C5_CALITATEA SERVICIILOR DE EDUCAȚIE TIMPURIE – monitorizare și evaluare.

Rolul echipelor multidisciplinare de intervenție timpurie.Perspective etice în educație și formare

 Calitatea serviciilor de educație timpurie

EDUCAȚIA DE CALITATE

BENEFICII INDIVIDUALE:
 Investițiile în educația BENEFICII PENTRU
SOCIETATE:

și îngrijirea timpurie a
copiilor aduc beneficii • Venituri mai mari
• Dezvoltare
• Capacitate ridicată
doar dacă serviciile de a găsi loc de economică
muncă • Competitivitate
sunt de bună • Creșterea calității globală
vieții • Inovare
calitate, accesibile • Sănătate • Coeziune socială
• Creștere a implicării
din toate punctele imbunătățită
• Incredere in sine • civice
de vedere, inclusiv
financiar, și (Proiectul ,,România educată”-Viziune și
strategie 2018-2030, p.5)
incluzive .
 CADRUL DE CALITATE EUROPEAN
PENTRU EDUCAȚIA ȘI ÎNGRIJIREA TIMPURIE A COPIILOR

1. accesul
2. personalul
3. programa de
învățământ
4. monitorizarea
și evaluarea
5. guvernanța și
finanțarea.

(sursa: RECOMANDAREA CONSILIULUI UE din 22 mai 2019

privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire timpurie a copiilor, p.11)
 CADRUL DE CALITATE EUROPEAN
PENTRU EDUCAȚIA ȘI ÎNGRIJIREA TIMPURIE A COPIILOR

 reprezintă un instrument de guvernanță care include 10 declarații de

calitate, structurate în jurul a 5 domenii al cărui scop este de a furniza
orientări pentru dezvoltarea și sprijinirea sistemelor de educație și îngrijire
timpurie a copiilor din Europa.
 PRINCIPII:
1. ,,serviciile de înaltă calitate sunt cruciale pentru promovarea dezvoltării
copiilor și a procesului de învățare al acestora și, pe termen lung, pentru
sporirea șanselor lor educaționale;

2. participarea părinților în calitate de parteneri la aceste servicii este

esențială, familia este locul cel mai important pentru creșterea și dezvoltarea
copiilor, iar părinții (sau tutorii) sunt responsabili pentru bunăstarea, sănătatea
și dezvoltarea fiecărui copil;

3. serviciile de educație și îngrijire timpurie a copiilor trebuie să fie

centrate pe copii, să determine participarea activă a acestora și să țină seama
de opiniile lor”.(RECOMANDAREA CONSILIULUI UE din 22 mai 2019 privind sisteme de înaltă
calitate de educație și îngrijire timpurie a copiilor, p.8)
 ACCESUL tuturor copiilor
la servicii de calitate de educație și îngrijire timpurie
DECLARAȚII DE CALITATE

 ,,contribuie la dezvoltarea lor

sănătoasă, la succesul lor educațional
și la reducerea inegalităților sociale și
a decalajului de competențe dintre
copii provenind din medii
socioeconomice diferite. Servicii care
Servicii disponibile încurajează
și accesibile din participarea,
punct de vedere consolidează
 De asemenea, accesul echitabil este financiar pentru incluziunea socială și
esențial pentru a se garanta că toate familiile și acceptă
pentru copiii lor necondiționat
părinții, în special femeile, beneficiază diversitatea
de flexibilitatea necesară pentru a se
(re)integra pe piața forței de muncă”.

(RECOMANDAREA CONSILIULUI UE din 22 mai 2019 privind sisteme de înaltă

calitate de educație și îngrijire timpurie a copiilor, p.8)
 Programa de învățământ
 ,,reprezintă un instrument
puternic de ameliorare a
bunăstării, a dezvoltării și a
procesului de învățare al copiilor.
 un cadru pedagogic larg care
stabilește principiile pentru
sprijinirea dezvoltării copiilor și
a procesului de învățare al
acestora prin practici
educaționale și de îngrijire
care răspund intereselor,
necesităților și potențialităților
copiilor”. CONSILIULUI UE din 22 mai
(RECOMANDAREA
îngrijire timpurie a copiilor, p.9-10)
DECLARAȚII DE CALITATE
O programă de învățământ bazată pe obiective,
valori și abordări pedagogice, care le permite
copiilor să își realizeze întregul potențial, pune
accentul pe dezvoltarea lor socială, emoțională,
cognitivă și fizică și urmărește bunăstarea lor
O programă de învățământ care
solicită personalului să colaboreze cu
copiii, cu colegii și cu părinții și să
reflecteze asupra propriilor practici.
2019 privind sisteme de înaltă calitate de educație și
 MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA susțin calitatea.

