RADIOCARBONUL

(C14)
~Mit și Controverse~

Dumitru Mihaela Daiana

Facultatea de Inginerie Electrică și
Știința Calculatoarelor
Grupa 4LF731
 CUPRINS:

• Ce este radiocarbonul?
• Willard Frank Libby
• Întrebuințarea radiocarbonului
• Mituri deste radiocarbon
• Controverse
• Bibliografie
 Radiocarbonul () este un radioizotop al carbonului
și conține 6 protoni și 8 neutroni. este instabil, emițând
radiații radioactive prin dezintegrare beta. Radiocarbonul
este produs în mod natural și se găsește în cantități mici în
atmosferă.
se descompune în mod constant în timp, timpul
necesar pentru ca jumătate dintr-o cantitate dată de
radiocarbon să se descompună este de aproximativ 5700 de
ani.

 Dezintegrare beta = reacție radioactivă prin care se emit radiații beta, un electron cu energie ridicată sau un
pozitron
 Willard Frank Libby (n. 17 decembrie 1908, Grand Valley,
Colorado, SUA – d. 8 septembrie 1980, Los Angeles,
California, SUA)

În anul 1949, în urma multor experimente

Inițial, descoperirea
acestuia nu a fost primită, așa
cum se cuvenea, de către marii
chimiști ai vremii, însă 11 ani
mai târziu, acesta a câștigat
premiul Nobel pentru chimie,
meritele sale fiindu-i
recunoscute.
de laborator, Willard Frank Libby, chimist al
Universitații din Chicago, descoperă o teorie ce va
avea ca urmare revolutionarea științei. Libby a
teoretizat datarea obiectelor antice prin folosirea
metodei cu radiocarbon, care stă astăzi la baza
arheologiei, paleontologiei, antropologiei si mai
multor ramuri științifice responsabile cu descifrarea
trecutului.
 Datarea cu radiocarbonul este prima și cea
mai veche metodă fizica de determinare a vârstei
unui obiect arheologic. Aceasta este acceptată ca o
convenție, bazându-se pe ipoteza că nivelul în
atmosferă al radiocarbonului s-a păstrat constant de-
a lungul milioanelor de ani.
În organismele vii, atomii de asimilați sunt
într-o continuă scădere, dar se înlocuiesc cu alții noi,
astfel, raportul dintre fiind unul constant. Însa, când
un organism moare, acesta rămâne cu aceeași
concentrație de , iar concentratia de scade, nemai
fiind înlocuită. Rezerva de se diminuează cu rata de
înjumătățire de 5700 de ani.
 Mituri și controverse
 Radiocarbonul poate data orice obiect.
 Toate mostrele de
Acesta este un mit comun. Metoda de datare
radiocarbon au aceeași
cu radiocarbon este eficientă doar pentru
vârstă ca materialul în care
obiectele organice care conțin carbon. Nu
sunt găsite. Radiocarbonul
poate fi utilizată pentru obiecte precum:
poate fi prezent într-un
metale, ceramică sau pietre.
material mai vechi sau mai
nou decât obiectul în sine. De
exemplu, o mostră de lemn
veche ar putea conține resturi
de material mai vechi
reciclat, ceea ce ar putea
duce la o vârstă mai veche
decât obiectul în sine.
 Contaminarea probelor.
Contaminarea cu carbon modern
poate afecta rezultatele datării
radiocarbonice. Materialele moderne
care intră în contact cu probe
arheologice sau fosilele pot adăuga
carbon recent, ceea ce ar putea
conduce la erori în estimarea vârstei
reale a obiectelor.
 Datarea cu carbon-14 rămâne una dintre cele mai
utilizate și importante metode de datare în arheologie, geologie
și alte domenii științifice, însă este important să fie înțeleasă și
folosită cu atenție, având în vedere caracteristicile sale.
BIBLIOGRAFIE

 https://
www.descopera.ro/stiinta/3652361-radiocarbonul-c14-mit-si-controver
se
 https://
www.bio.unibuc.ro/index.php/departamente/anatomie-fiziologie-anima
la-si-biofizica/43-referate-biofizica-moleculara/385-cum-a-revolutiona
t-carbon-14-tiinta
 http://
nupex.eu/index.php?g=textcontent/nuclearapplications/datingartarch&l
ang=ro
 https://www.youtube.com/watch?v=uTXSuhogEtY