PS Bartolomeu Valeriu Anania, arhiepiscopul Vadului, Feleacului i Clujului a

vzut lumina zilei la 18 martie 1921, n comuna Glvile, judeul Vlcea.

Provenea dintr-o familie cu venituri modeste. Au fost 4 copii, 2 fete, una dintre ele
avea probl de vedere si s-a stins din via la 16 ani si 2 baieti. Tatl su Vasile, ardelean
de origine, era un mic negustor, mai exact detinea o pravalie, mai tarziu a
trebuit sa munceasca lucrator de tramvaie in Bucuresti pentru ca aveau
numeroase datorii la banci. Mama sa, Ana, era fiica unui preot de ar
descendent din neamul Mrgritetilor. Ea se va ocupa de educaie religioas
a lui Valeriu i la iniiativa ei acesta va urma cursurile Seminarului Teologic
Central din Bucureti n perioada 1933-1941 unde-i va avea ca profesori pe
Anton Holban prof romana, Victor Papacostea i Petru Caraman, de care-i va
aduce aminte cu mare drag tot restul vietii. A marturisit cu franchete ca din cauza
lipsurilor financiare pe timp de vara a dat meditatii la bucuresti pentru bani. A fost si chelner intr
un restaurant La Aprodu la 20 de ani, si a lucrat intr-o fabric pentru confectionarea garniturilor
de chiulasa.
A frecventat i cursurile la liceele "Dimitrie Cantemir" i "Mihai Viteazul din capital, lundu-i
bacalaureat n urma examenului susinut la liceul "Mihai Viteazul" (1943).
A fost nscris n Fria de Cruce din Seminarul Central dar nu a apucat s
devin legionar din dou motive, Fria a fost desfiinat i nu a fost
niciodat de acord cu faa netiut a Grzii de Fier. ;Mrturisesc ns c n "Fria
de Cruce" din Seminar nu se fcea politic, nici antisemitism, ci doar educaie, i c nu am avut
de nvat dect lucruri bune: iubire de Dumnezeu, de neam i de patrie, corectitudine, disciplin
n munc, cultivarea adevrului, respect pentru avutul public, spirit de sacrificiu", consemna
naltul.

A existat i un partid politic al micrii legionare numit Garda de Fier,care a fost

nfiinat n 1930 cu scopul de a lupta mpotriva expansiunii comunismului din URSS.

n 1941 este arestat pentru ntia oar pentru o lun din cauza participrii la
funeraliile unui commandant legionar. Colegul va dezvolta pe larg subiectul
arestrilor aa c m rezum doar la a meniona afirmaia sa dintr-un interviu
acordat publicaiei nsemnri ieene: Am la activ
nou arestri, o condamnare la ase luni de lagr, o alta la douzeci
i cinci de ani munc silnic, un total de aproape apte ani de
detenie, dou domicilii obligatorii i nu mai tiu cte luni de
pribegie prin muni.

n 1942 va bate la porile mnstirii Antim dup 4 luni de noviciat este tuns
n clugrie cu numele de Bartolomeu n timpul stareului arhiereu Eugeniu
Laiu Suceveanu. n acelai an, a fost hirotonit ierodiacon, slujind n aceast calitate la
Mnstirile Polovragi (caut viaa comunitar puternic, stare Gherasim Bica) i Baia de Arie ,
Dup un an la Antim are o cdere, un clugr nu i a mprumutat un curs, nu gaseste aici duhul
comunitar la care se astepta, si intr o zi staretul de la Polovragi cauta diacon la man Antim, asa
ajunge Anania la Polovragi, unde sta 2 ani. Descoper c nu are chemare mistic asa ca se
axeaza pe slujirea practic a aproapelui. In Marturiile sale pov un episod interesant neascunznd
slbiciunile firii omeneti. Timp de trei sapt bolnav de pneumonie se va gsi la mn Bistria Olt,
cunde ncepe s nutreasc sentimente pentru maica Artemia student la medicin, i dep e te
slbiciunea temporar prin mutarea la Arnota i Schitul Ptrunsa. Va sluji ca ierodiacon si la man
Toplia din Harghita unde va ajunge si staret

1945-1946 studii incomplete de medicin la Sibiu i Cluj i de muzic instrumental la

