SFINŢII MARTIRI

BRÂNCOVENI
AN OMAGIAL
2014
 RUGĂCIUNE CĂTRE
SFINŢII MARTIRI
BRÂNCOVENI:
 "O, Sfinţilor Martiri
Brâncoveni, cereți pentru
noi statornicia neclintită și
tăria de diamant ce ați avut
până ce v-ați dat sufletele
voastre, curățite prin botezul
sângelui, mai strălucitoare
decât razele soarelui în
mâinile Ziditorului tuturor.
Ca astfel, învrednicindu-ne și
noi părții celei de-a dreapta,
dimpreună cu voi și cu toți
sfinții care I-au bineplăcut
Lui de la începutul
veacurilor, să-L slăvim pe
Dumnezeul vieții noastre, pe
Tatăl, pe Fiul, și pe Sfântul
Duh, în nespusa fericire a
Împărăției Sale, în vecii
Cuprins:
Date despre familia domnitorului
Dezvoltarea culturală
Anii de domnie
Ctitorii brâncoveneşti
Stilul brâncovenesc
Martiriul Brâncovenilor
CANONIZAREA
Mormântul domnitorului
 Date despre familia domnitorului

 S-a nãscut în localitatea Brâncoveni din pãrtile Romanatiului si a

avut printre strãmosii dupã tatã pe Matei Basarab, domnitor între
1632 - 1654, mare ctitor de biserici si mãnãstiri, iar dupã mama
lui, Stanca, fiica postelnicului Constantin Cantacuzino, era de vitã
împãrãteascã.
Din pruncie rãmânând fãrã tatã, maica lui s-a îngrijit sã-i dea o
crestere aleasã si în frica lui Dumnezeu, dându-l sã învete Sfintele
scripturi si carte greceascã si sloveneascã. Fiind înzestrat cu
însusiri deosebit de bune, blând din fire, vioi la minte si plãcut la
înfãtisare si având avere din destul, când ajunse la vârsta
cãsãtoriei îsi alese de sotie pe Maria, fiica lui Neagoe si nepoaa lui
Antonie Vodã. Cãsãtoria lor a fost binecuvântatã de Dumnezeu cu
unsprezece copii: patru bãieti si sapte fete.
Om cinstit si muncitor, Constantin Brâncoveanu a fost chemat
de tânãr în slujba de dregãtor domnesc, mai întâi de Duca Vodã si
apoi de Serban Vodã Cantacuzino, urcând în dregãtorie pânã la
înalta vrednicie de mare logofãt, adicã sfetnicul cel mai de seamã
din Divanul domnesc. Se spune cã Serban Vodã, vãzându-i
destoinicia si cumintenia, îl pretuia pe el cel mai mult dintre toti
nepotii, însãrcinându-l cu slujbe grele, iar pe patul de moarte a
Cele unsprezece odrasle domnesti, patru bãietisi sapte fete erau avutia cea mai de seamã a domnestilor pãrinti, care îi cresteau în frica lui Dumnezeu, în credinta si dragoste de tarã si de neam.
Bãietii grãiau în bisericã întru cinstirea sfintilor lor patroni si ocrotitori cuvântãri care uimeau si bucurau pe multi. Constantin, Stefan, Radu si Matei erau lumina ochilor si comoara cea nepretuitã a
inimilor pãrintilor lor. Cele sapte fete au fost cãsãtorite cu mare cinste si asezate la casele lor cu toatã [Link] au urmat alese obiceiuri ce le-au vãzut si învãtat de la pãrinti. Înteleptului domn i-a
dãruit Dumnezeu, spre bunã orânduire a trebuintelor tãrii ,si un sfetnic de tainã, un priceput si bun iconom: vistiernicul Ianache, vrednica sa rudenie, care i-a fost de mare ajutor.
Alegerea ca Domn

La moartea voievodului Serban

Cantacuzino, la 29 octombrie 1688,
boierii si toti dregãtorii tãrii l-au
rugat pe Constantin Brâncoveanu
sã primeascã domnia. Au trebuit sã
stãruiascã mult, pentru cã
Brâncoveanu spunea cã este de
ajuns ceea ce este si ceea ce i-a dat
Dumnezeu, de vreme ce este ca un
domn în casa sa.

