George Filip

de Ligya Diaconescu | Februarie 24, 2008

MONTREAL-CANADA

DESPRE MARELE POET GEORGE FILP, INIMOSUL, PREABUNUL I

DARNICUL ROMÂN, PLECAT DEMULT DEPARTE DE AR PENTRU A PUTEA
TR I IMENS I INTENS CUVÂNTUL “DOR”, CEL CERE ÎMBUNEAZ I
CEART ÎN ACEEA I M SUR , CARE D RUIE TE IUBIRE, PASIUNE,
UNIRE… ÎNTRE POE II ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME NECERÂND NIMIC ÎN
SCHIMB , CARE SUFER ATUNCI CÂND CONFRA II ÎNCEARC S -L
“UMILEASC ” PENTRU C DORE TE S CL DEASC “UNIREA INTRE
ROMÂNI” FIE EI CHIAR I NUMAI POE I, CU UN ZBUCIUM CONTINUU I O
IMENS DRAGOSTE DE TOT I DE TO I, DIN AL C RUI SUFLET VE NIC
TÂN R CURG ADESEA PIC TURI DE DURERE NELUMEASC , Â NIND
DEPARTE DE LUMEA I VIA A P MÂNTEASC SE POT SPUNE MULTE.
PU INI SUNT CEI CARE ÎL ÎN ELEG, PU INI DAR BUNI, CEI CARE-L IUBESC
I-L URMEAZA PRETUTINDENI… C L UZI I DE PA II MIRIFICI AI
CONDEIULUI SAU NEMATERIAL, NELUMESC, DUMNEZEIESC.
M NUM R PRINTRE CEI PU INI, CEI CARE AU LEGAT LEG MÂNT PE
VIA CU MARELE, IMENSUL POET, MAI MULT DECAT OM, BOLNAV DE
POEZIE, LIPIT DE CREA IE, NES TUL ÎN A D RUI…

SCURTE NOTE BIBLIOGRAFICE

DESPRE GEORGE FILIP - POETUL ENIGM

Poetul GEORGE FILP s-a n scut la Tuzla - Constan a, la 22 martie, 1939, în Zodia
Berbecului, pe malul M rii lui cea Neagr , cum îi place s precizeze, din mama
FLOAREA i fostul jandarm PANDELE.
De fapt nu ne propunem ca prin prezentul material, pe care-l scriem în paginile imaculate
ale undelor hertziene, s contur m o biografie complet a poetului în discu ie. Ne-ar fi, de
fapt imposibil, deocamdat , fiindcã prin via a lui brownian sunt infinite labirinte, prin
care ne-am r t ci c utându-l pe marele enigmatic. V propunem s r mânem cu
picioarele pe Terra i s -l desen m pe poetul mapamondian ca pe o fiin vertical i
atingibil , excluzând laudativele i, mai ales, cuvintele de prisos.

Pe George Filip l-au gonit comuni tii din ar la 7 ianuarie 1979. Deci are in r bojul de
pribeag 27 de ani. Dup deten ie a publicat în România 4 c r i cu tematici diferite. Facem
o exemplificare amintind despre volumul de versuri ANOTIMPUL LEGENDELOR, pe
care nimeni n-a avut curajul s i-l prefa eze, vede i bine, poetul fiind mereu suspicionat
ca du man, deci inut la index. Dar poetul s-a prefa at singur. Pe coperta a patra i-a pus,
ostentativ, o poz pletoas , cu ochi mare de vit , o fotografie mirat i de disperare, i
pentru a-i s tura pe comuni ti de “du man al poporului”, sub poz a pus în faximil un
poem de profundã expresie de patriotism.

Trebuia cineva s ne întemeieze.

Mun ii l-au n scut pe Decebal,
Dunãrea - pe b dica Traian
i timpul n-a mai cutezat sã cuteze
A r t cire semin ia noastr pur de neam.

Pe stâncile acestea de crez i granit

S-a conturat patria mea, cât o istorie;
Cea mai înalt Coloan spre infinit
Str luminându- i destinul din glorie-n glorie.

Întemeierea de ar - cântec prin vreme de zbucium

A culcat domnitorii pe scuturi sub lic r de stele
i i-a fost scris neamului meu s urce
Pân -n Coloana Infinit a patriei mele.

Pe itinerariul exilului sunt marcate Austria, Germania, Fran a i, rmul visat - Canada.
Poetul uitase de gloria str vezie din arã i- i pusese sculele de condeier în podul
amintirilor. Dar l-a descoperit minunata lui muz - DIANA - care l-a înh mat din nou la
carul sisific al scrisului. La Montreal a publicat sporadic plachete i fragmente de c r ulii
necesare dar nu foarte semnificative.
Deci, dup o perioad cam lung de t ceri, dar de neb nuite acumul ri, în 1993 public la
Editura GHEPARDUL din Craiova volumul de invoca ie retoric i de divinitate ERA
CONFUZIILOR. Iat câteva fragmente din prefa a semnat de Prof. doctor Luchian
Deaconu: “Destinul poetului George Filip poart pecetea dramatismului drumului parcurs
de neamul românesc în anii pe care-i num r via a lui. A avut ne ansa, asemeni întregii
genera ii al cãrei frate îi este, ca peste amintirile copil riei, br zdate de bombele
r zboiului ce curgea dinspre r s rit, s se înal e cea mai cumplit închisoare a gândului,
adus de trupele sovietice “victorioase i eliberatoare”, avându-i c l uze pe cei 100 de
comuni ti români, coli i la Moscova.

