irtuteo curofiei

T.

potimii desfrOnor

0rru[00re 0

Sf. loan CASIAN

VIRTT.MA CTJRATIEI A $I CASTITATII- BIRUITOAREA PATIMII DESFRANTRII

TRINITAS

tA $t, 2003

VIRTUTEA CURATIEI A CASTITATII SI BIRUITOARE PATIMII A DESFRANARII

t J ^ -t

Textul bro$urii este extras din ,,Sftntul loan Casian. Viata $i invdtdtura lui" - antologie tematic6 alcatuitAsi explicatAde Diac. Mihai lordichescu.EdituraTrinitas.lasi, 2003.

Sf6ntulIoan Casiana manifestat preoo cuparedeosebita de virtuteacastitatii$i a faF curdtiei, a,,neprihanei" sau cum o nume$te el. Acest lucru demonstreazd interesulunui mare teolog$i ascetpentruvindecarea uneiadintre patimi - desfr6celemai grele$i mai raspdndite narea. aceea, De scrierilesalepe aceastA tem6 (,,Despreduhul desfrdnarii",,,,Despre neprihand" Si,,Despre amdgirilede noapte")sunt de ceamai mareactualitate zilele noastre, in cdnd patimadesfrdnlriiestecel mai raspdndit mai Si practicatviciu in lumeacontemporan6, atingAndcotede neinchipuitatAtin ceeace privegte numArulcelor cuprin$ide el, cet $i in ceea ce privegte consecintele patimi in sdvdr$irii acestei plan spiritual,ftzic,social,moraletc.

cu observdnd discerSfdntulIoan Casian, modul cum actioneazi$i ndmdntduhovnicesc ne acest,,duhal desfrdnSrii", ose manifestd ferd ca antidotvirtuteacastitatiiSi a curatieisi modalitatileprin careo putem ne infbtiseaza dobdndi. are La SfdntulIoan Casiancastitatea doui fecioriei intelesuri:cel fizic, adici pdstrarea trupuluip6n6lacisdtoriepentrucei din lumegi pentruintreaga viati pentrumonahi;precumgi unei stdri de decel spiritual,adicdatingerea gi in sufleteascE trupeascd careomul sEvdrqire patima,nemaifiindtuls-a izbEvitde aceastd burat de lucrarileei. Curdtiaesteo starea inimii la care seajunge prin infrdnarea poftelor trupegtigi prin ispitelorce vin prin gdnduri$i dorefuzarea rinfe. Curdtiainimii esteo paradigmla des6din insi vdr$irii,ca gi castitatea, aceasta urmi fiind o antineinfruntata, inseamnl o liniste Castitatea curdtiasunt ciparea vietii ve$nice. $i expresiiale iubirii fatade Dumnezeu fata de si este Astfel, pentrumonahicastitatea o semeni. in cereasca"o a expresie doruluidupa,,patria
4

va careumanitatea fi liberd de constrdngerile gi trupului muritor. Pentrumireni, castitatea intrucdtprin cur6{iainimii suntvirtuli sociale, gi gi sporirealor cre$te posibilitatea lucrarea unor relatii umane de dragosteadev6rat6, pe iubirejertfitoarea castiintemeiate aceasta Astfel, tAtii Sinu pe dorinteleegoistetrupegti. virtuti sunthot6rdaceste in vederea casatoriei toarepentru fericireacdminuluiconjugal, pentruimplinireacelordoi in viataaceasta, dar celei viitoare,a mai alespentrudobdndirea in fericirii vegnice imparatialui Dumnezeu. Avdnd ca temelievirtutea infrdnarii, cre$pe treapti a urcugului tinii paqesc urmdtoarea qi spredesivAr$ire lupta impotriva desfrdndrii Patimadesfrdului virtutii castitatii. dobdndirea pe il asalteazi om din tinerete$i nu se stinge vicii. celelalte decdtatuncic6ndvor fi infrdnate lupta impotriva desfrdndrii dEpe se De aceea, gi in suflet.in acest douafronturi, adici in trup sens,SfdntulIoan Casianinsisti asuprafapde trupeascd la satului ca pe ldngaabstinenta vdrgirea acestuipicat, in vederea biruirii lui avem nevoie gi de pocdinfd,de rugiciune

