Seminarul Teologic TEOCTIST PATRIARHUL

GIURGIU

nalt Prea Sfinitu Bartolomeu Anania

crturar i ierarh de seam al BOR
Lucrare de ATESTAT

Coordonator:

ntocmit::

Pr. Prof. Constantin Cristian

.
Giurgiu
2011

Bartolomeu Anania
Pag. 1

Afiliere religioas Episcop Ortodox romn

Funcia episcopal
Sediul Cluj-Napoca
Titlul Arhiepiscop al Vadului, Feleacului i Clujului i Mitropolit al Clujului, Albei, Crianei i
Maramureului
Formul de adresare nalt Prea Sfinia Voastr (I.P.S.V./I.P.S.S.)
Perioada 21 ianuarie 1993 - 31 ianuarie 2011
Bartolomeu Anania, pe numele de mirean Valeriu Anania (n. 18 martie 1921, comuna Glvile,
judeul Vlcea; d. 31 ianuarie 2011, Cluj-Napoca), a fost un scriitor i cleric ortodox romn. Din
1993 i pn la moarte a fost arhiepiscop al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului i Clujului (pn
n 2005 n cadrul Mitropoliei Ardealului). n anul 2006 a devenit primul mitropolit al Mitropoliei
Clujului, Albei, Crianei i Maramureului. n anul 2007 a fost principalul contracandidat al
mitropolitului Daniel Ciobotea la alegerea noului patriarh al Bisericii Ortodoxe Romne.

coala i activitatea pn n 1948

Valeriu Anania s-a nscut la data de 18 martie 1921 din prinii Ana i Vasile Anania, n
comuna Glvile-Piteteana, judeul Vlcea. A urmat coala primar n satul natal, apoi cursul
secundar l-a fcut la Bucureti. S-a nscris la Seminarul Teologic Central din Bucureti ale crui
cursuri le-a urmat n perioada 1933-1941. A frecventat i cursurile la liceele "Dimitrie Cantemir"
i "Mihai Viteazul din capital, lundu-i bacalaureat n urma examenului susinut la liceul
"Mihai Viteazul" (1943).

n anul 1935, minor fiind, s-a nscris n organizaia "Mnunchiul de prieteni", organizaie
legionar a tineretului colar. n anul 1936 era deja ncadrat n "Fria de Cruce", organiza ie
superioar celei dinti. Peste ani i amintete nalt Prea Sfinitul Bartolomeu Anania: ..."Nu am
apucat s devin legionar din dou motive, unul formal i altul de fond: n ianuarie 1941, la
vremea cnd eu nc nu eram major (la aceea vreme majoratul era la 21 de ani) , "Fr ia de
Pag. 2

Cruce" din Seminarul Central a fost desfiinat. n al doilea rnd, n timpul scurtei guvernri
legionare, dar i dup aceea, mi-a fost dat s vd i reversul medaliei, adic faa netiut a Grzii
de Fier, cu care nu puteam fi de acord. Mrturisesc ns c n "Fria de Cruce" din Seminar nu se
fcea politic, nici antisemitism, ci doar educaie, i c nu am avut de nvat dect lucruri bune:
iubire de Dumnezeu, de neam i de patrie, corectitudine, disciplin n munc, cultivarea
adevrului, respect pentru avutul public, spirit de sacrificiu."

n anul 1941 a fost arestat o lun de zile pentru participarea la funeraliile unui comandant
legionar. Mrturisete n continuare naltul prelat: ..."Dup trei sptmni am fost eliberat, dar n
cazierul meu a rmas fia cu calificativul "legionar", un stigmat de care, orice ai face, nu scapi o
via ntreag. Nu am fcut parte niciodat dintr-un partid politic, dar am fost i am rmas pe
dreapta". n anul 1942 a fost arestat i condamnat din nou, la ase luni de nchisoare, pentru c ar
fi deinut n podul Mnstirii Cernica materiale legionare i arme.

La 2 februarie 1942 s-a clugrit la Mnstirea Antim din Bucureti, dndu-i-se numele de
Bartolomeu. n acelai an, la 15 martie 1942, a fost hirotonit ierodiacon, slujind n aceast calitate
la Mnstirile Polovragi i Baia de Arie. Dup greva studeneasc de la Cluj, fiind nlturat din
Facultatea de Medicin n anul 1947, a ajuns stare la Mnstirea Toplia din judeul Harghita.

Ajunge apoi student la "Facultatea de Medicin" i la "Conservatorul de Muzic" din Cluj n

toamna anului 1944, dup ce nordul Ardealului, cedat Ungariei n urma Dictatului de la Viena,
este retrocedat Romniei. Aici, ca preedinte al studenilor din Centrul Studenesc "Petru Maior",
a organizat i condus greva studeneasc cu caracter anticomunist, contra guvernului condus de
Petru Groza la 6 martie 1946 i totodat antirevizionist mpotriva celor care nu erau de acord cu
revenirea Ardealului la Romnia. Din cauza organizrii acestei greve a fost exmatriculat.

Ulterior, i-a continuat studiile la "Facultatea de Teologie" din Bucureti i la "Academia

Andreian" din Sibiu, obinnd titlul de "liceniat n teologie" (1948).

Pag. 3

n timpul comunismului

ntre anii 1948-1949 a fost intendent la Palatul Patriarhal, iar apoi, ntre anii 1949-1950,
inspector patriarhal pentru nvmntul bisericesc. ntre anii 1950-1951 a fost asistent la catedra
de Istorie Bisericeasc Universal la Institutul Teologic Universitar din Bucureti, iar ntre 19511952, decan al Centrului de ndrumare Misionar i Social a Clerului, la Curtea de Arge. n
perioada 1952-1958 a deinut funcia de director al bibliotecii patriarhale din Bucureti. Conform
mrturiilor unor contemporani, s-a bucurat n toat aceast perioad de protecia patriarhului
Justinian Marina.1

n anul 1958 a fost din nou arestat, sub acuzatia de activitate legionar nainte de 23 august
1944. A fost condamnat de ctre Tribunalul Militar Ploieti la 25 de ani de munc silnic pentru
"uneltire contra ordinii sociale". i-a ispit pedeapsa n nchisoarea de la Aiud la secia
"politici", unde a fcut parte dintr-un comitet de reeducare.2

n timpul deteniei i-a murit mama, iar el a fost ntiinat de acest fapt de ctre fratele lui,
nchis i el n aceeai nchisoare. n 1964 a fost eliberat, mpreun cu ali deinui politici, n urma
unui decret dat de autoriti de desfiinare a deteniei politice.

n anul 1966 a fost trimis de ctre Biserica Ortodox Romn n Statele Unite ale Americii,
unde a ndeplinit mai multe funcii n cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Romne: secretar eparhial,
consilier cultural, secretar general al Congresului bisericesc, director al Serviciului "Publicaii".
n anul 1967 a fost hirotonit ieromonah de ctre Arhiepiscopul Victorin, acordndu-i-se din
partea Sfntului Sinod rangul de arhimandrit. A inut numeroase conferine i a fcut parte din
mai multe delegaii ale Bisericii Ortodoxe Romne peste hotare. Este membru fondator al
Comitetului Slii Romneti din Detroit, avandu-l ca invitat la dineul de promovare din 21 mai
1

Procesul comunismului, Mrturii, Grigore Caraza, Aiud nsngerat.