Cluj. Aici, frecventeaz i particip activ la cenaclul literar al lui Victor Papilian ( anatomist,
scriitor i profesor universitar roman n in Galati) , reactivat dup ntoarcerea din pribegie a
Universitii clujene n casa protopopului ortodox Florea Mureanu; Victor Papilian l a facut sa
se indrepte spre medicina si l a ajutat sa reinvete sa iubeasca oamenii; l cunoate pe dramaturgul
Ion Luca, cruia i va fi foarte apropiat ntre anii 1951-1955, pe cnd Ion Luca
locuia la Vatra Dornei.
1946 n Cluj, la o eztoare literar, l ascult pe Gala Galaction preotul
Grigore Piculescu , pe care-l va rentlni ceva mai trziu la Bucureti.
iunie: Aici, ca preedinte al studenilor din Centrul Studenesc "Petru Maior", a
organizat i condus greva studeneasc cu caracter anticomunist, contra guvernului
condus de Petru Groza la 6 martie 1946 i totodat antirevizionist mpotriva celor care nu
erau de acord cu revenirea Ardealului la Romnia. Din cauza organizrii acestei greve a
fost exmatriculat.
Urmeaz un lung ir de arestri.
este expulzat din Cluj.
1947 iulie-decembrie: este stare al Mnstirii Toplia.
iarna: la Cluj, l cunoate pe Lucian Blaga.
Ulterior, i-a continuat studiile la "Facultatea de Teologie" din Bucureti i la "Academia
Andreian" din Sibiu, obinnd titlul de "liceniat n teologie" (1948).
1948 toamna: la Mnstirea Bistria vlcean l cunoate pe Patriarhul Justinian,
cruia i va fi colaborator apropiat timp de peste 25 de ani.

ntre anii 1948-1949 a fost intendent la Palatul Patriarhal, iar apoi, ntre anii 1949-1950,
inspector patriarhal pentru nvmntul bisericesc ( cu misiunea de a merge din mnstire n
mnstire i a-i alege pe tinerii calificai pentru a urma o coal monahal) . ntre anii 1950-1951 a
fost asistent la catedra de Istorie Bisericeasc Universal la Institutul Teologic Universitar din
Bucureti, asistent al profesorului Teodor M. Popescu , iar ntre 1951-1952, decan al Centrului de
ndrumare Misionar i Social a Clerului, la Curtea de Arge. n perioada 1952-1958 a deinut
funcia de director al bibliotecii patriarhale din Bucureti.

n anul 1958 a fost din nou arestat, sub acuzatia de activitate legionar nainte de 23 august
1944. nchis la Securitate, Jilava, Piteti i Aiud; eliberat dup ase ani i dou luni, n 1964, prin
decret general de graiere. Acuzatorii in dosarul din 1959 erau prieteni si cunoscuti asa incat a
suferit o cadere psihica, a simtit ca nu mai poate iubi oamenii, din coada pieptenelui a hotarat sa
fac o andrea si sa se orbeasca dar a visat o pe sora lui mergand impreuna pe o pluta pe apa
Bistriei care i spune, ai grij nu ai dreptul s i fii povar nimnui, asa a reinvatat sa iubeasca
oamenii. In temnita a stat in chilie cu pr Grigorie Babus. A stat la Aiud cu Arsenie Papacioc
duhovnicul lui. Poveste cum muncea 10 ore cu picioarele n apa. In puscarie si a folosit memoria
avea peste 12000 de versuri inregistrate si 2 piese de teatru una era Steaua Zimbrului in 2 ani a
pus o la punct, apoi a facut Mesterul Manole. Fratele lui a facut 8 ani de puscarie. Se vorbea prin
morse in puscarie prin perete sau teava de calorifer asa a aflat si vestea mortii mamei. Tineam
predici la teava in duminica si n sarbatori, a invatat morse la Pitesti de la medicul Paslaru l a inv
pe cana de aluminiu din care beau apa. In 1960 am intrat adus de la jilava la Aiud in lanturi si
apoi ca arhiepiscop. Le a spus puscariasilor si eu am fost ca voi marea drama e pierderea
libertatii sa nu va pierdeti libertatea interioara care inseamna posibilitatea de ati asuma suferinta
si sansa de a te transforma, din rau sa poti deveni bun