stiiruitoare, cercetarea de Scripturii,de lecturi duhovnicesti de realizarea unor munci fizice. si Toateaceste eforturi spiritualeau scopulde a nu l6samintea sdcutreiere,adic6sd fie robita de gdnduri multe si felurite, astfel incdt nu cumva,din gdndin gdnd,saajungala cugetele celenecurate poftelortrupegti. ale Ins6temeliatufuroracestor eforturiascetice trebuiesdfie,,adevdrata pe smerenie", carese inalta,,edificiulvirtufilor". Punctulde pornire in luptaimpotrivapatimilorgi pentruc0gtigarea virtutilor estesmerenia. Numaicel caresesmepe regte sinegi seconsider6 qi nevrednic p6catos inaintealui Dumnezeu poatedobdndicelelalte virtuti, poatesclpa de asuprirea patimilor gi se poatemdntui,primind mdntuirea un dar al lui ca gi Dumnezeu ca o incununare nevointeisale. a SfhntulIoan insistiifoartemult pe ideeacf, pentru vindecarea dceastd patimd avem de nevoie,pe l6ngdcastitatea trupeasci,de castitateasufleteascd cur6{iainimii. De fapt, sau aceasta este ideeacentral2i scrierilor sale a gi patimi.in fiecarecapitolel acdespre virtuti centueazA faptul cdpentrudobdndirea virtulilor
6

qi biruireapatimiloresteesentiala curatia inimii $i slvdnirea virtutii nu numaicu fapta,ci gi cu inirna. Inima estecentrul spiritual al vietii noastre de aici izvorischoardriletuturoracsi tivitatilor noastre bunesaurele. De aceea, pentrusdvArgirea virtu{ilor qi cdgtigarea mdnpacat.Daci nu tuirii inima trebuiecuratitiide ne infr6nim $i cu sufletulsi dacanu ne striduim sd dobdndimcurafiainimii, nu vom puteanivirtutile. Omul esteaseciodatasa dobdndirn mdnatacumde SfhntulIoan cu un pahar.Dacd pe ne nu acesta estecurdtat diniuntru,degeaba pe ostenimsa-l spdlam dinafari, cd nu va fi niciodatiicurat.Asasi cregtinul: degeaba strSse infrdnezetrupul, cdci nu va fi nicioduie s6-si dat[ curat 9i neprihdnit,dacdnu-giva cur5ti $i gi sufletul,adici daci nu va dobdndicastitatea curdtia inimii. in acestsens, SfdntulIoan Casian arati cI gi intre castitate abstiexistdo marediferent6 nenfd.Virtuteacastitatiinu inseamnd doar abgi curdtiesauneprihdnire stinen{6 trupeasci,ci sufleteasci.De aceea, SfbntulIoan atribuievirtuteacastiAdicelorcurafisufletegte trupegte. sau

De asemenea, considerici au cdstigat-o el si cei care au cdzvtcdndvain picatul desfrdnf,rii, dar care apoi s-auindreptatprin multi str6prin lacrimi, prin danie,prin poc[intadeplinS, gi ura fata de pdcat, prin nerepetarea rugdciune, Cu ajungdndastfel la o starede neprihdnire. neaceastlstareeste,,asem6n6toare adevdrat prihanirii", cdci nu estetotunaa fi castcu a-ti pierdefecioria,ins6,datoriti curdtieimintii Si trupului la careau ajunsin urmanevointei$i a pocdinfei,sunt considerati asemeni celor dein savdniti.De asemenea, rdndulcelorvirtuogi gi cei clsitoriti care duc o viati curat6, sunt careigi ,,pizescpatul neintinat" (cum arati una din din rugaciunile slujbaTaineiCununiei)9i carenu mai simt,,ghimpiicirnii", adicl porninaturali,ca rile trupului,decit ca pe o migcare pe o implinire a porunciidumnezeie$ti: ,,Cre$teti si vd inmultiti si umplefi plmdntul" (Facere l, 28), iar nu cape un asaltsauo ispitirea poftei trupului. curf,tieiinimii crqtinul Pentrudobdndirea trebuies6 lupte impotrivaispitelorcare-ivin qi prin gdnduri. aceste Astfel,smulgdnd alungdnd
8