Idem.
Pag. 4

1976, pe laureatul Premiului Nobel, George Emil Palade.

A participat la diverse conferine n Detroit, Chicago, Windsor i Honolulu, fiind ales ca

membru n delegaia Bisericii Ortodoxe Romne care a vizitat Bisericile vechi orientale din
Egipt, Etiopia i India (1969). Conform jurnalistului Ioan T. Morar Bartolomeu Anania ar fi
furnizat Securitii note informative despre Andrei Scrima, unul din teologii ortodoci de seam
aflai n exil.3

Dup rentoarcerea n ar a fost director al Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii

Ortodoxe Romne, ntre anii 1976-1982. n anul 1982 se va retrage la Mnstirea Vratec, pentru
a se dedica scrisului. Operei sale scriitoriceti, deosebit de bogat, va aduga una de excepie:
diortosirea i adnotarea Sfintei Scripturi, dup Septuaginta, ntr-o limb frumoas i curgtoare.
Aceast lucrare o va elabora i desvri dup alegerea ca Arhiepiscop al Vadului, Feleacului i
Clujului, la 21 ianuarie 1993. Dup cum mrturisete singur, aceast oper i-a solicitat peste zece
ani de munc de ocna. Biblia aceasta, tiprit n anul 2001 a devenit i ediia jubiliar a Sfntului
Sinod.

Mitropolit al Clujului
Mitropolitul Bartolomeu Anania pictat n noua biseric ortodox din Pniceni, judeul Cluj. n
primvara anului 1990 a fcut parte din Grupul de Reflecie pentru nnoirea Bisericii, alturi de
clericii Dumitru Stniloae, Constantin Galeriu, Daniel Ciobotea, Constantin Voicescu, Iustin
Marchi, Toader Crmariu i de mirenii Horia Bernea, Octavian Ghibu, Teodor Baconsky, Sorin
Dumitrescu.

La 21 ianuarie 1993, dup moartea arhiepiscopului Teofil Herineanu, a fost ales arhiepiscop al
Vadului, Feleacului i Clujului. Hirotonirea ntru arhiereu i instalarea n Catedrala Ortodox a
3

Mirela Corlan, Bartolomeu Anania, fa cu reeducarea, Evenimentul Zilei, 12 ianuarie 2010.

Pag. 5

Clujului a fost oficialt de patriarhul Teoctist n data de 7 februarie 1993, nconjurat fiind de un
sobor de ierarhi i de o mare mulime de credincioi.

n toamna anului 2005, dup decesul mitropolitului Antonie Plmdeal, a declarat iniial c
este prea btrn pentru a candida la scaunul de mitropolit. 4 5Nemulumit c Laureniu Streza i nu
Andrei Andreicu, candidatul pe care l-a susinut n mod public, a fost ales n funcia de
mitropolit al Ardealului, a iniiat ruperea episcopiilor din nordul i centrul Ardealului de sub
jurisdicia scaunului mitropolitan de la Sibiu.6

Acest demers7 a strnit nemulumirea unor credincioi8 i a atras dezaprobarea unor

comentatori.9

n data de 2 martie 2006 Sfntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne l-a ridicat pe arhiepiscopul
Bartolomeu la rangul de mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crianei i Maramureului.
Aceast nou mitropolie, nfiinat canonic de ctre Sfntul Sinod la 4 noiembrie 2005, a fost
trecut n Statut i i s-a stabilit denumirea de ctre Adunarea Naional Bisericeasc pe 1 martie
2006. A fost instalat oficial ca mitropolit la 25 martie 2006 de ctre un sobor de ierarhi n frunte
cu Patriarhul Teoctist.

Alegerea noului patriarh n 2007

4

Mircea Dinescu, O danie de zile mari, Gndul, 7 noiembrie 2005

Bisericuele din Biseric

Emil Hurezeanu, Rzboi n biseric?, Evenimentul Zilei, 17 ianuarie 2006.

Marul sutanelor din Dealul Mitropoliei

Emil Hurezeanu, La moi, Evenimentul Zilei, 20 ianuarie 2006.

Cristian Vasile, Memorii incomplete, Revista 22, 1 septembrie 2009.

Pag. 6

La alegerile desfurate n data de 12 septembrie 2007 a obinut 66 de voturi n Colegiul

Electoral Bisericesc, fa de 95 de voturi obinute de mitropolitul Daniel Ciobotea, care astfel a
fost ales succesor al Patriarhului Teoctist.10

Scriitorul
S-a afirmat n literatur nc de pe bncile colii, fcndu- i debutul n anul 1936 la revista
"Vremea", apoi la revista "Dacia Rediviva", al crei redactor principal a i fost. Dup ani a
colaborat la revistele: "Gazeta Literar", "Luceafrul", "Magazin Istoric", "Ateneu" i altele.

A publicat n revistele centrale bisericeti, "Glasul Bisericii", "Mitropolia Olteniei", buletinul

i calendarul "Credina" din Detroit, "Renaterea" din Cluj (unele sub pseudonimul Vartolomeu
Diacul).11 Din punct de vedere al scrisului duhovnicesc, din multele lucrri amintim "Filele de
acatist" (1976), "Aciunea catolicismului n Romnia interbelic" (1992) penultima lucrare,
"Cartea deschis a mpriei", o tlcuire competent a Sfintei Liturghii izvort din experiena
sa. n anul 2008 a publicat un volum de memorii.12

Vorbind de activitatea sa de dramaturg, trebuie s menionm dramele: "Mioria" (1966);

"Meterul Manole" (1968); "Du-te vreme, vino, vreme!" (1969); "Phrelul cu nectar" (fantezie
pentru copii-1969); "Steaua Zimbrului" (1971); "Poeme cu mti" (1972). Acestea au fost puse n
scen de o serie de teatre ale rii: "Barbu tefnescu Delavrancea" din Bucureti, "Alexandru
Davila" din Piteti, "Dramatic" din Baia Mare .a

n anul 1982 a obinut Premiul pentru Dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din Romnia.
10

BOR i-a ales ntistttorul, Romnia Liber, 13 septembrie 2007.