,,Prin indicarea punctelor forte și a punctelor slabe, procesele de monitorizare și de evaluare

pot constitui componente importante ale îmbunătățirii calității sistemelor de educație timpurie
a copiilor. Acestea pot furniza sprijin părților interesate și factorilor de decizie în luarea unor
inițiative care să răspundă necesităților copiilor, părinților și comunităților locale.
DECLARAȚII DE CALITATE:

 Monitorizarea și evaluarea furnizează informații la nivelul relevant, local,

regional și/sau național, menite să sprijine ameliorarea continuă a calității
politicilor și practicilor:
 Informațiile transparente privind serviciile și personalul sau punerea în aplicare a
programei de învățământ la nivelul adecvat – național, regional și local – pot
contribui la îmbunătățirea calității.
 Feedback-ul informativ periodic
 personalul de conducere din cadrul structurilor de educație timpurie a copiilor
să colecteze la timp datele relevante”.
(RECOMANDAREA CONSILIULUI UE din 22 mai 2019 privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire timpurie a copiilor, p.9-10)
 MONITORIZARE ȘI EVALUARE transparentă și coerentă a serviciilor de ET

 ,,Utilizarea de instrumente de autoevaluare, de chestionare și de orientări în materie de observare, ca parte a gestionării calității la nivel de
sistem și de servicii;
 Utilizarea unor metode adecvate și adaptate vârstei pentru a încuraja participarea copiilor, a le asculta opiniile, preocupările și ideile și
a ține seama de perspectiva acestora în cadrul procesului de evaluare;
 Punerea în aplicare a unor instrumente existente pentru a consolida caracterul inclusiv al serviciilor de educație și îngrijire a copiilor, cum ar fi
instrumentul de autoanaliză privind un mediu de învățare incluziv în domeniul educației timpurii a copiilor, elaborat de Agenția
Europeană pentru Educație Specială și Incluzivă”.

Monitorizare și evaluare în interesul copilului

• ,,Pentru a proteja drepturile copilului, ar trebui ca în cadrul sistemului de educație și îngrijire timpurie să fie integrate politici solide în
materie de protecție/siguranță a copilului, cu scopul de a contribui la protecția copiilor împotriva tuturor formelor de violență.
• Politicile eficace de protecție a copilului acoperă 4 mari domenii: politica, factorul uman, procedurile și răspunderea (Child safeguarding
standards and how to implement them ).
• Toți cei interesați de dezvoltarea calității pot contribui la practicile de monitorizare și evaluare și pot beneficia de pe urma acestora.
• Prin utilizarea mai multor metode de monitorizare (de exemplu: observarea, documentarea, evaluarea descriptivă a competențelor copiilor și
a procesului de învățare al acestora) se pot obține informații utile și se pot descrie experiențele și dezvoltarea copiilor, ceea ce contribuie,
printre altele, la o tranziție fără probleme către școala primară.
• Pot fi create instrumente de monitorizare și proceduri de evaluare participativă, pentru a le permite copiilor să își exprime opiniile și să
vorbească explicit despre experiențele lor de învățare și de socializare în cadrul structurilor”.

(Cf. RECOMANDAREA CONSILIULUI UE din 22 mai 2019 privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire timpurie a copiilor, p.9,
p.13)

Exemplu RO: Set de instrumente pentru stimularea, monitorizarea și aprecierea pregătirii pentru școală a copilului preșcolar (2014): fișa de
reflecție, fișe de observare a activității cu focalizare pe monitorizarea stimulării bucuriei/plăcerii de a învăța la vârstele mici, fișa pentru aprecierea
 Monitorizarea activității din creșe și
alte unități de educație timpurie Schimbări de paradigmă în
antepreșcolară monitorizare și evaluare
Inspectoratul Școlar Județean/al municipiului București ORDIN MEC nr. 6.106 /2020 privind aprobarea
are între atribuțiile sale specifice și: Regulamentului de inspecţie a unităţilor de
............. învăţământ preuniversitar:
e) monitorizează activitatea desfășurată de personalul Art.11. Scopul inspecției școlare generale:
didactic din unitățile în care se oferă servicii de educație  consilierea şi sprijinirea unităţilor de
antepreșcolară; învăţământ preuniversitar şi a personalului
didactic, didactic auxiliar şi nedidactic pentru
f) monitorizează aplicarea standardelor specifice de
îmbunătăţirea propriei activităţi;
calitate, de referință, pentru nivelul antepreșcolar;
 îmbunătăţirea rezultatelor şcolare prin
g) monitorizează aplicarea curriculumului național
evaluarea conformităţii funcţionării şi
specific și a standardelor privind progresul copilului,
dezvoltării unităţilor de învăţământ
aprobate prin ordin al ministrului educației...
preuniversitar cu legislaţia privind
învăţământul în vigoare, cu politicile,
Direcția de sănătate publică județeană/a municipiului strategiile şi proiectele naţionale în domeniul
București are între atribuțiile sale specifice și educaţiei şi cu nevoile individuale, comunitare,
............... regionale şi naţionale în domeniul educaţiei;
f) monitorizează activitatea specifică domeniului sănătății  consilierea şi sprijinirea unităţilor de
desfășurată în unitățile în care se oferă servicii de învăţământ preuniversitar şi a personalului
educație antepreșcolară din sistem public și privat. didactic, didactic auxiliar şi nedidactic pentru
îmbunătăţirea propriei activităţi și pentru
Cf. art. 64 și 65/Metodologia de organizare și funcționare a dezvoltarea capacității instituționale de
creșelor și a altor unități de educație timpurieantepreșcolară, atragere și derulare de proiecte cu derulare
HG 1252/2012 externă.
 GUVERNANȚA ȘI FINANȚAREA

• ,,sunt esențiale pentru a permite serviciilor de educație și îngrijire timpurie să

își îndeplinească rolul în dezvoltarea personală a copiilor și în procesul de
învățare al acestora, în reducerea decalajului legat de nivelul de instruire și în
promovarea coeziunii sociale.

• Calitatea decurge dintr-un set de politici publice cuprinzătoare și coerente, care

fac legătura între serviciile de educație și îngrijire timpurie și alte servicii
responsabile cu bunăstarea copiilor mici și a familiilor lor.