in din gdnduri,,ticlloase" inimanoasbd, locul lor Nevoindu-ne ffebuieintoduse altelemdntuitoare. sprea ne deprindeminteacu cele duhovnicegti penffu a ne izblvi de gdndurilecele v66mitoare de gi primind de la Hristosharul9i puterea a nu mai slvdrgi pacatul,putem atingedesivirqita sfinteniea castitatiitrupeqti sufletesti. $i virtutii castitatiinu esteposibila Dobdndirea ci doarprin eforturilenoastre, numaicu ajutorul ne Dumnezeu haruluidumnezeiesc. $i sustinerea patimii vdzdnd dorinfa biruinta asupra dEruie$te de si eforturilenoastre a sclpadin robiaei. Congtientizarea conlucrlri a vointei omului acestei adici a faptuluicdvoincu harul lui Dumnezeu, mila lui Dumneta omului si efortul s6ucheamf, neputinfei zeu, esteo expresiea recunoa$terii gi profunde. Astfel, smeomenegti a smereniei reniaesteun semnvestitoral apropieriisufletimp, 9i tului de virtutea curlfiei, dar, in acela$i temelialupteiimpotrivaoricdruiviciu. Sfhntului a O alta ideeesentiala concepfiei cL esteaceea aIoan Casiandesprecastitate prin ea se virtute estesfinfitoare,c6ci ceast6 sfintirea.Cei curati cu trupul 9i cu dobdnde$te

sufletulsuntasemeni ingerilor,cici, desitrdiesc in trup, nu-i mai simt ghimpii. Aceasta virtute pe oameni,,egaliin viefuirecu ingerii". ii face Castitatea este,,cinstea sfin{ireavasului", $i adicaa trupului. Prin ea dobdndim,,ceamai deslvdnitafericire", salaSluirea SffintuluiDuh in inima noastri.

11.1. Luptacu patimadesfrlnirii se di pe doui fronturi:in trup giin suflet

doualuptii,dupapredania batrdnilor, este ,,.4, impotriva duhului desfrdnarii... Razboiulacesta incepesi asalteze neamuloamenilorchiar din primul momental tinerefii gi nu se stingedecdt numai dupace vor fi infrdnatemai intdi celelalte vicii. Asaltul estedat pe doul fronturi... De aceea trebuiesi i setini piept la fel, pe doua fronturi, fiindcd, agacum igi tragefortele din boalatrupului gi a sufletului,tot a$a se poate nu obtine biruinta decdtla cei ce se luptape amdndoud fronturile. Pentru a dobindi Si a rim6ne stipdn pe o desavinita neprihinire a trupului, nu-i de ajuns
10

numaipostulin sinede nu-i va fi luat-oinainte rugdimpotriva duclinfa inimii, o stiiruitoare hului celui mai necurat o continul cugetare $i trebuie addncita asupraScripturilor.La acestea gi gtiintaspirituala$i chiar osteneala addugate lucrarea mdinilor,careopresc recheamiminai Mai tea din cutreierulei nestatornic. inaintede toate,trebuiesdpunemtemelieadevirateismerenii, ftra de care nu se va puteadobAndi niciodatatriumful impotriva vreunui viciu". ", cop.l, p. 187-188) (,,Asezdmintele...