11

Mircea Pcurariu, Dicionarul Teologilor Romni

12

Cristian Vasile, Memorii incomplete, Revista 22, 1 septembrie 2009.

Pag. 7

Alegerea sa ca arhiepiscop nu l-a fcut s abandoneze scrisul astfel c in anul 1978 devine
membru al Uniunii Scriitorilor din Romnia. I-au aprut volumele de poezii: "Geneze" (1971);
"Istorii agrippine" (1976); "File de acatist" (1981); Anamneze" (1984); "Imn Eminescului n
nousprezece cnturi" (1992); "Poezie religioas romneasc modern" (1992). La acestea se
adaug volumele de proz i de eseuri: "Greul Pmntului" (1982), "Rotonda plopilor aprin i"
(1983), albumul "Cerurile Oltului" (1990), "Amintirile peregrinului Apter" (1991), romanul
exotic "Strinii din Kipukua" (1979)13 i multe altele.

Onoruri

Preedinte de onoare al Fundaiei "Nicolae Steinhard" (1993);

Membru de onoare al Senatului Universitii de Medicin i Farmacie "Iuliu Haieganu"

din Cluj-Napoca (1993);

Premiul special pentru volumul "Din spumele mrii", la Salonul de carte din Oradea
(1995);

Senator de onoare i membru al Marelui Senat al Universitii Babe-Bolyai" din ClujNapoca (1996);

Premiul "Cartea anului", pentru volumul "Din spumele mrii", la Salonul naional de carte
din Cluj-Napoca (1996);

Marele Premiu pentru poezie al Festivalului internaional de poezie "Lucian Blaga", ClujNapoca (mai 1999);

Diploma i medalia Academiei de Art, Cultur i Istorie din Brazilia (mai 2000);

De la Preedinia Romniei, Medalia Comemorativ "150 de ani de la naterea lui "Mihai

Eminescu" i Ordinul Naional "Pentru Merit" n grad de Mare Cruce (2000);

Premiul pentru Opera Omnia, al Uniunii Scriitorilor, filiala Cluj (martie 2001) .a.

Al. Piru, Istoria literaturii romne, Ed. Grai i suflet- Cultura Naional, Bucureti, 1994, p.
341.
13

Pag. 8

De asemenea, IPS Bartolomeu i-au fost decernate titlurile de Doctor Honoris Causa al
Universitii "Babe-Bolyai" din Cluj-Napoca (1 iunie 2001), al Universitii de Medicin
i Farmacie "Iuliu Haieganu" din Cluj-Napoca (7 iulie 2001); "Cetean de onoare" al
municipiului Cluj-Napoca (25 ianuarie 1996); "Cetean de onoare" al municipiului
Bistria (martie 2001). "Cetean de onoare" al municipiului Dej; Cetean de Onoare al
comunei Vad /2005.

Pentru activitatea sa ecleziastic a fost distins cu: Crucea Patriarhal - Bucureti, Ordinul
Sfntului Mormnt al Patriarhiei Ierusalimului, Ordinul Sfinilor Apostoli Petru i Pavel al
Patriarhiei Antiohiei.

ncepnd cu data de 22 noiembrie 2010 a fost membru de onoare al Academiei Romne.

Controverse

Generalul Ion Mihai Pacepa, fost ef al serviciilor secrete romne, afirm n memoriile sale c
Valeriu Anania ar fi fost agent al Direciei de Informaii Externe (DIE), calitate n care ar fi
spionat pentru regimul comunist din Romnia. n replic PS Bartolmeu Anania a spus:..."n anul
1976, aflndu-m temporar n Romnia, Securitatea m-a mpiedicat s m ntorc, somndu-m
s-i predau documentele personale de provenien american (cardul de identitate i paaportul).
Am reuit ns s le predau Consulatului American, care mi-a eliberat o adeverin cu timbru sec,
n dublu exemplar; pe unul l-am depus la Departamentul Cultelor, pe altul l pstrez eu. Chiar
dac nu s-ar fi petrecut intervenia brutal a Securitii, tot nu a fi rmas pe via n Statele
Unite.

Cu toate c, dup cinci ani de rezideniat aveam dreptul s cer i s obin cetenia american,
nu am fcut-o, iar asta nu din cine tie ce patriotism radical, ci pentru c niciodat nu m-am
mpcat cu gndul c trupul meu s-ar putea odihni n alt pmnt dect cel romnesc, singurul care
ine de cald".
Pag. 9

Grigore Caraza n lucrarea "Aiud nsngerat" (Bucureti, 2004) afirm despre Bartolomeu
Anania: Ani la rnd a fost secretarul particular al patriarhului Justinian Marina, scpnd astfel de
prima arestare din 1948, iar civa ani mai trziu, cnd Securitatea punea mna pe el pentru a
doua oar, preasfinitul patriarh a mers personal, smulgndu-l din ghearele acesteia. n 1958, a
avut loc n Romnia al doilea mare val de arestri, cnd Securitatea, cu executani ceva mai
rsrii, l-a luat pe Valeriu Anania, ducndu-l ntr-un ora de provincie pentru a nu mai fi gsit cu
una, cu dou.

Aa se explic faptul c, n 1960, era deinut politic n Aiud iar cnd au nceput reeducrile,
clugrul-teolog se afla n fruntea bucatelor... Gheorghe Crciun s-a ntlnit cu fostul ef al
studenilor greviti de la Cluj i, probabil, cei doi s-au neles att de bine, nct i-a dat mn
liber lui Valeriu Anania s conduc reeducrile din Aiud. La camera 78 din Celular, fostul
student i avea instalat o mas, scaun, hrtie la dispoziie i tot confortul ce i se cuvenea ca ef.
Marea calitate a lui Anania era o inteligen sclipitoare. Avea o minte ascuit, era foarte cult i un
excelent orator. (...).

Apreciat fiind n mod deosebit pentru modul cum i-a ndeplinit misiunea de reeducare n Aiud,
doar cteva luni mai trziu, adic n februarie 1965, clugrul Anania era trimis n SUA, cu
misiunea de a-l drma pe episcopul Bisericii Ortodoxe Romne din SUA i Canada, respectiv,
Valerian Trifa. Uitase, probabil, c amndoi erau lupttori de rang sub acelai drapel, n slujba
aceleiai credine n Dumnezeu. n SUA, Valeriu Anania a dus o btlie furibund pentru
detronarea episcopului Valerian Trifa fr s-i dea seama c i era inferior episcopului. Toat
suflarea romneasc l susinea pe episcop i l ignora pe Valeriu Anania, pe care l socotea un
venetic, trimis cu o misiune ingrat - de a produce zzanie i dezbinare. n felul acesta, vreau s
amintesc titlul unui articol aprut sub semntura lui Valeriu Anania, n revista "Credina", din 9
septembrie 1973, intitulat "Cine-mi eti tu Bade Ioane?". Articolul menionat i era adresat dr. Ion
Crja, unul dintre aprtorii episcopului, fost deinut politic la Aiud i martor ocular la

Pag. 10

reeducrile conduse de Anania.14

[modificare] Agent al Securitii
Consiliul Naional pentru Studierea Arhivelor Securitii (CNSAS) a afirmat, la 22 ianuarie 2008,
c agentul cu numele de cod Apostol din dosarul de urmrire al fostului mitropolit al
Ardealului Antonie Plmdeal, era Valeriu Anania, actualul mitropolit al Clujului.