DECLARAȚII DE CALITATE:
 Părțile interesate au o viziune clară și comună asupra rolului și a
responsabilităților lor și știu că trebuie să colaboreze cu organizații partenere.
 Legislația, reglementările și/sau finanțarea sprijină progresele în direcția
instituirii unui drept universal la servicii de educație și îngrijire timpurie a
copiilor, de bună calitate și accesibile din punct de vedere financiar, iar aceste
progrese sunt raportate periodic părților interesate relevante”. (RECOMANDAREA
CONSILIULUI UE din 22 mai 2019 privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire timpurie a copiilor, p.11)
 În plan național

 Acreditarea furnizorilor de educație timpurie se realizează în conformitate cu prevederile metodologiei elaborate de

Ministerul Educaţiei și Cercetării și în baza standardelor de referință în vigoare.
 Acreditarea furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară se realizează în conformitate cu prevederile
metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Sănătăţii. (Art.27(5)/Legea educației
naționale nr.1/2011 cu modif. și complet ulterioare)
 Acreditarea furnizorilor de educație timpurie, nivel preșcolar, se realizează de către ARACIP în baza standardelor de
referință.
 Standardele de referință și indicatorii de performanță pentru evaluarea și asigurarea calității în învățământul
preuniversitar, inclusiv pentru educația timpurie, au trecut printr-un proces de revizuire în cadrul proiectului
POSDRU/153/1.1/S/138879 ,,Sprijinirea școlilor pentru creșterea calității serviciilor educaționale”: HG
nr.993/2020 privind aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi
evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie și HG nr. 994/2020 privind aprobarea standardelor de
autorizare de funcționare provizorie și a standardelor de acreditare și de evaluare externă periodică în învățământul
preuniversitar.
 Organizarea unităților de educație timpurie antepreșcolară, standardele de calitate și metodologia de organizare se
stabilesc prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației și Cercetării. (Art.27(2)/Legea educației
naționale nr.1/2011 cu modif. și complet ulterioare)
 Asigurarea personalului didactic şi a celui de specialitate necesar desfăşurării educaţiei antepreşcolare se face de
către Ministerul Educaţiei şi Cercetării conform art. 104 alin (2) lit. a)/Legea nr.201/2018, cu respectarea
standardelor de calitate şi a legislaţiei în vigoare. (Art.27(3)/Legea educației naționale nr.1/2011 cu modif. și
complet ulterioare)
 Planul de acțiune pentru educație 2019-2030
(OMEN nr.9387/5.08. 2019)

(sursa: https://www.edu.ro/planul-de-ac%C8%9Biune-pentru-educa%C8%9Bie-2019-2030, p.33)

 Monitorul educației și formării - 2020

 ,,Se depun eforturi pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor de educație și

îngrijire timpurie, însă ratele de participare sunt în continuare scăzute.

 Potrivit ultimelor date disponibile, rata de participare la educație a copiilor preșcolari

cu vârste cuprinse între 4 ani și vârsta de începere a învățământului obligatoriu a
scăzut la 86,3 % în 2018. Acest procent este semnificativ mai scăzut decât media UE
de 94,8 % și valoarea-țintă UE de 95 %. Ratele de participare sunt scăzute în zonele
rurale și în rândul romilor (FRA, 2016).

 Rata de participare la serviciile de îngrijire a copiilor (cu vârste cuprinse între 0 și 3

ani) a fost de 15,1 % în 2019, semnificativ mai scăzută decât ținta de 33 % stabilită
la Barcelona, de asemenea, din cauza disponibilității insuficiente a creșelor.
 Pentru a îmbunătăți calitatea, s-a introdus o nouă programă pentru învățământul
preșcolar în 2019. FSE sprijină elaborarea unei strategii pentru educația timpurie și
a unui regulament-cadru de stabilire a unor norme clare de organizare și funcționare.
S-au elaborat noile standarde de acreditare pentru învățământul preșcolar și se
preconizează că vor fi adoptate la sfârșitul anului 2020”.(Conform Monitorului
educației și formării 2020-analiză de țară, pg.8)
 PERSONALUL

• ,,reprezintă factorul cel mai important care

influențează rezultatele în ceea ce privește
bunăstarea, procesul de învățare și dezvoltarea în
rândul copiilor.

• condițiile de lucru și dezvoltarea profesională a

personalului sunt considerate componente
esențiale ale calității”.

(RECOMANDAREA CONSILIULUI UE din 22 mai 2019 privind sisteme de înaltă

calitate de educație și îngrijire timpurie a copiilor, p.9
 DECLARAȚII DE CALITATE

Personal competent care beneficiază de formare

inițială și continuă pentru a-și putea îndeplini rolul
profesional.

Condiții de lucru stimulative, inclusiv o conducere profesionistă care creează

oportunități de observare, reflecție, planificare, lucru în echipă și cooperare cu
părinții.

RECOMANDAREA CONSILIULUI UE din 22 mai 2019 privind sisteme de înaltă calitate

de educație și îngrijire timpurie a copiilor, p.9
 Competențe de bază pentru personalul din ET
OECD (2012)- Start puternic III: instrumente de calitate pentru educația și îngrijirea timpurie a copilului, Ediția OECD,
Paris.