11.2. Virtuteacastititii
Virtutea castitifii trupegti trebuie si se sprijine pe virtutea castitiltii (cur{iei) sullete$ti viciu depinde mai alesde acestui ,,Lecuirea inimii din care arati cuvdntul desdvdr$irea boli: Domnuluicd izvordste veninulacestei si <Din inimd ies: gdnduri, ucideri, qdultere,desfrdndri, furtis aguri, mtirturis iri mincinoase>t (Matei 15,19) celelalte. Deci,iri primulrdnd, 9i trebuiecuratitaaceasta, unde,precumsegtie, de ieseizvorul vietii si al mo4ii, dupacuvdntullui
t1

Solomon:<Pdze$te-li inima mai mult decdt orice, cdci din ea lisnesteviala> (Pilde4,23). gi Carnea,firegte,indeplineqte hotdrdrea poruncainimii. De aceea, trebuiesi ne supunem cu cea mai maresdrguin{i cumpdtarii,la care ne obligi posturile,ca nu cumvacarnea,stdrnitlt de belgugul pomdnciriloq impotrivindu-se vetelor s6nitoase sufletului si respingl cu ale semetiec6l6uza duhului.Dar daci toati silinta ne-o dim nrrmaisi chinuim trupul fbri sapunem deopotrivi$i sufletulla postde celelalte vicii, daci nu-l ocupdmcu gdnduridumnegi zeie$ti cu rdvnileduhului,niciodati n-o s[ ne putem ridica pe culmeainalta a adevdratei nevinovdfii,dacdceeace estemai nobil in noi ajungesi pdngireascd curdfenia trupului nostru. Se cuvine deci s6 curdfdm,dupd cuvdntul Domnului, <<mai tntdi partea dinduntru a paharului si a blidului, ca sdfie curatd si cea din afard>" (Matei 23, 26).(Ibidem,cap.2,p. I 88) de camii decdtcel ce $i-a ,,Nu va scapa ar9ita infrdnatmai int6i pornirile sufletului" (,,Cor. vorbiri duhovnicesti- A doua convorbire cu Pffintele Cheremon: Despreneprihanrt",cap.VI)
12

Diferenta dintre abstinenfl gi virtutea castitifii Si ,,IJnaestea fi abstinent alta estea fi cast, gi, ca sd spunaga, treacdla starea curitie de sd virtute, care sauneprihinire, care se nume$te carerlmdn nu esteatribuit6decdtnumaiacelora in in starea fecioriecu trupul gi cu mintea... de rdndulacestora fi socoti{i,pe bun6dreptatc, vor qi aceiacare,dupace au incercatintinarea,au gi ajuns,printr-o lungdstradanie rdvni la o stare incdt, datorita aseminitoarede neprihanire, qi trupului,nu mai simt ghimpii curatieimintii a c6rnii decdtca o mi$care naturii gi nu ca un ", . asaltal poftei ticdloase" (,,Asezdmintele... cartea VI-a, p. 189) a cum nu ,,Castitatea consti in constrdngere, gi pentrupuritate. credeti,ci in pldcerea dragostea ci Nu senumegte castitate, infrdnarefaptul de a poftelor... Ceeace seinabu$ cu sforfare rezista oferl unrdgaz temporar,dar nu o lini$te fbrd sftryit. Ceeace a fost insabiruit printr-o ad0nci virhrte aduceinvingdtoruluitaria neintreruptl a pacii.De aceea, timp suntem incazguduitide c6t pornirile trupului vom gti cdn-am ajunsincd pe
13

culmile castitalii,ca fiind inarmaticu infrdnarea...suntem incdharfuitide atacurile crdncene. De aceea, linigtea deplin[ gi continui este ceeace deosebegte adevdrata castitate incede puturileostenitoare infrdnirii. Aceasta ale este castitatea desavdRita,.care, luptAnd nu impotriva dorintelortrupegti, cirrespingdndu-le tot discu preful, igi pdstreaza puritateaneincetatjl nea$i tinsdgi nu poatefi altcevadec6tsfinfenie. Iar aceasta va infrptui cdndtrupul,incetdnda se pofti impotriva sufletului,va imprumutadoringi teleSivirtufile acestuia vor incepes[ se intovdri$eascd intr-o foarteputernicl pace... ... Daci va meritacinevas6 dob6ndeasc6 acestloc al pacii prin nimicireapatimilortrupegti,inaintdndde pe aceastItreapti va ajunge la Sionulduhovnicesc, adic6la contemplarea lui Dumnezerr, devenind locuintaa lui Dumli nezeu.Domnul nu Se giseqtein lupteleinfrdndrii, ci in supravegherea neincetatia virtutilor. Acolo El nu potolegte, opre$te, frdnge nu ci pentru totdeauna puterile arcurilor,din care mai inainte erauaruncateimpotriva noastri sigefile aprinseale poftelor.
14