Sfidând pericolul închisorilor comuniste, tân rul poet a lovit neîncetat cu versul s u în
regimul de import, sperând, ca i bunicii i p rin ii s i, c “venirea americanilor” va salva
democra ia româneasc . Din conflictul dintre dictatura comunist i crezul pur al
trubadurului se na te poezia revoltei i ideea înstr in rii de Ceahl u i de Marea Neagr .
A fost arestat, judecat public la Turnu Severin, închis i… eliberat. În 1977, dup al i ani
de priva iuni i amenin ri, s-a înscris pe lista pentru drepturile omului i a cerut protectia
Ambasadei americane. În urma aceste noi ofense adus regimului, i s-a intentat un nou
proces public, desfã urat în Tuzla natal , unde poetul a fost primit de vecinii iprietenii
cump ra i de securitate ca TR D TOR de neam!
Sosit la Montreal poetul s-a num rat printre findatorii Centrului cultural român, a fost
redactor la ora de radio în limba român , redactor la revista multicultural HUMANITAS
- i director cultural la Teleromânia, prima televiziune din exil, în limba român .
În prefa a unei plachete de versuri publicat în Canada, muza poetului, Doamna Mihaele
DIANA, scrie despre poet: “Când l-au gonit din România învolbur rile sociale i politice,
pe drumul lung al exilului, poetul i-a luat cu el patru no iuni esen iale: dorul de Mam ,
ata amentul de ar , învolburarea M rii lui cea Neagr i… dragostea. La întâlnirile
noastre poetice, sau de suflet, biciuitul muzelor mi-a m rturisit în repetate rânduri c
muza lui cea bun soarbe triste e etern . Cred, spunea, c f r acest tezaur pana mea s-ar
usca i n-a mai fi capabil s iubesc sau s percep lumea aceasta ciclic material i
infinit în spiritualitatea ei.”

Poezia lui George Filip este scrâ netul de durere al poetului la toate nedrept ile lumii,
dar mai ales al celor din România dorurilor lui. Poetul George Filip respir la 10.000 de
km. dep rtare de ara natal . “L-am invitat pe poet în prim vara anului 1989, cu prilejul
comemor rii Centenarului Eminescu, la Hamilton. A recitat magistral, cu lacrimi pe
obraz, fiindc abia îi plecase m icu a în cer. Printre aplauze, consemneaz Dl. Zaharia
Anghel din Toronto -, a ajuns la el o românc basarabeanc de 92 de ani, care l-a
îmbr i at i, mângâindu-i pletele i-a zis: Bravo m i Eminescule, s mai vii pe la
noi”Acela i salut i-l adreseaz to i iubitoru’ ii de poezie din România acum, când vede
lumina tiparului volumul de versuri ERA CONFUZIILOR.

Poetul are în palmares vreo 20 de volume publicate i înc peatâtea în sertar. Scrie fluviu,
când i cum nu l-a v zut nimeni, scrie la metru cub, cum îi place s ne “informeze”, a
func ionat ca poet liric în a doua jum tate a secolului XX i, trubadur de nest vilit, a
intrat în mileniul III. Îmi este dificil s scriu despre marele meu prieten-poet-enigmatic
dar nu-mi abandonez str dania pân nu vi-l divulg total, chiar dac nu-mi d acces la
biografia lui pe care o b nuiesc deosebit de roman at .

La sfarsitul anului 2007, marele “nebun” intr-ale poeziei, GEORGE FILIP, imi propune
organizarea unui concurs de poezie româneasc . Am acceptat pe loc i din intrigi i
iubire, din nimic i din totul s-a n scut CONCURSUL INTERNA IONAL DE POEZIE
STARPRESS 2008, controversat din orgolii, iubit i primit cu mult dragoste de românii
de pretutindeni, scos din tipare i comun de care s-a auzit i se va auzi pretutindeni, din
NOUA ZEELAND i AUSTRALIA, SUA, CANADA, GERMANIA i AFRICA de
SUD, ANGLIA, FRANTA, MOLDOVA, ITALIA, i MULTE ALTE STATE ALE
LUMII în care exist români care gândesc i tr iesc române te.

Topice: Biografii, Condeie din Diaspora | Edit |

2 r spunsuri to “George Filip”

1. Elena spune:
6 Aprilie 2008 la 4:10 editare
 Nimeni nu va putea terge lacrimile nev zute ale acestui OM, nimeni nu va putea
alina DORUL de p mântul unde s-a n scut, dorul de parin i, de prieteni, de
oamenii pe care i-a cunoscut.
Domnule Filip v doresc din toat inima s n tate i via lung , s ne bucur m
mai departe de poeziile dumneavoastr .
Cu deosebit stim - Elena H b escu

2. Doina Toader spune:

23 Aprilie 2008 la 15:04 editare

Un grande printre marii oameni, ce trebuiesc ridica i în sl vi atunci când sunt

printre noi i nu când trec în nefiin ! Oameni ca el trebuiesc s se bucure de
aprecierea noastr c ci e singura r splat ce o putem face ca recunoa tere! Dau
totul i nu cer nimic! Dorul de cas i de ar în fiecare zi o particic le omoara
din trup i suflet!
Cu respect pentru maestrul GEORGE FILIP