ntors din detenie n 1964, printele Bartolomeu a fost primit cu emoie de

patriarhul Justinian,
care l-a i angajat curnd la Biblioteca Sfntului Sinod. Clugrul crturar va
fi trimis peste
un an n America, pentru a pune ordine n problemele Arhiepiscopiei
Misionare Ortodoxe Romne de acolo. 11 ani va sta in America pana n 1976. A primit
diverse nsrcinri n cadrul acestei instituii, de la secretar la consilier
eparhial, apoi director al Cancelariei eparhiale i al Departamentului
Publicaiilor etc. A susinut numeroase conferine n unele orae din America,
tot aici fiind hirotonit preot n 1967 de ctre Arhiepiscopul Victorin i ulterior
primind rangul de arhimandrit. Revenit n ar i pensionat apoi la cerere din
funcia de director al Institutului Biblic, s-a retras n 1982 la mnstirea
Vratec. Pn n 1993, aici a fost domiciliul i principalul atelier de lucru al arhimandritului
Bartolomeu. La mnstirea Vratec a nceput i diortosirea Sfi ntei Scripturi, o trud de unsprezece
ani, pe care a continuat-o ca arhiepiscop.

La 21 ianuarie 1993, dup moartea arhiepiscopului Teofil Herineanu, a fost ales

arhiepiscop al Vadului, Feleacului i Clujului. Hirotonirea ntru arhiereu i instalarea
n Catedrala Ortodox a Clujului a fost oficialt de patriarhul Teoctist n data de 7
februarie 1993

Nemulumit c Laureniu Streza i nu Andrei Andreicu, candidatul pe care l-a susinut n mod
public, a fost ales n funcia de mitropolit al Ardealului, a iniiat ruperea episcopiilor din
nordul i centrul Ardealului de sub jurisdicia scaunului mitropolitan de la Sibiu.

n data de 2 martie 2006 Sfntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne l-a ridicat pe
arhiepiscopul Bartolomeu la rangul de mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Cri anei
i Maramureului. Aceast nou mitropolie, nfiinat canonic de ctre Sfntul Sinod la 4
noiembrie 2005, a fost trecut n Statut i i s-a stabilit denumirea de ctre Adunarea Naional
Bisericeasc pe 1 martie 2006. A fost instalat oficial ca mitropolit la 25 martie 2006 de ctre un
sobor de ierarhi n frunte cu Patriarhul Teoctist.

La alegerile desfurate n data de 12 septembrie 2007 a obinut 66 de voturi n Colegiul

Electoral Bisericesc, fa de 95 de voturi obinute de mitropolitul Daniel Ciobotea, care astfel a
fost ales succesor al Patriarhului Teoctist.
n 31 ianuarie 2011 si a dat obstescul sfarsit

Cea mai grea cruce a vietii acuza de informator

Consiliul Naional pentru Studierea Arhivelor Securitii (CNSAS) a afirmat, la 22 ianuarie

2008, c agentul cu numele de cod Apostol din dosarul de urmrire al fostului mitropolit al
Ardealului Antonie Plmdeal, era Valeriu Anania, actualul mitropolit al Clujului. Mitropolitul a
negat.
Mirela Corlan de la EVZ i Sabina Fati de la RL au lansat o campanie in care regretatul
Anania era acuzat de colaborare cu Securitatea.

Documentarul aparut in paginile Romaniei literare scria Ioana Diaconescu este

alctuit pe baza DUI dosarului alctuit de Securitate pentru urmrirea informativ a
printelui Anania n anii adolescenei, ai primei tinerei, precum i ai maturitii
acestuia. Mai subliniez faptul c, din cercetarea arhivelor, nu reiese c ar exista
vreun dosar de reea (R), adic de informator al Securitii, deschis vreodat
printelui Bartolomeu Anania. Sper ca, odat incursiunea mea ncheiat, s se
poat nelege limpede c, n baza documentelor, aa-zisa colaborare a printelui
Anania cu Securitatea nu exist. Aa cum o fac de ani de zile de munc n arhive,
dovedesc ceea ce susin cu precizia demonstraiei. Adesea, ne grbim s etichetm
acuznd fr drept de apel, fr curiozitatea intrrii, mcar pentru o zi, n arhive.

Mitropolitul Clujului, Albei, Crianei i Maramureului a tradus Biblia - o munc de

Sisif, care a durat peste zece ani i care a fost tiprit n anul 2001, i-a scris
"Memoriile", n 2008, considerate literatur pur, a publicat poezii, volume de proz
i piese de teatru i a scris sute de Pastorale i predici, pentru credincioii pe care i-
a pstorit.