Vedeti,aSadar, locul Domnului nu estein cd lupta pentruinfrdnare,ci in paceacastititii, iar locuintaLui esteinpazasi in contemplarea vir", (, Convorbiriduhoynicesti... c?p.X-XD tutilor". Desprecastitatea sau curifia inimii ,,Mai intdi trebuiecudtite cu toati grija cele ascunse inimii noastre. ale intr-adevar, celece ceilalti' dorescsale dob6ndeascd curatiatruin pului, noi suntemdatori sEle avemin stip6nire in partiteascunse con$tiintei. ale Aici, trondndnecontenit, Arbitrul si Judecitorulnostru2 gi seui6 la alergarea luptanoasfa,incdt celede care ne tememsi le ingdduimin vdzul altora, nici chiar in vreung6ndfugar sdnu admitemsd ia fiinti inltruntrul nostru$i si nu ne pdngdrim prin vreunacordtacit cu cele de carene-amrude sinasI fie cunoscute oameni.Chiar de s-ar putea si nir ajungi la con$tiinfaoamenilor asemenea [ucrufi, totuSinu vor puteascipa cuse 'Sllntul lon Casian referiaici la filosofiiantici, careisi plzeau doartrupulin curfiie,nusi sufletul. lui este in '?Constiinta glasul Dumnezeu om.

noagterii sfintiloringerisi insusiAtotputerni", cului Dumneze . (,,A$ezdmintele... cartea u"t p. l9l) VI, cap. 9, curiliei ,,Ceadintdi griji pentrupf,strarea inimii va fi aceasta: de c6teori ni seva fi fuori ripatin gdndamintireatrupului poftit, prin atdvicleaniaiscusinfei diavolegti, ne grabim sa tarea s-o alungdmcdt mai iute dinlduntrul nostru... Trebuie necontenit ne amintimde acea sd povafi: <Pdze$te inima ta mai mult decdt orice> Si, potrivit principaleiporuncia lui Dumnezeu, si observdm bdgare seamd cu de capulvitiimdtor (Facere l5), adicainceputultutual qarpelui 3, ror gdndurilorrele, cu ajutorulcirora incearcd diavolul si sestrecoare sufletulnostru.S[ nu in ingaduimsdpatrundd prin nesinchisire inima in noastrd corpulacestui tot adicaincuvi$a!pe, in{areaademenirii, care,ftrn indoiald,de va fi intrat, va ucideprin otravamugcituriilui mintearobit6...
3Deqi ne ferim sd facem cunoscutiipatima noastrl oamenilor,Dumnezeuo $tie, ba chiar ea va fi datape fati la Judecata universali, atuncicind se vor deschide ,,cirfile con$tiintei".

Cdt timp <cel tare>, adicdduhul nostru cele pdze$te caseseD,intarindu-Si di<tnarmat n6unffuale inimii saleprin fi'icade Dumnezeu, <avutiilelui sunt tn pace>(Luca 12,21), adici de roadelestridaniilorlui si virtutile dobdndite c&p.13,p. 192-193) mult timp". Qbidem, din ,,DacIvoim sdsmulgem inimile noastre plantim in locul lor pofteletrupegti, trebuiesd pentruca suimediatplicerile duhovnicegti, sd fletul nostruprins in acestea aibapermanent mrejelebucuresping6nd undesI zf,boveascS, gi prezente vremelnice. riilor prin exercitiizilnice, Cdndminteanoastr6, stare,atunci cu ajutorul ajunge in aceast6 de va experienfei, lua cuno$tint6 conlinutulacepe caretoti il cdntlm, dar pufini il lui verset am in{eleg:<<Pururea vdzutpe Domnul tnfata mea,fiindcri estela dreaptamea ca sd nu md in clatib). Numai acelava in{elege chip multucf,, dd mitor acestverset,care-gi seama ajungdndla aceasticuratietrupeascd sufleteasci $i de carevorbim,estetinut de Domnulin fiecare moment ca sa nu cadf,iar6$i,ci adici este intiirit neincetat lucrareaLui sfhnt6".(,,Conde vorbiri...", cap.V)
17

