LICEUL CU PROGRAM SPORTIV “AVRAM IANCU” ZALĂU

PREZENTARE PPT- SIMION BĂRNUȚIU

DISCIPLINA: ISTORIE

Elev: BARBOLOVICI ȘTEFAN

Clasa a VIII-a A
 Simion Bărnuțiu
Născut: 21 iulie 1808, Bocșa, Sălaj, Imperiul Austriac
Decedat: 28 mai 1864, Sânmihaiu Almașului, Sălaj, Imperiul Austriac

- a fost preot greco-catolic, om politic, istoric, filozof, și profesor universitar,

unul dintre principalii organizatori ai Revoluției de la 1848 în Transilvania.
- Bărnuțiu a fost un personaj politic important pe scena politică a
Transilvaniei în perioada revoluției pașoptiste, reușind să își exprime public
față de studenții săi conceptele poltice.
- A susținut în lucrările sale că fiecare popor trebuie să aibă dreptul la
autodeterminare prin respectarea suveranității naționale. Expresia
concentrată a gândirii sale politice o constituie discursul ținut la Blaj la
2/14 mai 1848.
Născut într-o familie săracă, și-a început studiile la școala comunală
de la 6 ani. După terminarea școlii, a urmat studiile la gimnaziul
din Careii Mari iar, apoi, Academia Teologică din Blaj, unde, după
absolvire a fost hirotonit preot celib greco-catolic.
De la 23 de ani, din anul 1831, predă istoria universală la Gimnaziul
superior blăjean. Nu și-a mai putut continua studiile istorice, drept
consecință a unui proces în care a fost implicat. Din această cauză s-a
mutat la Sibiu, unde a urmat Academia Săsească de Drept timp de 3
ani.

În 1848, a răspândit prin Sibiu cunoscutul său manifest în care milita

pentru egalitatea națională. Tot atunci se implică în revoluția română,
fiind unul dintre principalii lideri ai mișcării de emancipare națională.

Pe 14 mai 1848 a ținut un important discurs în Catedrala din

Blaj "Sfânta Treime", moment intrat în istorie ca Discursul de la
Blaj.
- Revoluția odată înfrântă, Simion Bărnuțiu s-a refugiat la Viena, unde a urmat cursurile
universității din capitala austriacă până în 1853, când a trebuit să renunțe la studii, ca
urmare a intervențiilor autorităților habsburgice, îngrijorate de de ideile programului său
politic național și impactul acestuia asupra românilor din imperiu.
- Se mută în Italia, la Pavia, unde se înscrie la cursurile Facultății Juridice. Acolo își ia
doctoratul în drept, iar, apoi, revine la Viena, de unde August Treboniu Laurian îi face
propunerea de a veni la Iași să predea la universitate, invitație pe care o acceptă, fiind la
Iași din decembrie 1854.
- Simion Bărnuțiu a rămas la Iași timp de un deceniu.
- În calitatea sa de profesor la Academia Mihăileană (1855-1860) și, apoi, la
Universitatea din Iași (1860-1864), Bărnuțiu a format oameni cu o gândire nouă, oameni
care, ulterior, au cerut reforme democratice, votul universal, exproprierea moșiilor
boierești și a celor mănăstirești.
A murit în 28 mai 1864, la locul numit Gorgana, aparținător satului Sânmihaiu
Almașului; în acel moment, Bărnuțiu, grav bolnav, era în drum spre casă, Bocșa,
de la Iași, împreună cu nepotul său Ioan Maniu, tatăl lui Iuliu Maniu. A fost
înmormântat în curtea bisericii de lemn din Bocșa pe 3 iunie 1864, de un sobor de
30 de preoți, în frunte cu vicarul Silvaniei Demetriu Coroianu. În 1948 rămășițele
lui Bărnuțiu au fost mutate în interiorul mausoleului din Biserica greco-catolică
din Bocșa.

A fost unul dintre organizatorii și conducătorii Revoluției Române de la 1848

din Transilvania. A participat la Adunarea de la Blaj din 30 aprilie 1848 și
la Adunarea de la Blaj din 15 mai 1848.
Concepe și distribuie celebrul său manifest Proclamația din 24-25 martie 1848,
în care enunță principiile sale, formulate anterior, începând din anul 1842,
despre națiunea română și soarta românilor din Transilvania.

•BIBLIOGRAFIE:
•G. Bogdan-Duică, Viața și ideile lui Simion Bărnuțiu, București, 1924.
•Petre Pandrea, Filosofia politico-juridică a lui Simion Bărnuțiu, București, 1935.
•Radu Pantazi, Simion Bărnuțiu. Opera și gândirea, București, 1967.