Informatorului Apostol, unul din cei 35 de turntori din dosarul de urmrire informativ al
fostului mitropolit de la Sibiu, i sunt atribuite dou note, ambele datate n 1964. Prima a fost dat
pe 17 august, la doar cteva zile dup ieirea din arest a lui Valeriu Anania, iar cealalt - pe 9
octombrie. Notele au fost date n dou case conspirative diferite, Dobrogea i Spiridon, fiind
scrise la main, ca marea majoritate a celorlalte 101 note din dosar. Pe Plmdeal LeonidaAntonie l-am cunoscut prin anul 1949 cnd a venit la mine, n palatul patriarhal, rugndu-m s
intervin la Firmilian, mitropolitul Olteniei, s-l primeasc n eparhia sa. Cu acel prilej,
Plmdeal mi-a spus c are un mandat neexecutat, a relatat Apostol securitilor. n 1949, anul
la care face referire acesta, Antonie Plmdeal tocmai terminase Teologia i, ca urmare a
implicrii sale n grevele studeneti anticomuniste, fusese condamnat la apte ani de temni grea
i cinci ani de degradare civic. A fost prins abia n 1954 i eliberat, printr-un decret de graiere,
n 1958. Note informative dup discuiile cu o clugri: Am vorbit cu Firmilian i acesta l-a
primit ca monah la schitul Crasna, al crui stare... etc.15

Testamentul cu ultimele dorine ale Mitropolitului Bartolomeu Anania

Testatementul lsat de Mitropolitul Clujului, IPS Bartolomeu Anania, care a fost citit, exact
14

Grigore Caraza - "Aiud nsngerat" (Bucureti, 2004), Capitolul VII

Mirela Corlan, Mitropolitul Bartolomeu Anania: nume de cod Apostol, Evenimentul Zilei,
11 ianuarie 2010.
15

Pag. 11

aa dup cum a lasat cu limb de moarte, imediat la trecerea la cele sfinte, este unul simplu,
conine o pagin de prevederi testamentare legate de Fundaia "Mitropolitul Bartolomeu", de
banii adunai din salariu de mitropolit, de crile aflate la Mnstirea Nicula.

Testamentul a fost citit n cadrul edinei Consiliului Pearhial al Ariepiscopiei Vadului,

Feleacului i Clujului, n seara zilei de 31 ianuarie 2011, la cteva ore dup decesul
mitropolitului.

Mitropolitul Clujului, Albei, Crianei i Maramureului, nalt Prea Sfinitul Bartolomeu

Anania (foto dreapta), a cerut, ieri, printr-o scrisoare deschis, ministrului educaiei, Cristian

Mitropolitul Clujului, Albei, Crianei i Maramureului, nalt Prea Sfinitul Bartolomeu

Anania (foto dreapta), a cerut, ieri, printr-o scrisoare deschis, ministrului educaiei, Cristian
Adomniei (foto stnga), reintroducerea religiei ca materie obligatorie n nvmntul
preuniversitar.

Potrivit mitropolitului, ora de religie trebuie reintrodus n coal, ntruct contribuie la

prevenirea delincvenei i a criminalitii. n concepia acestuia, facultativ ar trebui s fie doar
dispoziia elevilor de a-i nsui materia predat. "Respectarea libertii lor poate fi tradus printrun sistem limitat de notare, ntre maximum 10 i minimum 5, ceea ce nseamn rspltirea celor
buni, dar nesancionarea celor dezinteresai; la religie nu se rmne corigent", a explicat
Bartolomeu Anania.

Iniiativa nalt Prea Sfinitului este susinut de secretarul de stat al Ministerului Educaiei
pentru nvmnt preuniversitar, Svetlana Preoteasa. "Religia nu a nvat niciodat pe cineva
ceva ru", a declarat secretarul de stat. Ea a adugat c elevii care refuz s fac religie ar trebui
s urmeze cursuri complementare de istoria religiilor sau a artei. (Magda erban, Alice Baciu)

Marturia mitropolitului Bartolomeu Anania despre suferintele lui Radu Gyr

Pag. 12

Poetul inchisorilor
De la Monica si Demostene Popa, fiica si ginerele lui, aflam ca opera publicata a poetului s-a
imbogatit cu cateva zeci de poeme antologate recent in substantialul volum Poeti dupa gratii,
aparut la Editura Manastirii Petru Voda.

Cei doi soti ne-au mai spus ca au intentat proces pentru obtinerea unor despagubiri morale
pentru cei aproape 16 ani de detentie politica suferiti de poet in vremea comunismului. Desi
vremea detentiei se afla consemnata in arhivele vremii, totusi, legal, era nevoie si de declaratia
unui fost coleg de temnita care sa ateste ca poetul a trecut pe acolo. Cu putin timp inainte sa
plece la Domnul, mitropolitul Bartolomeu Anania a fost rugat sa dea o astfel declaratie scrisa, iar
ierarhul a facut-o. Fostul mitropolit al Clujului a scris nu o simpla declaratie, ci un text literar, pur
si simplu. Bineinteles, actul este autentificat la notar si are valoarea juridica necesara. Sotii Popa
ne-au oferit acest text spre publicare. Din lipsa de spatiu, vom cita doar cateva fragmente
semnificative.

Pe poetul Radu Demetrescu (Gyr) l-am cunoscut pe la mijlocul anilor 40 ai secolului trecut,
cand impreuna cu familia sa, la invitatia parintelui Gherasim Bica, a venit sa-si petreasca o
vacanta in Manastirea Polovragi, la liniste si aer. Desi incarcat de suferinte, cu ani grei de
puscarie in spate, cu un ochi pierdut pe front, cu trupul ros de multe betesuguri, poetul se
desfasura vesel, glumet, sorbind fiecare picatura de viata cu voluptatea celui ce-i cunoaste pretul.