 înțelegerea dezvoltării copilului

 capacitatea de a crea medii de învățare stimulative
 capacitatea de a lăuda, a mângâia și a fi sensibil la copii
 cooperarea cu părinții
 responsabilitatea de a urmări dezvoltarea profesională

Alte tipuri de competențe se pot forma/dezvolta pe baza aplicabilității în

practică a unor cunoștințe despre drepturile copiilor, despre sănătate,
igienă, nutriție și siguranța copiilor etc.
 ROLUL ECHIPELOR MULTIDISCIPLINARE DE INTERVENȚIE TIMPURIE

• Echipa multidisciplinară este constituită din totalitatea specialiștilor din unitatea de

învățământ antepreșcolară/preșcolară care lucrează cu copilul.

• Este necesară intervenția timpurie a unei echipe de specialiști din diverse domenii: pedagogic,
psihologic, psiho-pedagogic, social, medical etc.

• Caracteristicile intervenției timpurii pot fi de tip multidisciplinar, interdisciplinar și/sau

transdisciplinar.

• Scopul final al intervenției timpurii este nu doar unul didactic, ci de dezvoltare și stimulare
achizițională în diversele arii de abilități și deprinderi pentru copillul de vârste mici (sugar 29 zile
de viață - 1 an, copil mic 1-3 ani perioadă denumită copilăria timpurie/etapa de
antepreșcolaritate și pentru etapa de preșcolaritate/ copilăriei medii la copiii de 3-6 ani).

• În timp, scopul intervenției timpurii va produce efecte economice asupra organizației, de

reducere a costurilor pe termen lung și efecte sociale de sistem, prin transformarea aparatului
românesc de asistență socială de tip reactiv, într-unul de tip preventiv, prin reducerea poverii
psiho-sociale a familiei copilului și prin sprijinul și suportul acordat acesteia. (Comisia
Europeană , 2015).
 Componența echipei multidisciplinare de intervenție timpurie.
Roluri în echipa multidisciplinară

Evaluarea cerințelor copilului pentru educație și încadrare timpurie se

realizează de către specialiștii echipei multidisciplinare, în parteneriat cu
familia, prin consimțământul scris al părinților sau după caz, al tutorilor
legali.

 Psihologul școlar realizează evaluarea dezvoltării

neuro-cognitive corespunzătoare vârstei și
orientează copilulspre tipul de unitate de
educație timpurie. În funcție de elementele
decelate, psihologul școlar poate face trimitere
spre serviciile de evaluare specială de neuro-
psihiatrie infantilă și recomandări conforme
stadializărilor periodice. Poate oferi și servicii de
suport și consiliere psihologică familiei
 Medicul școlar evaluează prin consult clinic dezvoltarea somatică și neuro-psihică a
copilului și stabilește gradul de dezvoltare al acestuia, prin raportare la norme și indicatori
somato-metrici și neuro-psihici standardizați, corespunzători vârstei și genului copilului.

 Medicului școlar poate solicita evaluări suplimentare graduale de la medicul pediatru sau de la pedo-
psihiatru sau ale colegilor de la alte specialități (cardiolog pediatric, diabetolog, pneumolog, etc.) pentru
un diagnostic complet al stării de sănătate a copilului.
 În acord cu normativele legislative în vigoare privind igiena comunității de învățământ și îngrijire, copilul
antepreșcolar va avea la intrare în sistemul de educație și îngrijire timpurie un certificat de sănătate.
Conform Art. 52/Metodologia de organizare și funcționare a creșelor și a altor unități de educație timpurie
antepreșcolară, 2012
(1) Asistentul medical din creșe și alte unități de educație timpurie are, în principal, următoarele atribuții:

a) efectuează triajul zilnic al copiilor;

b) verifică avizele epidemiologice și cauzele absenței copiilor, colaborând cu părinții/reprezentanții legali ai copiilor;
c) asigură asistența medicală de urgență și solicită serviciul de ambulanță, când este cazul;
d) anunță imediat părinții privind situația de urgență în care se găsește copilul;
e) colaborează cu medicul școlar și cu medicul de familie al copiilor;
f) administrează copiilor, cu acordul părinților, tratamentul prescris de medicul curant și tratamentul în regim de
urgență prescris de medicul de ambulanță;
g) întocmește și ține evidența fișelor medicale ale copiilor;
h) întocmește meniurile, respectând normativele nutriționale pentru fiecare categorie de copii în parte;
i) monitorizează modul în care se pregătește, se distribuie și se administrează alimentația copiilor, în funcție de vârsta
acestora;
j) controlează zilnic condițiile de funcționare ale blocului alimentar și verifică respectarea meniurilor;
k) controlează rezultatele evaluărilor periodice ale personalului;
l) controlează starea igienico-sanitară a tuturor încăperilor;
m) ține evidența medicamentelor aflate în creșă, prin înscrierea acestora în centralizatorul de consum;
n) izolează copiii bolnavi sau suspecți de a fi bolnavi/purtători de boli infecto-contagioase și informează conducerea
unității asupra acestor cazuri;
o) efectuează educația pentru sănătate a părinților și copiilor;
p) efectuează termometrizarea copiilor, cântărește și măsoară copiii, consemnând datele în fișa medicală.
(2) Activitatea asistentului medical este coordonată metodologic de medicul școlar din unitatea administrativ-
teritorială în care funcționează unitatea.
 Asistentul social are rolul de a realiza legătura cazului și a familiei
copilului cu instituțiile din sistemul de asistență socială și cu alte
instituții furnizoare de servicii asistențiale/școlare/ medicale și de
îngrijire, instituții ale statului care acordă ajutor și susținere
financiară familiei,
 Colaborări directe cu Direcțiile Generale de Asistență Socială și
Protecția Copilului (D.G.A.S.P.C.) și Direcțiile de Asistență Socială
(D.A.S.).

