Ce sunt microorganismele? Microorganismele sunt organisme microscopice vegetale și animale de dimensiuni mici, invizibile cu ochiul liber (dar care pot fi vă zute cu ajutorul microscopului optic și electronic), în general, unicelulare, cu structură internă relativ simplă . Tră iesc în sol, în apă , în aer, în corpul plantelor sau al animalelor și pot fi saprofite sau patogene pentru organismul în care se dezvoltă . 1. Bacteriile fixatoare de azot atmosferic
Se estimează că 90% din cantitatea totală de compuși ai azotului (asimilabili de că tre
plante) este produsă de o anumită categorie de bacterii, numită bacterii fixatoare de azot atmosferic, molecular. Azotul este unul din cele mai importante elemente ale nutriției minerale la plante, gă sindu-se în corpul acestora în compoziția proteinelor, clorofilelor, în cea a acizilor nucleici,în aminoacizii solubili etc.
Așadar, acest element chimic
face parte din constituția materiei vegetale, având rol esențial în creșterea și dezvoltarea plantelor. Neexistența acestui grup de bacterii, prin urmare, ar conduce la lipsa plantelor, fără de care celelalte organisme, inclusiv omul, nu ar putea exista. 2. Microorganismele heterotrofe Cadavrele macroorganismelor și deșeurile activită ților umane ar sufoca orice forma de viața dacă microorganismele heterotrofe (ce se hră nesc cu substanțe organice produse de alte organisme) nu și-ar îndeplini rolul de descompună tori. Doar prin existența bacteriilor se poate realiza descompunerea materiei organice moarte, a substanțelor greu degradabile (celuloză , lignin, chitină ), dar și a celor poluante, cu efect destructiv. În lipsa acestora, pământul s-ar transforma în scurt timp într-o imensă groapă de gunoi și cu o continuă expansiune. 3. Microorganismele fotoautotrofe Unele microorganisme au rol ecologic, de producă tori primari, avâ nd capacitatea de fotosinteză . Acestea sunt microorganisme fotoautotrofe (cu proprietatea de sinteză a substanțelor organice din compușii anorganici, prin procesul de fotosinteză ) ce tră iesc în medii acvatice de mari adâ ncimi (mă ri și oceane), unde plantele acvatice nu există sau sunt în numă r redus. În absența plantelor verzi și a algelor, funcția de producă tor primar revine integral microorganismelor fotoautotrofe. Viața terestră nu este posibilă în lipsa fotosintezei, iar acest lucru este valabil și la nivel acvatic. Prin urmare, stau la baza lanțurilor trofice și susțin productivitatea ecosistemelor acvatice. 4. Microorganismele benefice din corpul uman Organismele microscopice nu ne ocolesc nici pe noi, astfel un om poartă pe tegument, mucoase si în cavită țile corpului un numă r de aproximativ 1014 microorganisme benefice (mai ales bacterii). Acest numă r depă șește numă rul estimat al celulelor care alcă tuiesc organismul uman; vorbim de o biomasa microbiană umană imensă . Microbiota normală are rol în dezvoltarea normală a sistemului imunitar și a tractului digestiv, în special a colonului, participâ nd la sinteza unor vitamine și la digestie.
Aceasta este o barieră
antiinfecțioasa împotriva microorganismelor patogene. De exemplu, dacă microbiota din colon se dezechilibrează, prin acțiunea unor medicamente, spre exemplu, acest lucru conduce la dureri/crampe intestinale, eliminarea de alimente nedigerate complet, anemie, diaree, constipație sau scădere în greutate. La multe specii microbiene nu se cunosc structura și funcțiile, dar ceea ce știința a descoperit pâ nă acum cu privire la aceste organisme „invizibile”, sugerează că viața fă ră ele ar fi indispensabilă și nu ar fi de dorit. Unii cercetă tori afirmă totuși, că o viață sterilă ar fi posibilă , însă recunosc că aceasta ar avea o calitate extrem de scă zută și de puțină durată .