Numai când i-au spus cã este vrerea

tãrii ca el s-o apere de dusmani, sã-
i apere credinta si sã-i asigure
liniste si pacea, atunci a primit.
 Anii de domnie
 Binecredinciosul Voievod Constantin Brâncoveanu si-a
rânduit domnia cu multã întelepciune, asa încât pe
pãmântul tãrii, în toatã domnia lui de 25 de ani, tara nu a
cunoscut rãzboi, desi era înconjurat de trei imperii care o
dusmãneau: cel rusesc, cel turcesc si cel nemtesc. Cu
multã chibzuintã a stiut sã apere tara de toti si, în felul
acesta a înflorit în tarã credinta, prin ridicarea de lãcasuri
de închinare si cultura, prin tipãrirea de multe cãrti, mai
ales religioase.
Cronicarul nu spune decât adevãrul atunci când scrie
despre noul domn cã era "cu daruri vrednice împodobit",
cã a purtat de grijã tãrii cu "adâncã pricepere si cu înaltã
priveghere", "cu blândete si rãbdare", care izvorau din
"întelepciunea si multa bunãtate" cu care fusese dãruit de
la Dumnezeu.
 Dezvoltarea culturală
 A fost uns domn de cãtre mitropolitul tãrii, Teodosie. Cel
dintâi lucru pe care l-a fãcut, a fost sã continue tipãrirea
Bibliei de la Bucuresti, 1688, prima Biblie completã, în cea mai
frumoasã limbã româneascã, pe în Biblia de la București
(1688) sau Biblia lui Șerban Cantacuzino este prima
traducere integrală a Bibliei în limba română. Este un
monument al limbii române vechi, jucând un rol major în
dezvoltarea limbii literare[1]. Biblia de la București este „cel
mai însemnat monument al literaturii religioase la români, atât
prin întinderea, cât și prin limba ei cea minunată”, spunea
istoricul Alexandru D. Xenopol[2]. George Călinescu afirma că
„Biblia românească (1688) reprezintă pentru poporul român
ceea ce a reprezentat Biblia lui Luther pentru germani”[3].
Nicolae Iorga spunea că ea este „cel dintâi document sigur de
limbă literară stabilită pe înțelesul tuturor românilor”[
 Biblia de la București
(1688) sau Biblia lui Șerban
Cantacuzino este prima
traducere integrală a Bibliei în Prima foaie a Bibliei
limba română.
 Este un monument al limbii
române vechi, jucând un rol
major în dezvoltarea limbii
literare[1].
 Biblia de la București este „cel
mai însemnat monument al
literaturii religioase la români,
atât prin întinderea, cât și prin
limba ei cea minunată”, spunea
istoricul Alexandru D. Xenopol.
 George Călinescu afirma că
„Biblia românească (1688)
reprezintă pentru poporul român
ceea ce a reprezentat Biblia lui
Luther pentru germani”.
 Nicolae Iorga spunea că ea este
„cel dintâi document sigur de
limbă literară stabilită pe
înțelesul tuturor românilor”
 CTITORII BRÂNCOVENEŞTI

