măciucă Ioana și Manea
Iulian

1
Cuprins
1) Secțiune longitudinală prin mușchi cardiac
2) Secțiune transversală în arteră
3) Neuroni - Secțiune în măduva spinării
4) Secțiune longitudinală în rinichi
5) Secțiune transversală în trahee
6) Celule cu conuri și bastonașe
7) Secțiune transversală în stomac
8) Celule Purkinje
9) Secțiune prin ganglion limfatic

2
1) Secțiune longitudinală prin mușchi
cardiac
Tipul țesutului: Țesut muscular
cardiac;
Țesutul cardiac formează cea mai
mare parte a miocardului. Este format
din fibre striate cardiace
(miocardocite), alcătuind așa-zisul
miocard adult.
Prezintă striații
- miofilamente dispuse ordonat;
- unul sau doi nuclei dispuși central;

Observație
microscopică 10x 3
O
B
2) Secțiune
S
E
transversală în arteră
R 4x
V
A Este alcătuit din 3 straturi:
T - intern (țesut conjunctiv, țesut
I
I epitelial de
acoperire,unistratificat,pavimento
M s);
I
- mediu (țesut muscular și lamele
C elastice);
R - extern (țesut conjunctiv);
O 10x
S
C
O
P
I
C
E 4
3) Neuroni - Secțiune în O
B
S
măduva spinării E
R
4x V
A
Tipul țesutului: Țesut nervos; T
Neuronii sunt o clasă de celule specifice pentru I
I
țesutul nervos, prezente la toate animalele
vertebrate și majoritatea speciilor nevertebrate M
I
superioare celenteratelor. Neuronul este o celulă C
specializată în recepționarea și transmiterea i R
nformației prin mijloace electrice, reprezentând O
S
unitatea elementară (celulară), anatomică, 10x C
funcțională, embriologică, trofică și metabolică a O
P
sistemului nervos. I
C
E

5
O
B 4) Secțiune longitudinală în
S
E
R
rinichi
4X
V
A În alcătuirea rinichilor intră mai multe tipuri de țesuturi,
T printre care se regăsesc:
I
I - țesut conjunctiv moale (fibros și adipos);
- deoarece prezintă nervi - țesut nervos;
M - deoarece prezintă artera renală - structură prezentată
I
C în slide-ul 4;
R - deoarece prezintă ganglioni limfatici - structură
O
S prezentată în Slide-ul 11
10X
C
O
P
I
C
E
6
5) Secțiune O
transversală în B
S
E
trahee 10x
R
V
În alcătuirea traheei se află mai multe tipuri de A
T
țesuturi: I
- țesut conjunctiv moale (fibro-elastic rezistent) I
- țesut conjunctiv cartilaginos (inele incomplete) M
- țesut muscular traheal I
În secțiunea transversală, traheea are forma unui C
R
inel incomplet. O
S
4X C
O
P
I
C
E
7
O
B
S
E
6) Celule cu conuri și
R
V
bastonașe
A 10x
Pe retină există două tipuri de celule care percep lumina,
T
I numite conuri și bastonașe. Aceste celule fotoreceptoare
I transformă influxul luminos în influx nervos, care apoi este
transmis prin nervul optic la creier. Celulele de tip bastonaș
M sunt responsabile cu vederea la lumină scăzută, fiind
I
C sensibile numai la culoarea albastru. Celulele de tip conuri
R au fotoreceptori sensibili la culorile roșu, verde și albastru.
O Redarea culorilor și a nuanțelor de culori se realizează cu
S
C ajutorul acestor trei culori principale: roşu, verde şi albastru
O 4x (sistemul RGB – Red, Green, Blue) sau prin alte trei culori
P secundare cian (azuriu), magenta (purpuriu) şi galben
I (sistemul CMY – Cyan, Magenta, Yellow).
C
E

8
7) Secțiune transversală în O
B
stomac S
E
R
40 V
x A
În alcătuirea stomacului intră mai multe tipuri T
I
de țesut printre care se numără țesutul I
epitelial de acoperire (unistratificat cilindric),
țesut conjunctiv moale (de tip lax), țesut M
I
muscular neted, dens. Deoarece prezintă C
nervi, țesut nervos. R
O
S
C
10 O
x P
I
C
E
9
8) Celule Purkinje
Structura neuronala deci tipul de țesut este
țesut nervos ,foarte ramificat.
- Celulele Purkinje sunt printre cei mai
distinctivi neuroni din creier și unul
dintre tipurile identificate cel mai
timpuriu.
- Intră în alcătuirea cerebelului.

Observație
microscopică 10x
10
O
9) Secțiune prin ganglion B
S
limfatic E
R
40 V
x A
T
Tipul țesutului: țesut conjunctiv reticulat; I
Ganglionii limfatici reprezinta structuri I
tisulare de mici dimensiuni care sintetizează M
și stochează limfocite, celule sangvine I
implicate în sistemele de apărare generate de C
sistemul imun, în prezența agenților infecțioși R
O
de cauză virală și/sau bacteriană. S
C
10 O
x P
I
C
E
11
Surse de documentare
http://suportcursonline.umfcv.ro/CursuriO
https://ro.wikipedia.org/wiki/Trahee
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cerebel
https://ro.wikipedia.org/wiki/Rinichi
https://www.sfatulmedicului.ro/Anatomia-abdomenului/rinichii_5671
https://www.humanitas.net/ro/wiki/anatomie/stomacul

12

S-ar putea să vă placă și