In timpul anchetelor care au urmat arestarii mele din vara anului 1958 eram intrebat de
relatiile mele cu Radu Gyr si despre ajutoarele pe care i le dadusem acestuia. Ajutorul
legionar era socotit drept una dintre cele mai vii si acoperite activitati reactionare. Definitia era
foarte larga: ajutorul putea fi material sau moral, bani, mancare, gazduire, in genere orice fel de
asistenta, chiar un sfat, o indrumare sociala si, pana la urma, simplul fapt ca intre doi sau mai
multi presupusi legionari ar fi existat vreo legatura cat de cat.

Ancheta nu parea deloc interesata de faptul (sau explicatia) ca intre mine si Radu Gyr existase
Pag. 13

o legatura si o prietenie de la scriitor la scriitor sau, in ultima instanta, de la om la om.

Anchetatorii erau bine informati ca Gyr bause si mancase in casa mea, ca-i dusesem cadouri la
spital, ca intervenisem la Arghezi pentru reintrarea lui in literatura, ca activasem pentru
supravietuirea si infiltrarea lui in societatea socialista.

Capitolul acesta, al lui Radu Gyr, a durat, cred, vreo doua-trei saptamani; nu tagaduiam ca lam asistat pe poet in unele trebuinte, dar nu recunosteam nicicum ca aceasta ar fi avut cumva
semnificatia unui ajutor legionar. Dar nici nu era nevoie de recunoasterea mea. Anchetei ii
trebuiau doar fapte recunoscute; calificarea faptelor apartinea Securitatii, procurorului,
tribunalului. Doar la Aiud aveam sa aflu, din contactele cu doctorul Sarbulescu si altii ca o vreme
figurasem in lista lotului Gyr, dar pesemne ca anchetatorii s-au razgandit.

Dintre camarazii de celula din inchisoarea de la Aiud mi-l amintesc pe un Popescu, avocat,
care a adus vestea sigura a arestarii lui Radu Gyr.

Intr-o buna zi, am fost scos din celula, am primit hrana rece si apoi dus cu un jeep la
Bucuresti, unde m-am trezit in arestul de pe Uranus. Mi se spusese ca voi fi martor (al acuzarii,
bineinteles) in procesul lui Radu Gyr. Aici trebuie sa ma opresc un moment si sa-mi amintesc
bine ca am fost martor in procesul lui Gyr inainte de a fi avut loc procesul meu. Asistenta era
putina in procesul lui Gyr; oricum mai putini in sala decat in boxa acuzatilor. Prin ochelarii lui
enormi, poetul privea tacut. Din treacat le-am vazut, pe banca din fata, pe doamna Flora, sotia
poetului, si mi se pare pe Monica, fiica sa, sedeau impietrite de spaima. Procurorul a subliniat
legaturile mele cu Radu Gyr, comandant legionar, condamnat la moarte pentru crimele lui
impotriva noii oranduiri sociale.

Pe Radu Gyr l-am revazut mai apoi in primavara lui 1960, cand am fost citat martor in
procesul lui Radu Patrascanu. Vestea revederii cu vechiul meu prieten Gyr a fost de natura sa
descumpaneasca, mai ales ca stiam verdictul de condamnat la moarte pe care i l-a adus
Securitatea, dar pe care nu l-au pus in aplicare. Gyr sedea in spatele unei mese mari.

Pag. 14

Era foarte slab, cu obrazul galben, si nu stiam daca ma vede sau nu prin ramele groase ale
ochelarilor cand a cazut prada unui puseu hipertensiv. Sergentul care ne supraveghea s-a speriat si
a vrut sa dea alarma, dar poetul i-a facut semn sa stea; din buzunarul celalalt a scos o pastila (o
pastila din cele pe care le purta totdeauna la el, si se vedea ca-i erau ingaduite si-n puscarie) a
inghitit-o si dupa cateva minute si-a revenit.

Aveam sa-l mai revad doar peste multi ani, in 1972, la Bucuresti, in apartamentul sau de pe
strada Nikos Belloianis, fosta Atena. Era liber, in mijlocul familiei, dar manuscrisele lui literare
erau captive inca, gramadite pe o polita, in cartoanele pe care nimeni nu indraznea sa le deschida.

In seara zilei de 30 aprilie am aflat ca a murit Radu Gyr, la inmormantarea caruia nu m-am
putut duce, multumindu-ma sa trimit o jerba de flori si sa spun o rugaciune cu capul pe perna,
fiind foarte bolnav.

Actul a fost autentificat la 29 octombrie 2010.

Despre Bartolomeu Anania si alegerea nefericita a unui preafericit

Preambul neesential: Cum arata fisa postului de patriarh
Acest articol nu este unul polemic, e scris oricum la ceva vreme dupa incheierea alegerilor
patriarhale. In fata unor atacuri nedrepte la adresa mitropolitului Clujului simteam pur si simplu
nevoia de a-i dedica aceste randuri celui care e cel mai mare predicator din clerul ortodox la
aceasta ora. Data fiind varsta sa inaintata, si obiceiul pamantului cu privire la personalitatile
admirabile, mi-ar fi parut rau daca l-as fi scris cumva prea tarziu.

Comentatorii suprinzator de aprinsei campanii electorale ecleziastice din 2007 s-au grabit sa
identifice cateva tabere chipurile intre traditionalisti si modernisti, sau intre ecumenisti si
fundamentalisti. Au scapat din vedere cateva criterii esentiale cum ar fi valoarea in sine a
candidatilor si menirea unei asemenea demnitati. Constatam atunci ca din pacate nu exista in
Pag. 15

randul inaltilor ierarhi nicio figura care sa se conformeze imaginii ideale a unui patriarh.

Mi-as fi dorit un slujitor care sa semene cu Pavle al sarbilor (dar cu mai putin activism
politic), o fata bisericeasca topita ca o lumanare, mai mult spirit decat trup. Rolul sau ar fi fost
deci unul de reprezentare simbolica a Bisericii; sunt convins ca exista asemenea personaje care sa
starneasca respectul si admiratia chiar si din partea unor atei, fara a fi neaparat si mari teologi ori
mari strategi. In schimb, s-a optat pentru un administrator ca si cum principala grija a unui
patriarh ar fi sa fie ordonator de credite.

S-a cautat un manager general pentru BOR si s-a gasit. Desi pentru asemenea treburi erau
suficienti consilierii patriarhali, care la nevoie puteau fi angajati si din randul laicilor, daca de
eficienta era vorba. Se putea apela chiar si la firme de PR care sa managerizeze profesionist
comunicarea istitutiei, nu era nevoie de inscaunarea unui veritabil mogul media in sutana.

Daniel: un presedinte de consiliu de administratie, in loc de patriarh.

Privindu-i pe cei doi candidati cu sanse, Daniel si Bartolomeu, trebuie sa admit ca niciunul nu
intrunea calitatile profilului ideal schitat de mine. Numai ca exista deosebiri semnificative intre
cele doua personalitati.