 Are și un important rol de facilitator al comunicării între membrii

echipei multidisciplinare și de colaborator direct cu managerul de
caz, el fiind specialistul care poate deține și acest rol, la un moment
dat.

 Asistentul social (poate fi și consilier școlar) va stabili un

diagnostic al sănătății socio-familiale a copilului care urmează să fie
înscris în unitatea de învățământ antepreșcolar, pentru evaluarea
situației de risc a copilului.

 Se va asigura întotdeauna principiul interesului superior al

copilului în conformitate cu legislația în vigoare.
 Toate demersurile sociale și socio-educaționale timpurii au scop
prevenirea abandonului educațional, mai ales a celor aflați în
dificultate,cât și prevenirea instituționalizării copilului cu C.E.S.
 Managerul de caz este autoritatea centralizatoare a progresului și evoluției copilului și realizează
recomandările intervenției personalizate, prin feed-back-ul permanent cu specialiștii echipei
multidisciplinare.

 Managerul de caz este ,,profesionistul care îndeplinește toate activitățile specifice de planificare,
coordonare și monitorizare a intervențiilor și serviciilor pentru copil și familie stabilite de echipa
pluridisciplinară, descrise în planul de servicii personalizat și stipulate în contractul cu familia”.
(Gherguț A., 2011, p,.177)
Roluri:
 ,,facilitează stabilirea priorităților în colaborare cu familia și echipa de profesioniști;
 stabilește cu claritate rolurile și responsabilitățile tuturor celor implicați în implementarea planului de
servicii personalizat;
 înregistrează și documentează primele informații relevante în legătură cu copilul și familia acestuia;
conduce faza de evaluare inițială” (Gherguț A., 2011, p,.177);
 prezintă un raport trimestrial către managerul instituțional, în urma ședințelor cu membrii echipei
multidisciplinare;
 elaborează în colaborare cu familia copilului pentru stabilirea planului de măsuri necesar progresului și
dezvoltării armonioase și sănătoase;
 realizează un raport sintetic scris asupra stadiului și a rezultatelor aplicării programului de intervenție
personalizată care va fi prezentat comisiei interne de evaluare continuă și părinților/tutorelui legal.
Raportul conține rezultate și recomandări privind continuarea demersului didactic educațional și
terapeutic-compensatoriu ce vor fi incluse în noul program de intervenție personalizată, după caz.
 La inițiativa sa, se pot realiza conferințe de caz, în echipa multidisciplinară, asupra cărora părintele va
fi informat și consultat.
 Profesorul specializat în învățământul primar și preșcolar, pedagogul/educatorul și ceilalți
specialiști din echipa de învățare: logopedul, psihopedagogul, vor stabili curricula și resursele de
învățare pentru realizarea achizițiilor corespunzătoare vârstei și diagnosticului de sănătate al
copilului, printr-o învățare și îngrijire centrată pe copil.

 Animatorul socio-educativ are rol în integrarea socială şi educaţională a copiilor prin jocuri socio-
educaționale dar și în ameliorarea stării emoţionale a copiilor. Rolul său este inclusiv de mediator
educațional, contribuind la consolidarea competenţelor psihosociale şi metodologice ale
educatorilor care lucrează direct cu copiii.

 Personalul auxiliar și de îngrijire este cel care satisface nevoile zilnice de bază ale copilului: igiena,
prin învățarea copilului să se spele pe mâini, pe față și să meargă la toaletă; odihna zilnică prin
respectarea necesarului de somn al antepreșcolarului; aportul zilnic de hrană prin prepararea
meniului zilnic stabilit de medicul școlar, calculat de asistenta medicală școlară, în conformitate cu
necesarul caloric și nutritiv al alimentație corespunzătoare vârstei și genului copilului, pentru o
dezvoltare armonioasă și sănătoasă. Acesta va fi aprobat săptămânal de managerul de caz /
managerul instituției.

 Compartimentul economic-administrativ include pe lângă serviciul economic și pe cel de resurse

umane și se ocupă în strânsă relație cu asistentul social și managerul de caz, alături de managerul
instituțional, la recomandările pedagogului/psihologului și în colaborare cu echipa medicală, de
achiziția materialelor pedagogice (fișe cu simboluri, tabele cu imagini, scaune speciale, etc. care să
faciliteze incluziunea, de exemplu în cazul copiilor cu deficiențe) și a consumabilelor necesare
desfășurării în bune condiții a procesului pedagogic de formare și de îngrijire a antepreșcolarului.
 Tipurile de servicii
pe care le oferă unitățile de educație antepreșcolară

a. ,,servicii de educație timpurie realizate în baza unui curriculum național, centrat

pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoțională și socială a copiilor, respectiv pe
remedierea timpurie a eventualelor dificultăți/deficiențe de dezvoltare;

b. servicii de îngrijire, protecție și nutriție a copiilor;

c. servicii de supraveghere a stării de sănătate a copilului;

d. servicii complementare pentru copil, familie, respectiv servicii de consiliere, de

educație parentală, de informare”.