 Domnitorul a initiat o ampla activitate de constructii

religioase si laice, imbinand armonios in arhitectura,
pictura murala si sculptura traditia autohtona, stilul
neo-bizantin si ideile novatoare ale renascentismului
italian intr-un nou stil caracteristic, numit stilul
brâncovenesc. Unele dintre ctitoriile sale s-au
pastrat, dar sunt si multe dintre ele care au disparut.
. La curtea domneasca a avut loc o adevarata Renastere
bizantina.
Stilul brancovenesc reprezinta un sincretism intre traditii
artistice locale, valahe, bizantine si alte influente orientale si
forme occidentale, ale Renasterii, cum ar fi scoala italiana.
"Primul stil romanesc“, asa cum este considerat stilul
arhitectural brancovenesc, are drept una dintre trasaturile sale
fundamentale, importanta deosebita deosebita pe care o acorda
ornamentului.
Stilul brancovenesc pastreaza totusi un echilibru intre simplitate
si ornamentare excesiva.
 Sfantul Constantin Brancoveanu,
a fost unul dintre cei mai mari
ctitori de biserici si manastiri din
Tarile Romane. Inca inainte de a
ajunge domnitor, el a ridicat doua
biserici, una la Potlogi,
Dambovita si alta la Mogosoaia,
langa Bucuresti.
 Brancoveanu a mai ctitorit tot in
Bucuresti inca trei biserici, pe
locul unora mai vechi:
 biserica Sfantul Ioan cel Mare sau
"Grecesc”, demolata in secolul
trecut,
 biserica manastirii Sfantul Sava,
demolata in secolul trecut si
 Biserica Sfantul Gheorghe Nou
din Bucuresti, existenta si azi in
centrul capitalei, recent
restaurata. In aceasta din urma
biserica au fost depuse si
osemintele ctitorului, in anul
1720, aduse in ascuns de la
Constantinopol, de catre sotia sa,
doamna Marica.
 Impreuna cu unchiul sau,
spatarul Mihai Cantacuzino, a
ridicat manastirea din Ramnicu
Sarat, cu hramul Adormirea
Maicii Domnului, Nasterea
stilului brancovenesc a fost
la Hurezi, unde se afla principala
ctitorie a lui Constantin
Brancoveanu, aceasta insumand
cel mai vast ansamblu de
arhitectura monastica din Tara
Romaneasca.
 Manastirea Surpatele,
Manastirea Polovragi si
Manastirea Turnu din Targsoru
Vechi, Prahova.
 o biserica in satul Doicesti,
Dambovita.
 in Transilvania se numara o
biserica in Fagaras, alta in Ocna
Sibiului, precum si Manastirea
Sambata de Sus.
  in afara Tarilor Romane amintim:
Biserica "Sfantul Nicolae“ din cartierul
Galata, Constantinopol, un paraclis si
o trapeza, in cadrul Manastirii "Sfantul
Pavel“ din Muntele Athos, iar la Ismail,
pe malul stang al Dunarii, a ridicat o
biserica cu hramul "Sfantul
Gheorghe“.
 Sfantul Constantin Brancoveanu a si
refacut multe alte biserici, cum sunt
Manastirile Cozia, Arnota, Bistrita,
Cel mai reprezentativ monument Strehaia, Sadova, Gura Motrului,
civil construit in stil Dintr-un lemn, Curtea de Arges, Dealu,
Snagov, bisericile Domneasca si
Brancovenesc, datand din anul "Sfantul Dumitru“ din Targoviste.
1702, este Palatul de la
Mogosoaia. Bisericile au fost impodobite cu
frumoase picturi in fresca de catre cei
doi renumiti zugravi ai epocii Parvu
Mutu, roman, fiu de preot din
Campulung, si de grecul Constantinos,
pictorul preferat al lui Constantin
Brancoveanu, care a format o
adevarata "scoala“ de zugravi, mai
-Palatul de la
ales la Hurezi.
Potlogi
 Martiriul
Brâncovenil
or
 La 25 Martie 1714, Voievodul
 La 15 August 2014, se Constantin Brâncoveanu este mazilit de
turci, dus cu familia la Istambul si
împlinesc 300 de ani de la închis în temnita Edicule (Sapte
moartea muceniceasca la Turnuri). Pâna în vara va fi torturat
Constantinopol a Voievodului continuu pentru a marturisi unde-si
Tarii Românesti, CONSTANTIN avea banii, turcii numindu-l "Altân Bei"
(Printul Aurului). Dupa torturi cumplite
BRÂNCOVEANU, împreuna cu i-au smuls semnatura pentru aurul