Neajunsul major al preafericitului Daniel e lipsa totala de carisma. Recunosc, nu l-am citit, un
om cultivat poate fi dezavantajat in exprimarea orala, dar opera nu are nicio legatura cu ratiunile
postului invocate mai sus. Ori aparitiile sale lasa impresia unor dari de seama citite de un
activist. Un limbaj de lemn masiv cu intarsii de plastic occidental, senzatia ca auditoriul sau de
referinta e acela al unei sedinte serbede; e probabil de salutat renuntarea la patetismele patriotice
ale predecesorului, dar iata-ne deja in prezenta unui discurs complet sterilizat de cea mai vaga
componenta emotionala.
Cum nici speculatiile intelectuale prea subtile nu se inghesuie sa-si faca aparitia, pentru a-l
banui macar de elitism, putem conchide ca ne aflam in fata unui vorbitor complet lipsit de spirit.
Pag. 16

Securitatea, inainte si dupa Revolutie

Ambii candidati au fost acuzati de pactizare cu Securitatea. Numai ca a ridica aceleasi semne
de intrebare asupra cuiva care si-a mutilat tineretea intr-o inchisoare comunista si altcuiva care
beneficia de burse in tari capitaliste in timpul aceluiasi regim e strigator la cer. De fapt, ne da
cineva dreptul de a judeca din fotoliu eroismul sau lasitatea cuiva supus torturii fizice si psihice,
infometarii, santajului emotional cu familia, amenintat cu suprimarea fizica, nu ispitit cu
avantaje? Dupa judecata mea, fostii detinuti politici ar trebui absolviti fara alte comentarii de
astfel de suspiciuni, de vreme ce noi nu avem nici macar termeni relativi de comparatie pentru
experientele lor.

Dar si mai bine ar fi sa judecam pomul dupa roade. Sau dupa comportamentul de dupa
caderea dictaturii. Daca amandoi ar fi fost ispititi de puterea lumeasca pe care Securitatea o putea
garanta (si dupa 89), cum se face ca Daniel a cultivat relatiile cu magnati (vezi zborul pana la
Roma pentru cununarea in cadru privat a patronului Iulius Mall) si o relatie cel putin de simpatie
cu fratii din Masonerie, in vreme ce mitropolitul Bartolomeu a ales sa se retraga ani buni in
singuratate pentru a lasa posteritatii o traducere de o rigoare fara precedent a Bibliei? Daca nu ar
fi fost decat aceasta intreprindere si tot ar fi fost destul pentru o viata de om.

Dar unde mai pui ca putem vorbi si de studii teologice, de literatura si activitate misionara
(ultima, repet, admirabila si in cazul actualului patriarh).

Erezia nationalista
Cat pentru cei care ii reproseaza lui Bartolomeu inclinarea spre nationalism, cu aluzie la o
prezumtiva afiliere la Miscarea Legionara, cred ca pot folosi ca termen de comparatie pozitiile
Pag. 17

altor figuri memorabile, cum ar fi bunaoara parintele Cleopa. Ba ma tem ca veti constata ca
interviurile unui corifeu al teologiei romanesti ca Dumitru Staniloaie au azi un aer stanjenitor ca
sa nu spun mai mult, prin protocronismo-pasunismul unor tamaieri debile ale spiritului national.
In comparatie, deci, Bartolomeu Anania adopta in problema nationala o pozitie mult mai
moderata si mai fundamentata dogmatic, in consecinta.

Despre lucrurile cu adevarat importante: cateva lucruri pe care le-am invatat ascultandu-l pe
Bartolomeu Anania

Toate cele de mai sus sunt simple note de context. Am scris de fapt acest articol entuziasmat
de predicile tinute de acest mare ierarh. Ce Renastere s-ar petrece in sanul Bisericii daca preotii
care improvizeaza duminica de duminica speech-uri (ironia barbarismului e meritata in acest caz)
ar lua ca model cuvantarile lui Bartolomeu Anania!

Uneori punctul de plecare al cugetarii e surprinzator. Asa e cazul frescei de la Manastirea

Horezu, in care e figurata o corabie a credintei, cu apostolii si martirii vaslind si cu Hristos la
carma; de pe mal, ereticii incearca abaterea vasului, iar Mahomed e prezentat chiar cu un arc
incordat. Am avut curiozitatea , marturiseste Bartolomeu Anania, de a trasa traiectoria
sagetii ce ar fi fost eliberata din acel arc . Si spre surpriza oricarui privitor, mesajul pictorului
din epoca lui Brancoveanu e unui mult mai adanc, intrucat sageata nu tintea catre Hristos ci catre
cutiuta euharistica.

Altfel spus, nu figura istorica a lui Iisus e tinta, ci marturisirea dumnezeirii sale. Pentru a
recepta un mesaj atat de vizionar si a-l interpreta (nota bene, cu niste ani inainte de izbucnirea
scandalurilor Dan Brown sau Evanghelia lui Iuda !) e nevoie de har. Aceasta campanie
anticrestina e o lupta nu impotriva sangelui, ci a Duhului; nu impotriva istoriei, ci impotriva
sfinteniei care strabate istoria. Suntem si noi, ne avertizeaza Anania, intr-o corabie care strabate
istoria, transfigurand-o, dar tinta ei nu este istoria, ci ceea ce se afla la capatul istoriei in inteles
Pag. 18

crestin, Imparatia lui Dumnezeu.

Ca predicator, Bartolomeu Anania reuseste sa faca o miscare continua intre detaliu si sens. Nu
cunosc un alt teolog care sa investeasca atata abnegatie in intoarcerea pe toate fetele a fiecarui
cuvant, cu evolutii semantice, puneri in context, speculatii infinitezimale, pentru a reveni apoi
surprinzator la suprafata cu o noua sclipire de intelepciune care ar fi ramas inaccesibila cititorului
prea grabit. Omul vechi avea timp sa gandeasca, iar memoria ii era proaspata , remarca insusi
ierarhul clujean caruia i se potriveste atat de bine acest elogiu.

Iar cand predicile au ca punct de pornire chiar parabole evanghelice, simtul esentialului si
harul acestui slujitor devin mai mult decat evidente. Mi-a ramas in inima, intre multe altele, un
comentariu al sau despre apa vie duhovniceasca, cu toate intelesurile si valentele ei. Cel ce bea
din aceasta apa devine el insusi izvor, dar are in fata problema evitarii contaminarii cu apele de
suprafata ori cu apele statute, nefiltrate.