(cf. art.14. (1)/Metodologia de organizare și funcționare a creșelor și a altor unități de educație

timpurieantepreșcolară, HG nr. 1252/2012)
 Structura orientativă a personalului din creșe-
unități în care se oferă servicii de educație antepreșcolară

 Conform art. 44 (1)/ Metodologia de organizare și funcționare a creșelor și

a altor unități de educație timpurie antepreșcolară, HG 1252/2012:
a) personal de conducere: director/șef de centru;
b) personal didactic: educator-puericultor;
c) personal de specialitate: asistent medical;
d) personal nedidactic: administrator, bucătar, contabil, ajutor de bucătar,
îngrijitoare.
 Atribuțiile principale ale educatorului-puericultor (art.53-54/HG
1252/2012)
 ANC-Standard ocupațional educator-puericultor (2008, propus spre
revizuire 2010)
 Principalele atribuții ale educatorului-puericultor
din creşă şi din alte unități de educație antepreşcolară

a) realizează activități de îngrijire şi de stimulare psihomotorie a copiilor în vederea

creşterii gradului de independență;

b) realizează activități care vizează dezvoltarea comportamentului socio-afectiv;

c) asigură formarea şi perfecționarea comportamentului verbal;

d) realizează programe care cuprind activități ce urmăresc creşterea receptivității

generale la stimuli în vederea dezvoltării capacităților şi atitudinilor în învățare;

e) înregistrează progresele realizate de copil în jurnalul acestuia;

f) colaborează activ cu părinții/reprezentanții legali ai copiilor care frecventează

unitatea.

(Conform art.53 (1)/ Metodologia de organizare și funcționare a creșelor și a altor

unități de educație timpurieantepreșcolară, HG nr. 1252/2012)
ART. 54(1) Educatorul-puericultor are obligația de a comunica în scris
părinților/reprezentanților legali ai copiilor, prin jurnalul de legătură al
copilului, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, cel puțin următoarele
informații, cu avizul directorului/şefului de centru:
a) progresele realizate de copii pe cele 5 domenii de dezvoltare;
b) starea emoțională şi afectivă a copiilor;
c) dificultăți/deficiențe identificate;
d) orice alte elemente care necesită luarea unor măsuri sau a căror
cunoaştere de către părinți/reprezentanți legali este necesară pentru
dezvoltarea armonioasă a copiilor.
(cf.Metodologiei de organizare și funcționare a creșelor și a altor unități de
educație timpurieantepreșcolară, HG nr. 1252/2012)
 Periodicitatea evaluării copilului

 Evaluarea copilului este un proces amplu și dinamic, în care fiecare specialist din echipa
multidisciplinară pune un diagnostic de sănătate /de boală în aria sa de competențe profesionale.
Periodicitatea întâlnirii specialiștilor din echipa multidisciplinară se stabilește printr-o programare
lunară a ședințelor de lucru/ori de câte ori este nevoie.
 Programul de intervenție personalizat;
 Planul de învățare personalizată;
 Planul treptelor de achiziții se realizează în parteneriat cu familia (O.M.S.F 725/12709/2002 cu
reglementările actuale).
 Evaluarea antepreșcolarului /a preșcolarului se va realiza:
 Inițial: în instituții acreditate, o evaluarea complexă cu rol diagnostic a copilului, la încadrarea în
unitatea antepreșcolară/ preșcolară;
 Periodic: anual, la trecerea dintr-o etapă în alta a intervenției timpurii și trimestrial sau ori de câte
ori este nevoie pentru copilul cu cerințe educative speciale (C.E.S.), la cererea unui membru din
echipa multidiscipinară.
 Final: prin certificat de evaluare la finalul anilor de educație antepreșcolară/preșcolară și
stabilește prioritățile, obiectivele, activitățile și termenele unui nou plan de intervenție
personalizată, dacă este cazul. Un exemplar al raportului scris final va fi transmis părinților sau
tutorelui legal al copilului, dar și serviciului de evaluare și orientare școlară și profesională din
cadrul CJRAE/CMBRAE și managerului de caz și managementului instituției de învățământ.
 Comunicarea multidisciplinară asertivă
Comunicarea eficientă în echipa multidisciplinară de intervenție timpurie presupune:

 dinamicitate multidirecțională a schimbului de opinii între speciali știi echipei;

 pregătire profesională de nivel superior a speciali știlor cu func ție decizională în echipă, cu un larg vocabular de
specialitate;
 eficientizarea timpului, prin comunicări scurte, la subiect, în cuvinte pu ține, dar esen țiale pentru transmiterea corectă
a mesajului – a spune mult în cuvinte pu ține (Pitagora);
 toleranța socială asupra tuturor opiniilor membrilor grupului, dar fără a tolera incompeten ța sau lipsa de transparen ță
a mesajului;
 adresabilitate securizantă, cu respect, fa ță de ceilal ți membrii ai echipei, care furnizează încredere;
 Facilitarea decodării și înțelegerea facilă a mesajului;
 facilitarea acceptării mesajului paraverbal, prin modula ția vocii și aten ția acordată mesajului comportamentului non-
verbal și care trebuie să se plieze pe mesajul verbal transmis, întărindu-l.
 Centrată pe soluții pentru rezolvarea problemei supuse discuției.
Scopul: de a construi în cadrul organizației de educație timpurie o echipă multidisciplinară
performantă bazată pe o COMUNICARE FACILĂ, CLARĂ, ASERTIVĂ în care membrii sunt părți
importante ale aceluiași întreg organizațional, de intervenție timpurie centrată pe nevoile copilului,
asimilat grupului educațional, social și familial, căruia i se subscrie.
 Perspective etice în educație și formare

Etica și integritatea sunt valori care se cultivă și respectă pe tot parcursul

educațional, existând regulamente clare care prevăd consecințele
nerespectării acestor valori pentru toți cei implicați.