fiii sai, CONSTANTIN, STEFAN, depus la Venetia.
RADU si MATEI - si cu ginerele  La 15 August 1714, de Sf. Maria Mare,
sau, visternicul Ianache când împlinea 60 de ani, iar Doamna
Vacarescu, una din cele mai Maria îsi serba onomastica, Constantin
Brâncoveanu a fost dus la locul de
cumplite tragedii pe care le-a osânda Ialy Chisc (Chioscul Marii).
cunoscut istoria României.  Erau prezenti sultanul Ahmed al III-lea,
marele vizir Gin Ali, reprezentantii
"crestinatatii apusene - Franta, Anglia,
Imperiul Habsburgic, Rusiei - care nu
refuzasera invitatia chiar în ziua de Sf.
Li s'a îngaduit sa-si faca o ultima rugaciu-ne, dupa care sultanul le-a oferit viata
daca trec la mahomedanism. Del Chiaro noteaza raspunsul demn al Voievodului
"Împarate ! Averea mea, cât a fost, tu ai luat-o, dar de legea mea crestina nu ma
las ! În ea m'am nascut si am trait, în ea vreau sa mor. Pamântul tarii mele l-am
umplut cu biserici crestinesti si, acum, la batrânete, sa ma închin în geamiile
voastre turcesti ? Nu, Împarate ! Mosia mi-am aparat, credinta mi-am pazit. În
credinta mea vreau sa închid ochii, eu si feciorii mei".
Apoi si-a încurajat fiii astfel : "Fiilor, aveti curaj ! Am pierdut tot ce aveam pe
lumea aceasta pamânteasca. Nu ne-au mai ramas decât sufletele, sa nu le
pierdem si pe ele, ci sa le aducem curate în fata Mântuitorului nostru Iisus
Hristos. Sa spalam pacatele noastre cu sângele nostru !"
Sultanul a dat semnalul executiei. Primul fu decapitat visternicul Ianache
Vacarescu, apoi cei patru fii ai Domnului : Constantin, Stefan, Radu si micutul
Matei (11 ani).
Înmarmurit de durere, Domnul murmura : "Doamne, fie voia Ta", dupa care i
s'a taiat si lui capul.
Cele sase trupuri decapitate au fost aruncate în apele Bosforului, iar capetele "purtate în prajini" pe ulitele
cetatii, au fost înfipte la o poarta a Seraiului si tinute acolo trei zile, dupa care au fost aruncate în mare.
Crestinii piosi au pescuit trupurile si le-au înmormântat, pe ascuns, în biserica Adormirii Maicii Domnului
din insula Halchi. Osemintele Voievodului-Martir au fost aduse în tara de sotia sa, Doamna Maria, în 1720
si îngropate pe ascuns în biserica Sf. Gheoghe-Nou din Capitala. Mormântul a fost acoperit de o placa de
marmora alba, fara nume, iar identificarea s'a facut dupa descoperirea, în 1914, a unei candele de argint
cu înscriptia : "Aici odihnesc oasele fericitului Domn, Io, Constantin Brâncoveanu Basarab Voievod".
 La doua secole de la moartea-i martirica, la 15
CANONIZAREA
August 1914, Mitopolitul Primat dr. Conon
Aramescu a savârsit primul parastas oficial la
mormântul Voievodului. A doua pomenire
oficiala s'a facut la 21 Mai 1934, când sicriul
cu moastele sale a fost depus în catedrala
patriarhala, iar dr. Miron Cristea, Patriarhul de
atunci, a savârsit un parastas în prezenta Sf.
Sinod al Bisericii Ortodoxe Române si a
Familiei Regale. A treia comemorare oficiala a
avut loc la 29 Octombrie 1988 - la împlinirea a
trei secole de la urcarea sa pe tron - printr'o
slujba de pomenire oficiata de ierarhi si preoti
în frunte cu P. F. Patriarh Teoctist.

 La 20 Iunie 1992 Biserica Ortodoxa Româna a

canonizat pe Martirii Brâncoveni, stabilindu-le zi de
pomenire la 16 August (pentru a nu coincide cu
praznicul Adormirii Maicii Domnului).

 In zilele de 15-16 August 1992 au avut loc la Bucuresti

si Hurezi-Vâlcea ceremoniile proclamarii canonizarilor
Sf. Martiri Brâncoveni, în prezenta membrilor Sf.
Sinod, în frunte cu P. F. Patriarhul Teoctist, si a mii de
credinciosi, care-si exprimau respectul si recunostinta
pentru singurul Domnitor Român care a preferat
moartea martirica fata de alternativa trecerii la
mahomedanism.