Intr-o predica despre Bunavestire, exclama pur si simplu: nu stiu sa va talmacesc acest lucru
pentru ca nu pot! Caci exegetul avea de explicat taina din vestirea arhanghelului facuta Fecioarei
iar Duhul lui Dumnezeu te va umbri. In locul unor devoalari care sa trivializeze textul
Scripturii, acest sarguincios cititor ne ofera observatii inedite. Nu stiam, de pilda ca verbul a
umbri apare cu sens duhovnicesc in momente cheie ale istoriei sacre de pilda atunci cand lui
Moise i se descrie proiectul Chivotului Legamantului, cu doi ingeri care il umbresc cu aripile
lor (intr-un mod paradoxal, de vreme ce relicva sacra era adapostita de un cort, deci nu in lumina
soarelui); tot ca pe ceva care umbreste e descrisa si catapeteasma in spatele careia se savarsesc
sacramentele, dupa cum umbra apostolilor are actiuni miraculoase, ca o prelungire a Duhului; un
nor luminos ii umbreste pe apostoli la schimbarea la Fata.
Nu voi merge nici eu mai departe cu alte exemple de lucruri pe care le-am invatat de la
Bartolomeu Anania, in ton cu aceasta ultima sugestie spre ocrotirea misterului prin cunoastere. Va
invit sa ii cautati macar pe internet (eventual contactati-ma) scrierile sau prelegerile si va asigur
ca veti avea o intalnire plina de farmec. Prinsi in polemici si dispute, ratam uneori tocmai
esentialul, spre care ne-ar putea indrepta si izvorul de intelepciune al acestui ierarh erudit si
Pag. 19

profund nedreptatit.

Mitropolitul Bartolomeu Anania a vrut sa-si "scoata" ochii in puscarie

Cand va fi depus in locul pentru odihna vesnica din Catedrala Ortodoxa din Cluj-Napoca, se
va trage cortina peste viata Mitropolitului Bartolomeu Anania.

O viata de aproape 90 de ani, ca un stejar urias, cu coroana mai bogata ca a multor altora in
fapte si realizari. In cartea "Memorii, aparuta in anul 2008, Bartolomeu Anania isi aducea
aminte de adolescenta si de tineretea zbuciumate.

La numai 15 ani, in 1936, Valeriu Anania, cum ii era numele din nastere, intra in "manunchiul
de prieteni al Fratiei de Cruce din Seminarul Central din Bucuresti, veghind o noapte intreaga,
impreuna cu fratele lui, Mitica, in casa unei croitorese, ca sa le fie gata camasile verzi. In vara
urmatorului an, fuge de acasa, din satul valcean Glavile, mergand pe jos 23 de kilometri, pentru a
munci ca voluntar intr- o tabara legionara din Dragasani, unde se inalta o biserica. Povestite cu
duioasa, dar si detasata rememorare, faptele tanarului Anania il duc, de exemplu, in 6 septembrie
1940, ziua abdicarii Regelui Carol al IIlea, in Piata Palatului, unde mii de glasuri cantau "Sfanta
tinerete legionara. Nemultumit de sincronizarea vocilor, Anania se urca pe un soclu de piatra din
gardul Palatului, ca sa aduca la acelasi ritm miile de glasuri.

"Aceasta a fost pentru mine "biruinta legionara", marturiseste el. Dupa prima arestare, in
august 1941, cand participa la inmormantarea lui Horia Codreanu, fratele Capitanului Corneliu
Zelea Codreanu, i se face "fisa de legionar, un calificativ politic ce avea sa-l urmareasca toata
viata, aducandu- i nenumarate necazuri. Semnificativ pentru caracterul darz al viitorului
mitropolit este si momentul renuntarii la purtarea camasii verzi, dupa ce-l intalneste pe
consateanul Mihale al lui Augustin, "lepadatura satului, care-i arata cu mandrie carnetul de
legionar. "M-am dus acasa, am dezbracat camasa verde si, din ziua aceea, n-am mai pus- o
niciodata, scrie Anania.

Pag. 20

Condamnat la 25 de ani de temnita

Un episod dramatic s-a petrecut in timpul detentiei in puscaria din Aiud, Anania fiind condamnat,
in 1958, la 25 de ani de temnita, din cauza activitatii ca legionar, pentru "uneltire contra ordinii
sociale. Adus sa depuna marturie in procesul intentat bunului sau prieten, poetul Radu Gyr,
Anania e chinuit de gandul ca a folosit exprimari ce i-au agravat situatia acestuia. Si, pentru a se
pedepsi, se hotaraste sa-si scoata ochii. "Ideea sinuciderii nu m-a incercat niciodata, dar atunci ma incercat un gand mult mai grozav, sa renunt la lumina ochilor, sa nu mai vad o omenire care nu
mai merita sa fie vazuta.

Si se pregateste sa se intepe in ochi, ca sa se scurga, lasandu-l in bezna vesnica. Dar, in

noaptea de dinaintea zilei comiterii gestului, o viseaza pe sora lui, Milica, ce murise, oarba, la 16
ani. "N-ai dreptul sa-i fii altuia povara!, ii spune aceasta in vis, iar, dupa ce se trezeste, Anania
renunta la intentia lui. Pentru perioada petrecuta in detentie, Bartolomeu Anania a solicitat
statului roman, anul trecut, despagubiri in valoare de 800.000 de euro.

A fost chelner in birtul "La Aprodu"

O ipostaza inedita ce apare in "Memorii este cea de chelner intr-un birt de cartier, la varsta
de 20 de ani. "Era in vara lui 1941. Absolvisem Seminarul Central; destul de sarac, nu aveam nici
meserie, asteptam toamna, sa intru la Facultatea de Teologie cu o bursa oarecare. Inspirat de un
articol al lui Arghezi, publicat in revista Vremea, ma angajasem chelner la restaurantul jupanului
Manole Serbanescu un local de clasa a doua, pe strada Vasile Lascar si castigam bani buni,
lucrand cu servetul, de la sapte seara pana spre unu noaptea. Birtul se numea "La Aprodu, cum
aflam dintr-o pagina urmatoare.

Pag. 21

Ar fi dorit sa-l cheme Vincentiu, pe numele de calugar.

La 22 septembrie 1941, Anania bate in poarta Manastirii Antim, hotarat sa se rupa de cele
lumesti. In februarie 1942, este "tuns calugar, dar episodul alegerii numelui de monah este
interesant. "Vladica Eugeniu (n.r. Eugeniu Laiu Suceveanu, staretul Manastirii Antim) m-a
chemat in ajun la el si m-a pus sa aleg intre Visarion si Vartolomeu. Eu i-am raspuns ca mi-ar
placea Vincentiu. Atragandu-mi atentia ca deja imi face un hatar intrebandu-ma, a staruit pe cele
doua nume, apasand cu precadere pe acela de Visarion. Atunci a functionat in mine, discret,
resortul razvratirii. Stiind ca el fusese ucenicul Mitropolitului Visarion Puiu si banuind ca i-ar
face placere sa port numele acestuia, nu am mai stat pe ganduri si m-am pronuntat pentru
Vartolomeu (n.r. - numele a intrat in limba romana pe filiera greaca, iar grecii nu pronunta litera
"b). Ceva mai tarziu, in timpul celor 11 ani de activitate in cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe
Romane din SUA, isi va scrie numele in forma Bartolomeu.