Creatorul Ziditorul neamu,,Dumnezeu, Si lui omenesc, cunoscdnd inaintede toti namai gi mijlocul de a o indrepta,i-a tura creaturiiSale adustimdduiretocmaiaceleip6(i, de undegtia cI izvorisc cauzele imbolnavirilor,cdci zise; <Oricine se uitd la o femeie,poftind-o, a si sdvdrsit adulter cu ea in inima lui> (Matei 5, 28). Cunoscdnd zburdilniciaochilor,vina n-o di pe seama lor, cdt pe acestsim! lluntric, carese folosegte nesdndtos slujbavdzuluiacestora. de Caci bolnavdde ranafbcutade sigeatapoftei desfrAnate inima,carevedepentrua se ineste vapdiade dorinte.Darul vizului, daruitcu rost de Ziditor, eail intoarce cauzaviciului din spre ticiloaseslujiri gi la oriceprilej aduce luminE la boalaascunsd poftei desfrdnate. aceea a De adreseazS inimii, din vina c6reia iesela iveald prin vdz cea mai rea boal6,aceastd poruncd mdntuitoare: cdci nu se zice:<Prize$te mult mai decdtorice ochii tdi>, care, firegte, fi trebuit ar sl fie pazisiin mod deosebit dacadin ei ar fi izvordtpofta noastr6 ochii, negregit, fac nu altcevadecdtsd oferesufletuluislujirealor dar zice: <Pcizeste inima ta mai mult decdt
18

orice>(Pilde4,23).I seimpunetjimf,duire mai degrabaei, care poate abuzapretutindeni de ", slujirea ochilor". (,,Asezdmintele... cartea a VI-a, cap.12,p.192) Biruinfa asuprapatimii gi dobindirea virtutii castititii vine numai de la Dumnezeu mintii s6 ,,Sane silirn cu toatdincordarea biruim acestduh frra a nebaza pe puterile noastre- cdci strldaniaomeneascd estein nu staresdo facd- ci cu ajutorul lui Dumnezeu... biruintan-o va puteadobdndisufletulprin propria lui osteneald, rdvn6,frri, a fi sprijinit de ajutorul gi apdrarea Dumnezetr". lui (Ibidem,cap.5, p. 189-le0) ,,IJnsemnsigural apropieriide puritateeste acelaca sdnu seagtepte cinevade la inceputcI o dobdndeSte numaiprin propriasamuncd.Dac6 fiecareinfelegeadevdrul acestuiverset:<<De n-ar zidi Domnul casq,in zadar s-ar ostenicei ce o zidesc>>,urmeazAel s6nu semdndreascd ca cu meritelecurdtieisale,in{elegdnd eanu se cI dobdndeEte sdrguinfa ci prin milostivirea prin sa, Domnului...
19

victoria personalla fieciruia din De aceea, noi, careluptim cu toateputerileimpotrivaduhului desfrdnirii, estesdnu sperlm leacuriprin Aceastdcredin{d,carepare ingrijirea noastr6. tot pentrutoti, se dobdndeste ugoarlgi neteda atdtde greude c6treincepitori, ca qi de cdtrecei castititii.Cacide cum desdvdnirea ce urmdresc le-a surdso particicadin puritate,sffecurdndu-se m6ndrie,se lor in addnculcon$tiintei o oarecare prin c6 au dobdndit-o migulesc singuri, crezdnd lor. De aceeaestede sArguinfei osteneala trebuinfaca, pdrisi{i putin de acelajutorde Sus, s5fie chinuiti cdwatimp de acelepatimi pe care pdna puterea dumnezeiascd, ce vor le stinsese invatati de experienfl, c6 nu pot cunoagte, dobdndivirtuteacuratieinumaiprin puterilegi ", XV-XVD priceperile lor". (,,Convorbiri... eap. in ,,$i dacS progresultuturor virtutrilorSiin tuturor viciilor numai bundvointa rdpunerea Domnului aduce izbdnd6,mai ales aici se personald videgtecel mai limpedebinefacerea gi a lui Dumnezeu darul Lui specialfbcut acelora care s-auinvrednicit s-o obtin6". (,,A$e", a zdmintele...cartea VI-a, cap.6,p.190)
20

ca ,,Estecu neputin{d omul sI seindreptein c[tre un zbor cu propriile lui aripi, ca si zic aga, dar atdt de inalt gi ceresc,dacdbundvointa Domnului nu-l va smulgedin tina pamdntului prin harul castititii". (Ibidem)