Leul Ardealului Ecumenismul este mai mult o politica decat o doctrina si o

credinta, si fiecare intelege cum vrea. Cel mai multi il inteleg gresit. Ei cred
ca este un fel de hora unirii: hai sa ne unim toti cu toate credintele, toate
confesiunile, toate religiile, sa dam mana cu mana si sa fim veseli si sanatosi! Nu
este asa! Ecumenismul inseamna ca fiecare credinta, fiecare confesiune crestina,
fiecare religie sa-si pastreze identitatea proprie. Ecumenismul este un dialog intre
doua sau mai multe identitati

OPERA/ scriitor prolific

Prima poezie a scris o la 10 ani. La 14 ani debuteaz, poetic, cu versurile Pmnt i cer, n revista
teologic Ortodoxia. Literatul s a manifestat inaintea calugarului. Mitropolitul Bartolomeu a a
publicat si dramele "Mioria" (1966), "Meterul Manole" (1968), "Du-te vreme, vino, vreme!"
(1969), "Phrelul cu nectar", "Steaua Zimbrului" (1971) i "Poeme cu mti" (1972). 1978
devine membru al Uniunii Scriitorilor din Romnia. Avea 5 opere publicate dar din cauza ca era fost
detinut I s a acordat greu titlul. n anul 1982 i-a fost decernat Premiul pentru Dramaturgie al
Uniunii Scriitorilor din Romnia. Alte opere scrise, poeme de naltul ierarh sunt volumele
"Geneze" (1971), "Istorii agrippine" (1976), "File de acatist" (1981), "Anamneze" (1984), "Imn
Eminescului n nousprezece cnturi" (1992), "Poezie religioas romneasc modern" (1992).
La acestea se adaug volumele de proz i de eseuri "Greul Pmntului" (1982), "Rotonda
plopilor aprini" (1983), albumul "Cerurile Oltului" (1990), "Amintirile peregrinului Apter"
(1991), romanul exotic "Strinii din Kipukua" (1979) i multe altele.
De asemenea, a publicat numeroase lucrri teologice, ns opera de cpti este Sfnta Scriptur,
pe care a diortosit-o, devenind ediie jubiliar a Sfntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne.
n anul 2008 a publicat un volum de memorii.1

Pentru activitatea sa ecleziastica a fost distins cu: Crucea Patriarhala - Bucuresti,

Ordinul Sfantului Mormant al Patriarhiei Ierusalimului, Ordinul Sfintilor Apostoli Petru
si Pavel al Patriarhiei Antiohiei, iar incepand cu 22 noiembrie 2010 era Membru de
Onoare al Academiei Romane.

Prin Testament Economiile mele banesti din ultimii ani, depuse in conturile
mele de la banca sau in casa de fier pentru eventualele trebuinte medicale
si aflate, sub semnatura si cheie, in grija arhidiaconului Gavril Varva, vor fi
transferate in contul Fundatiei Mitropolitul Bartolomeu pe care am
infiintat-o, din economiile proprii, pentru a oferi burse tinerilor merituosi, dar lipsiti
de posibilitati materiale.

ANEXE

5 ani scoala in satul natal, mama il duce la seminar, tata era lucr la tramvaie initial avea o
pravalie, aveau datorii la banci, tatal a migrat cand avea un an din cauza conditiilr economico
politice s au stramatat in Dragasani

Dei nu apare nicieri n Memorii precizarea c se consider membru al Rugului

Aprins, legtura sa cu mnstirea Antim (unde a i fost iniiat n monahism) i cu
activitile derulate aici, continuate n case particulare dup desfiinarea asociaiei
n 1948, relaiile cu unii dintre membrii acesteia, sunt evideniate n volumul
Rotonda plopilor aprini.
Organizaia cultural Rugul Aprins, denumit i Grupul de la Mnstirea Antim,
se formeaz treptat ncepnd din 1945. La baza formrii acestei organizaii se afla
ntlnirea vizionarilor Alexandru Teodorescu (alias Sandu Tudor), poet, eseit,
publicist i Ivan Culighin (duhovnicul mitropolitului Kievului, eliberat de trupele
germano-romne n oraul Rostov), aflat n chilia sa de la Mnstirea Antim.

Tatal sau a murit intr un azil de batranil au dezmuhat si I au facut toata randuiala, mama sa la
felsi apoi reinhumati in cimitirul din Glavile
Eu spun ceea ce cred convingerea mea de aceea imi fac si inaimici dar nu ma intereseaza

1 Cristian Vasile, Memorii incomplete, Revista 22, 1 septembrie 2009.

Taria de character al Sf Ioan l a impresionat
Nu am colaborat cu Securitatea sunt de accord ca dosarul sa fie deschis studiat si publicat desi a
fost curtat de securiti
Nu m am indoit de Dumnezeu ci poate de pronia Lui si mai mult m am indoit de mine