Slujbele de pomenire a lui Bartolomeu Anania au continuat, ieri, la Catedrala Mitropolitana

din Cluj, unde sute de oameni au stat la coada sa-si ia adio de la Mitropolit. Reprezentantii
Bisericii Ortodoxe au anuntat ca, astazi, la inmormantare, se vor imparti credinciosilor 12.000 de
colaci, iar slujba va putea fi urmarita pe ecrane de mari dimensiuni, ce vor fi instalate in Piata
Avram Iancu. Pentru ca florile si coroanele nu vor avea loc in cripta in care va fi asezat
Mitropolitul, preotii au decis ca acestea sa fie asezate in jurul Catedralei. (Mihai Bacalu)

"Subsemnatul ANANIA VALERIU, pe numele de clugr BARTOLOMEU, Arhiepiscop al

Vadului, Feleacului i Clujului i Mitropolit al Clujului, Albei, Crianei i Maramureului,
domiciliat n Cluj-Napoca, P-a Avram Iancu nr. 18, n vrst de 88 de ani, aflndu-m n
deplintatea facultilor mintale, nesilit de nimeni, din voina mea liber i neviciat, dar cu
sntatea trupului din ce n ce mai ubred i cu sentimentul c nu mai e mult pn cnd Domnul
m va chema acolo unde va crede El de cuviin, pentru cazul ncetrii mele din via, nsemnez
aici cteva gnduri testamentare, spre cuvenit plinire i fac urmtoarea dispoziie testamentar:

Pag. 22

Las toate drepturile mele de autor Fundaiei "Mitropolitul Bartolomeu", pe care am nfiinat-o,
din economiile proprii, pentru a oferi burse tinerilor merituoi, dar lipsii de posibiliti materiale.

Vreau ca drepturile mele de autor de pe urma Bibliei, la diortosirea creia am lucrat 11 ani, s
revin Fundaiei "Mitropolitul Bartolomeu".

Doresc ca Fundaia "Mitropolitul Bartolomeu", al crei fondator sunt, s mi duc mai departe
memoria, s nu fie niciodat desfiinat, s nu-i fie schimbat scopul principal pentru care a fost
nfiinat, iar banii i ntregul ei patrimoniu s nu poat fi folosit n alte scopuri de ctre nimeni.

Fiind clugr de la vrsta de 20 de ani, am renunat la orice fel de motenire de la prinii mei,
totul revenindu-le copiilor i nepoilor lor. Economiile mele bneti din ultimii ani, depuse n
conturile mele de la banc sau n casa de fier pentru eventualele trebuine medicale i aflate, sub
semntur i cheie, n grija arhidiaconului Gavril Vrva, vor fi transferate n contul Fundaiei
"Mitropolitul Bartolomeu".

Singura mea avere sunt biblioteca i manuscrisele personale, precum i colecia de acte,
scrisori i fotografii, toate aflate n reedina mea din Mnstirea Nicula, pe rafturi i n dou
seifuri metalice, sub auspiciile Fundaiei Mitropolitul Bartolomeu, din al crui colegiu director
face parte i stareul acestei mnstiri. Dac i cnd se va considera c acestea pot prezenta un
oarecare interes pentru cultura romneasc, prefer ca la ele s aib acces profesorul universitar
Aurel Sasu, care mi-a dat acordul n acest sens.

Obiectele personale mrunte din reedina de la Cluj vor rmne pe seama instituiei; cele din
reedin niculean vor rmne pe loc.

Doresc s fiu nmormntat n groap de pmnt reavn, avnd deasupra piatra pe care mi-am
pregtit-o din timp.

S nu mi se acorde distincii post mortem, de nici un fel.

Pag. 23

La crma Mitropoliei mi doresc un urma vrednic i demn, credincios Bisericii Ortodoxe,

responsabil, integru, adversar al corupiei de orice fel i sub orice form, care s continue i s
desvreasc ceea ce am nceput eu. Dintre acestea:
1. Pictarea catedralei n tehnica mozaic
2. Radio Renaterea
3. Revista TABOR
4. Fundaia "Mitropolitul Bartolomeu"
5. Policlinica "Sfntul Pantelimon"
6. Continuarea lucrrilor la mozaicurile din biserica "Schimbarea la Fa" din Cluj-Napoca, sub
coordonarea pictorului i teologului italian Marko Ivan Rupnik.
7. Canonizarea i cultul Sfntului Pahomie de la Gledin
8. Canonizarea i cultul Sfinilor Martiri Nsudeni
9. Grdinia "Sfntul Stelian"

Cer iertare tuturor celor crora le-am greit, ntr-un fel sau altul, aa cum i eu, la rndu-mi, i iert
pe toi cei care, cu voie sau fr voie, mi-au greit.

Declar c nu am copii, iar prinii mi sunt decedai.

Numesc executor testamentar, n baza art. 910 i urmtoarele din Codul Civil pe preotul Bogdan
Ivanov, actualul meu secretar de cabinet cruia i ncredinez spre executare acest testament.

Orice Testament anterior acestuia devine nul i neavenit".

Pag. 24

Bibliografie
dervent.ro/biblia.php Sfnta Scriptur - Versiunea Anania - cu trimiteri, note si anexe
www.arhiepiscopia-ort-cluj.org/main.htm Pagina oficial a Arhiepiscopiei Ortodoxe din Cluj
www.evz.ro/articole/detalii-articol/882192/CORLATAN-Leul-Ardealului-in-jungla-Secu/
www.youtube.com/watch?v=Gk4zfBggHQo&feature=player_embedded Mrturii despre
Mitropolitul Bartolomeu (material realizat de TVR)
www.contributors.ro/cultura/un-gand-la-despar%C8%9Birea-de-ips-bartolomeu-anania/ Mihail
Neamu, La desprirea de Mitropolitul Bartolomeu
ro.wikipedia.org/wiki/Bartolomeu_Anania

Pag. 25

Anexe:

Pag. 26

Cuprins

1 coala i activitatea pn n 1948

2 n timpul comunismului
3 Mitropolit al Clujului
4 Alegerea noului patriarh n 2007
5 Scriitorul
5.1 Onoruri
6 Controverse
6.1 Agent al Securitii
7 Referine
8 Legturi externe
9 Anexe

Pag. 27

Pag. 28