,,Școala oferă copiilor și tinerilor un set de repere valorice și

culturale și de principii etice care să le asigure dezvoltarea unei
identități complexe și bine definite din perspectiva națională,
europeană și globală. Dezvoltă în rândul beneficiarilor capacitatea de
a interpreta, prin filtrul acestor valori și repere, relația cu sine, ca ființă
morală, cu familia, cu lumea profesională și cu societatea în general”.
(sursa: MEN-viziunea sistemică din 29.03.2019 ,,Educația ne unește.Viziune asupra viitorului educației În România”, p.5
https://www.edu.ro/ministerul-educa%C8%9Biei-na%C8%9Bionale-lansat-viziunea-sistemic%C4%83-%E2%80%9Eeduca
%C8%9Bia-ne-une%C8%99te%E2%80%9D)

• Instrumente instituționale pentru promovarea eticii și Activitățile

membrilor Comisiei de etică;
 Dezvoltarea unui climat etic incluziv;
 Exemplele de bune practici
 Perspective etice în educație și formare

• art. 98 (2)/Legea educației naționale nr. 1/2011 actualizată;

Atribuțiile consiliului profesoral sunt următoarele:

a) gestionează și asigură calitatea actului didactic;

b) stabilește Codul de etică profesională și monitorizează
aplicarea acestuia;
........

Codul-cadru de etică al personalului didactic din

învățământul preuniversitar (Ordin nr. 4831/2018)
 Perspective etice în educație și formare
ART. 5/ Codul-cadru de etică al personalului didactic din învățământul preuniversitar prevede:
În relațiile cu beneficiarii direcți ai educației, personalul didactic are obligația de a cunoaște, de a respecta și de a
aplica norme de conduită prin se asigură:

a) Ocrotirea sănătății fizice, psihice și morale a beneficiarilor direcți ai educației prin:

(i) Supravegherea atât pe parcursul activităților desfășurate în unitatea de învățământ, cât și în cadrul celor organizate de
unitatea de învățământ în afara acesteia;
(ii) Interzicerea agresiunilor verbale, fizice și a tratamentelor umilitoare asupra beneficiarilor direcți ai educației;
(iii) protecția fiecărui beneficiar direct al educației, prin sesizarea oricărei forme de violență verbală sau fizică exercitate
asupra acestuia, a oricărei forme de discriminare, abuz, neglijență sau de exploatare a acestuia, în conformitate cu
prevederile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului
(iv) Combaterea oricăror forme de abuz;
(v) Interzicerea hărțuirii sexuale și a relațiilor sexuale cu beneficiarii direcți ai educației;
b) Interzicerea oricăror activități care generează corupție:
(i) fraudarea examenelor;
(ii) solicitarea, acceptarea sau colectarea de către personalul didactic a unor sume de bani, cadouri sau prestarea anumitor
servicii, în vederea obținerii de cătrebeneficiarii direcți ai educației de tratament preferențial ori sub amenințarea unor
sancțiuni, de oricenatură ar fi acestea;
(iii) favoritismul;
(iv) meditațiilecontra cost cu beneficiarii direcți ai educației de la formațiunile de studiu la care este încadrat;
c) Asigurarea egalității de șanse și promovarea principiilor educației incluzive;
d) Respectarea demnității și recunoașterea meritului personal al fiecărui beneficiar direct al educației
 Perspective etice în educație și formare
ART. 6/ Codul-cadru de etică al personalului didactic din învățământul preuniversitar
prevede:

În relaţiile cu părinţii şi cu reprezentanţii legali ai beneficiarilor direcţi ai educaţiei,

personalul didactic respectă şi aplică norme de conduită prin care se asigură:

a) stabilirea unei relaţii de încredere mutuală şi de comunicare;

b) respectarea confidenţialităţii informaţiilor, a datelor furnizate şi a dreptului la viaţă
privată şi de familie;
c) neacceptarea primirii de bunuri materiale sau sume de bani pentru serviciile
educaţionale oferite, în condiţiile art. 5 lit. b) pct. (ii);
d) recomandarea de auxiliare curriculare sau materiale didactice, cu precădere a celor
deschise şi gratuite, fără a impune achiziţionarea celor contra cost.
 Perspective etice în educație și formare
ART. 7/ Codul-cadru de etică al personalului didactic din învățământul preuniversitar prevede:

(1) Relaţiile colegiale ale personalului didactic se bazează pe respect, onestitate,

solidaritate, cooperare, corectitudine, toleranţă, sprijin reciproc, confidenţialitate,
competiţie loială.
(2) În activitatea profesională, personalul didactic evită practicarea oricărei forme de
discriminare şi denigrare în relaţiile cu ceilalţi colegi şi acţionează pentru combaterea
fraudei intelectuale, inclusiv a plagiatului.
 Perspective etice în educație și formare
ART. 9/ Codul-cadru de etică al personalului didactic din învățământul preuniversitar prevede

În exercitarea activităţilor specifice (şcolare şi extraşcolare), personalului didactic îi

este interzis:

a) să folosească baza materială din spaţiile de învăţământ în vederea obţinerii de

beneficii materiale personale directe sau indirecte;
b) să folosească, să producă sau să distribuie materiale pornografice scrise, audio
ori vizuale;
c) să organizeze activităţi care pun în pericol siguranţa şi securitatea beneficiarilor
direcţi ai educaţiei sau a altor persoane aflate în incinta unităţii sau a instituţiei
de învăţământ;
d) să consume alcool şi substanţe interzise, cu excepţia celor recomandate medical;
e) să permită şi să încurajeze consumul de alcool şi de substanţe interzise de către
beneficiarii direcţi ai educaţiei, cu excepţia celor recomandate medical;
f) să organizeze şi să practice pariuri şi jocuri de noroc.
 Perspective etice în educație și formare
ART. 10/ Codul-cadru de etică al personalului didactic din învățământul preuniversitar prevede

În relaţiile cu alte unităţi şi instituţii de învăţământ, precum şi cu instituţiile şi reprezentanţii comunităţii locale,
personalul didactic respectă şi aplică norme de conduită prin care:

a) asigură sprijin în scopul furnizării unor servicii educaţionale de calitate;

b) manifestă responsabilitate şi transparenţă în furnizarea de informaţii către instituţiile de stat în protejarea

drepturilor beneficiarului direct al educaţiei, atunci interesul şi nevoia de protecţie a acestuia impun acest lucru.