Virtuteacastitdliieste sfinlitoare 11.3.

inseamni oarecumo aceastao ,,Negregit de instrdinare carne,rimindnd totuSiin trup. 56 traiegi in trup $i sanu simti ghimpii cdrnii, asta de estemai presus fire...Nici o ala virtute,neindoielnic,nu-i facepe oameniegaliprin viefuire cu ingerii mai bine decdtvrednicia9i harul castitatii.Prin ea, au inc6 traitori fiind pe p6in mdnt, dup[ cuvdntulApostolulni, <<cetdlenie ceruri>(Filipeni3,20) ei posedidejade aici, ceeace li se trupului afldndu-se, in slabiciunea promitesfintilor cI vor aveain viitor, dupalepa6, . (Ibidem,c&P. p. 190) carniistricacioase" darea este:sfin' aceasta lui ,,KVoie Dumnezeu tirea voastrci;sd vaferiti de desfrdnare,cq sd vasul gtiefiecare dintre voi sd'$istdpdneascd
oStarea curdtie, desiv6nirein virtuteacastihtii. de de 21

sdu in sfinteniesi fn cinste,nu in patima poftei cumfac neamurile, cqrenu cunosc Dumnezeu> pe (I Tesaloniceni 4,3-5). Tu vezi ce laudeaduce acestei virtuti, cdndo numegte cinstea sfinSi {ireavasului,adicaa trupuluinostru.Dimpotriv[, cine estein patimapoftei, rimdne in gi ru$ine necurafie traieste strainde sfinfenie. li Pu{inapoi intervine a treiaoari, cdnddin nou Si o numeqte aceast[virtute sfin(enie;<Caci pe Dumnezeu ne-achematla necurdtie, la nu ci sJinlenie> Tesaloniceni (I 4,7). in cuvintesimple gi curate,observila ce laudesi la cdt de mare cinstireinalfaaceastd castitate, intdi atrimai buind acestei virtuti sfin{ireain senspropriu, apoi afirmdndca vasultrupului nostrutrebuie spdlatde necurlfie,in al treileardnd,c6, alungdnd rugineagi ocara,va rEmdne cinstegi in sfintenie;in sfdrgitceeace esteceamai inaltf, gi rasplata ceamai deslvdrgiE fericire,ca urnare a acestei sfintiri: SfbntulDuh va salaglui inima in noastrd". cap.15,p.193-194) Qbidem,

Curatia este a store a inimii lo corc se ajunge

prin infrdnorea poft'elor ttupesti sip n rcfuzorco ispifelol ce vin prin ganduri si dointe. Castitatea sicudia sunf expresiiale iubirii f<1fdde Dumnezeu si fclo de semeni. Asffel, penttu monohi costifatea este o exprcsie o dorului dupd"potrio ceteosco', in core um a n it'ateo vo li libero d e constAngerile trupului murifor. Penttu mileni, castifateo si cuat'io inimii sunt virtuli saciole, inlrucdt pin lucrarca si sponreo lot crcste si posibilitdted unor relqii umdne de dragoste ode\a@ld, inlemeiof e pe aceostd iubire jerllitoore o castt<tfii si nu pe dorint'ele egoiste ttupestl. Astfel, in vederea cadloriei ocesfe viftufi sunt hotatatoo@ pentru feiciteo .iminului conjugol, penttu implnieo celor doi in vida oceasta, dot mai dles pentnJ dobAndireo celei viitoqre, a fe ciii vesnice in imfiratia

luiDumnezeu.