 Competențele și codul de conduită al inspectorilor (Capitolul III/Regulamentul de inspecție a unităților

de învățământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul MEC nr. 6.106 din 2020)

 Brainstorming: Cum asigurați calitatea procesului didactic în exercitarea profesiei de dascăl?

 Să reflectăm împreună!
Profesorul este garantul educației de calitate

 ,,Profesorul, în sensul larg de dascăl la orice nivel de învățare, este un

profesionist în domeniul său, competent în materie de disciplină predată,
de pedagogie și psihopedagogie. Cunoaște ultimele evoluții și descoperiri
în disciplina predată și în domeniul pedagogiei, își actualizează constant
competențele în aceste domenii, și își modifică practicile prin adoptarea
celor mai relevante metode de facilitare a învățării. În același timp,
personalizează educația și se instruiește în folosirea tehnologiilor de
predare.

 Profesorul creează contexte de învățare care răspund particularităților

fiecărui elev, astfel încât să permită acestuia să își construiască identitatea
și să își dezvolte competențele în cel mai eficient mod posibil. Profesorul
se asigură că învățarea se produce preponderent în școală și depune
toate eforturile pentru ca elevii să nu fie supraîncărcați cu activități de
învățare în afara școlii. Scopul principal al tuturor activităților profesorului
este să sprijine creșterea, dezvoltarea și succesul fiecărui elev”.
(sursa: MEN-viziunea sistemică din 29.03.2019 ,,Educația ne unește.Viziune asupra viitorului educației În România”, p.7)
 Să reflectăm împreună!
Profesorul este garantul educației de calitate

 ,,Profesorul folosește instrumentele evaluării narative și numerice, în

principal în scop formativ, pentru a evidenția progresele individuale ale
elevilor, pentru a-i sprijini în atingerea obiectivelor de învățare și pentru a își
modifica propriile practici în a răspunde mai bine modului în care elevul
învață. Profesorul folosește, în principal, funcția pedagogică a evaluării, prin
care dirijează învățarea fiecărui elev într-o direcție rodnică, și evită imperios
folosirea instrumentelor de evaluare în moduri care pot provoca stresul,
anxietatea, demotivarea, abandonul sau denigrarea personală.

 Performanța profesorului se măsoară prin impactul atins la nivelul fiecărui

elev în implementarea obiectivelor sistemului de învățământ. Instrumentul
principal de măsurare, asigurare și îmbunătățire a performantei este
autoevaluarea, însoțită de datele de impact colectate pe termen lung”.

(sursa: MEN-viziunea sistemică din 29.03.2019 ,,Educația ne unește.Viziune asupra viitorului educației În România”,
p.7)
 Bibliografie

1. Gherguț A.(2011). Evaluare și intervenție psihoeducațională.Terapii educaționale, recuperatorii și compensatorii, Iași:

Polirom;
2. H.G. nr. 1.252/2012 privind aprobarea Metodologiei de organizare și funcționare a creșelor și a altor unități de educație
timpurie antepreșcolară revizuită;
3. Legea educației naționale nr. 1/2011 cu completările și modificările ulterioare (actualizată) ;
4. MEN-viziunea sistemică din 29.03.2019 ,,Educația ne unește.Viziune asupra viitorului educației În România” (
https://www.edu.ro/ministerul-educa%C8%9Biei-na%C8%9Bionale-lansat-viziunea-sistemic%C4%83-%E2%80%9Eeduca%
C8%9Bia-ne-une%C8%99te%E2%80%9D
)
5. ORDIN MEC nr. 6.106 /2020 privind aprobarea Regulamentului de inspecţie a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
6. Ordin MEN nr. 4831/2018- Codul-cadru de etică al personalului didactic din învățământul preuniversitar;
7. OMEN nr.9387/5.08. 2019- Planul de acțiune pentru educație 2019-2030 (
https://www.edu.ro/planul-de-ac%C8%9Biune-pentru-educa%C8%9Bie-2019-2030)
8. OECD (2012)- Start puternic III: instrumente de calitate pentru educația și îngrijirea timpurie a copilului, Ediția OECD, Paris .
(http://www.oecd.ro/oecd3ro.html)
9. Proiectul Președintelui României ,,România educată”.Viziune și strategie 2018-2030 și Raporturile celor șapte grupuri de
lucru tematice (http://www.romaniaeducata.eu/rezultatele-proiectului/)
10. Recomandarea Consiliului UE din 22 mai 2019 privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire timpurie a copilor (
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32019H0605(01)&from=EN)
11. Suport de curs proiect E.T.I.C- modul 1. Educație timpurie -necesitate si actualitate, tema 1.3. Calitatea serviciilor de
educație timpurie – monitorizare și evaluare. Rolul echipelor multidisciplinare de intervenție timpurie.Perspective etice în
educație și formare, 2020.